Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, excepţie ridicată de Jenică Varga în Dosarul nr. 6.816/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 824D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 2.023 din 27 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.816/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Excepţia a fost ridicată de Jenică Varga într-o cauză având ca obiect, în principal, anularea unui act emis de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal prin care s-a prelungit termenul de soluţionare a unei plângeri şi obligarea acesteia la soluţionarea plângerii în condiţiile şi termenul prevăzute de art. 25 alin. (5) şi (6) cu aplicarea alin. (10) al aceluiaşi articol din Legea nr. 677/2001. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neclar şi imprevizibil deoarece duce la interpretări contrare voinţei legiuitorului, ceea ce constituie o încălcare a normelor de tehnică legislativă. Dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale şi pentru că modifică prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat este clar sub aspectul conţinutului de reglementare, precis sub aspectul conduitei prescrise destinatarului normei şi previzibil. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001. Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin art. V din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Textul criticat avea următorul cuprins: - Art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001: „În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operator.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) sub aspectul condiţiilor de calitate ale legii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană prin raportare la art. 13 şi art. 28 alin. (4) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 5 martie 2018, paragrafele 16-19, a reţinut că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în legislaţia naţională a Directivei 95/46/CE şi are drept scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin mijloace automate sau prin alte mijloace, care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidenţă. 13. Analizând prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, din perspectiva susţinerilor referitoare la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea a reţinut că în jurisprudenţa sa a statuat că, deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). De asemenea, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie şi previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Petra împotriva României, paragraful 55), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie în acelaşi timp accesibilă şi previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). 14. Pornind de la considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că, pentru a respecta exigenţele de calitate compatibile cu principiul preeminenţei dreptului, legislaţia internă trebuie să îndeplinească cerinţele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie), precizie şi previzibilitate (norma trebuie să fie redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat) (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragraful 46). 15. Aplicând cele reţinute prin Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017 în prezenta cauză, Curtea reţine, din analiza conţinutului normativ concret al prevederilor legale criticate, că acestea stabilesc în mod neechivoc condiţiile în care poate fi formulată plângerea adresată autorităţii de supraveghere de către persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unor prelucrări. Astfel, potrivit textului de lege criticat regula este aceea a introducerii plângerii la operator, iar după trecerea unui interval de 15 zile la autoritatea de supraveghere cu excepţia cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil. Prin urmare, acestea sunt suficient de clare, sub aspectul neechivoc al conţinutului de reglementare, precise, sub aspectul conduitei prescrise destinatarului normei, şi previzibile, în ceea ce priveşte scopul şi consecinţele reglementării, astfel încât acestea îndeplinesc în mod obiectiv cerinţele de calitate a legii, una din componentele principiului securităţii raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. 16. Distinct de cele reţinute în decizia antereferită, în ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora textul de lege criticat încalcă art. 11 şi 148 din Constituţie, precum şi art. 13 şi art. 28 alin. (4) din Directiva 95/46/CE deoarece modifică termenii directivei, Curtea observă că acestea nu pot fi primite. Art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 reglementează o procedură prealabilă obligatorie, respectiv sesizarea operatorului de date cu caracter personal cu o plângere având acelaşi conţinut ca aceea adresată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal (cu excepţia cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil), urmând ca după trecerea unui termen de 15 zile de la sesizarea operatorului să se poată sesiza Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal. 17. Curtea reţine că această procedură prealabilă, obligatorie în cazul în care persoana urmăreşte sesizarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, are rolul de a clarifica aspectele legate de activitatea operatorului de date cu caracter personal astfel încât, prin rezolvarea în prealabil şi cu celeritate a sesizărilor adresate acestuia, să fie preîntâmpinată sesizarea ulterioară a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu plângeri neîntemeiate. 18. De altfel, Curtea observă prevederile art. 24 din Directiva 95/46/CE prin care se instituie obligaţia statelor membre de a adopta măsurile adecvate - lăsate la latitudinea acestora - pentru a asigura aplicarea integrală a dispoziţiilor acesteia şi să stabilească sancţiunile corespunzătoare. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 în raport cu art. 11 şi 148 din Constituţie urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 19. Cu privire la încălcarea art. 51 şi 52 din Constituţie, Curtea arată că aceasta nu este motivată şi nici nu se poate deduce din raportarea textului supus controlului la aceste articole. Instanţa de control constituţional nu se poate substitui autorului în formularea unor astfel de critici (a se vedea Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Jenică Varga în Dosarul nr. 6.816/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
