Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 1.370/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.634D/2020. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Dan Băzăvan, lipsind cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepţiei a depus o cerere pentru comunicarea înregistrării audiovideo a şedinţei de judecată şi a notelor de şedinţă, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi al Codului de procedură civilă, precum şi concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.354D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, precum şi ale art. 8 şi 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 28.972/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Dan Băzăvan, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepţiei a depus o cerere pentru comunicarea înregistrării audiovideo a şedinţei de judecată şi a notelor de şedinţă, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi al Codului de procedură civilă, precum şi concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.354D/2020 la Dosarul nr. 1.634D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând criticile formulate în notele scrise prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu există egalitate între cetăţeni şi autorităţile publice, mai ales că art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 prevede prelungirea termenului de soluţionare a petiţiilor de la 30 la 45 de zile. Astfel, se ajunge la ineficienţa sistemului autorităţilor publice şi a funcţionarilor publici. Autorul conchide că, raportat la argumentaţiile logico-juridice dezvoltate pe larg în concluziile scrise şi în cererea de sesizare, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Depune concluzii scrise la dosar. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, întrucât cu privire la art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 criticile formulate vizează omisiuni legislative şi o propunere de completare a legii, iar referitor la art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată. 8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită cuvântul în replică pentru a învedera, raportat la omisiuni, că instanţa de contencios constituţional este ţinută, prin Legea nr. 47/1992, atunci când reţine neconformitatea şi chiar omisiunea legislativă să constate încălcarea dreptului de petiţionare, prevăzut de art. 51 din Constituţie, aşa încât solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.370/3/2020, şi Sentinţa civilă nr. 3.588 din 7 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 28.972/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, precum şi ale art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale. Excepţia a fost ridicată de Dan Băzăvan în cadrul soluţionării unor acţiuni de contencios administrativ având ca obiect comunicarea unor informaţii de interes public şi refuz soluţionare cerere. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că termenul de 30 de zile reglementat de prevederile de lege criticate este disproporţionat şi ar trebui să fie de maximum 10 zile, întrucât duce la ineficienţa funcţionarilor publici care gestionează soluţionarea cererilor/petiţiilor. Având în vedere că în multe cazuri autorităţile sau instituţiile publice nu răspund cetăţenilor în acest termen, se încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 şi 16 coroborate cu cele ale art. 52. Ca atare, autorul excepţiei consideră că termenul de 30 de zile de soluţionare a petiţiilor ar trebui redus la 10 zile în toate actele normative, inclusiv în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002. Prin urmare, raportat la dispoziţiile constituţionale invocate, art. 8 şi 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 „creează un dezechilibru de arme între părţile implicate“. 11. Cu privire la dispoziţiile art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016, raportat la art. 1, 4, 10, 15, 16, 20, 25, 28, 31, 47, 51, 52, 57, 73 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, precum şi la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, autorul excepţiei afirmă că aceste texte sunt neclare şi imprevizibile, fiind încălcate şi normele de tehnică legislativă, aşa cum sunt instituite de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.634D/2010, nu îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, rezumându-se la constatarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia. În Dosarul nr. 2.354D/2020, instanţa apreciază că prevederile art. 8 şi 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 sunt constituţionale raportat la criticile formulate, reclamantul urmărind de fapt modificarea textelor de lege, prin reducerea termenelor prevăzute pentru soluţionarea petiţiilor. De asemenea, în ceea ce priveşte prevederile art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013, apreciază că aceste norme sunt constituţionale raportat la dispoziţiile constituţionale invocate, în condiţiile în care reclamantul nu justifică în ce constă caracterul neclar şi imprevizibil al acestora. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosare, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele dispoziţii din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002, cu modificările ulterioare, şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 15 martie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 1 iulie 2013, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 31 august 2016: - Art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 care reglementează termenul de 30 de zile în care autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă; – Art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 care reglementează ipotezele de prelungire a termenului prevăzut la art. 8, respectiv când aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită şi când vizează domeniul energiei şi gazelor naturale; – Art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 care prevede faptele ce constituie abateri disciplinare; – Art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 care reglementează răspunderea furnizorului de servicii poştale pentru paguba pricinuită în cazul pierderii totale sau parţiale, distrugerii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale; – Art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 care reglementează dreptul la o despăgubire corespunzătoare a expeditorului pentru prejudiciul cauzat prin pierderea, furtul, distrugerea totală sau parţială ori prin deteriorarea trimiterii; – Art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016, care reglementează răspunderea furnizorului de servicii poştale pentru trimiterile poştale interne. 17. În opinia autorului excepţiei prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 privind statul român, ale art. 4 referitor la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 10 privind relaţiile internaţionale, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 25 referitor la libera circulaţie, ale art. 28 privind secretul corespondenţei, ale art. 31 referitor la dreptul la informaţie, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 51 referitor la dreptul de petiţionare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, ale art. 73 referitor la categoriile de legi, ale art. 124 cu privire la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 135 alin. (2) lit. f) potrivit căruia statul trebuie să asigure crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, se invocă Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi autorul acesteia invocă în mod formal art. 1, 4, 10, 15, 16, 20, 21, 25, 28, 31, 47, 51, 52, 57, 73, 124 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, precum şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pretins a fi încălcate prin dispoziţiile legale criticate, în realitate acesta nu motivează pretinsa contrarietate dintre aceste norme şi Legea fundamentală şi actele internaţionale invocate, limitându-se la a face aprecieri cu privire la necesitatea reducerii termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea petiţiilor, precum şi asupra conduitei funcţionarului public chemat să dea curs solicitării formulate. 19. În acest context, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa, respectiv în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat structura inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea, de către autorul excepţiei, a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 20. Or, Curtea constată că, în prezenta cauză, indicarea unor temeiuri constituţionale sau a unor dispoziţii din Convenţie şi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului nu este suficientă pentru determinarea criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“. Aşa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate. 21. Ca atare, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate, Curtea urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, precum şi ale art. 38, 41 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în dosarele nr. 1.370/3/2020 şi nr. 28.972/3/2019 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
