Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Mihai Tănase în Dosarul nr. 3.312/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 384D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că asupra textului de lege criticat Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 268 din 22 aprilie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 90 din 31 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.312/105/2018, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Mihai Tănase într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile şi majorarea suspendării cu alte 30 de zile, în temeiul textului de lege criticat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât nepredarea permisului de conducere nu este o contravenţie incriminată ca atare de către legiuitor, astfel că nu pot exista o sancţiune principală şi una complementară pentru nepredarea permisului. De altfel, arată că predarea permisului, ca obligaţie legală, este independentă de suspendarea dreptului de a conduce. Menţionează că sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice nu este condiţionată de predarea permisului, ci îşi produce efectele oricum, fie că este predat, fie că nu este predat permisul. În aceste condiţii, apreciază că majorarea unei sancţiuni complementare cu 30 de zile de suspendare este nejustificată, disproporţionată în raport cu inexistenţa unei sancţiuni contravenţionale principale, deci neconstituţională în sensul prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie. Susţine, aşadar, că o faptă (nepredarea permisului) neincriminată contravenţional sau penal nu poate fi sancţionată contravenţional ori penal, aşa cum arată şi principiul de drept nulla poena sine lege (nicio pedeapsă fără lege). 6. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul criticat nu prevede o altă sancţiune complementară sau o agravare a celei deja aplicate, ci introduce o sancţiune specifică, având rol de constrângere a contravenientului de a preda permisul de conducere, în condiţiile în care, prin exercitarea plângerii contravenţionale, acesta este restituit titularului până la soluţionarea definitivă a plângerii sale, ca expresie a prezumţiei de nevinovăţie de care acesta beneficiază. Sancţiunea este justificată, având în vedere că, în lipsa acesteia, sancţiunea complementară aplicată iniţial ar fi golită de conţinut în condiţiile în care cel sancţionat ar refuza să predea permisul de conducere sau ar exercita, în mod repetat, plângeri contravenţionale împotriva aceluiaşi proces-verbal de contravenţie. Prin urmare, nu este vorba despre restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în sensul prevăzut de art. 53 din Constituţie, ci despre sancţionarea comportamentului ulterior al celui vizat de obligaţia de a preda permisul de conducere într-un anumit termen, după ce procesul-verbal a rămas definitiv şi a dobândit un caracter executoriu, conform art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Din examinarea concluziilor formulate de autorul excepţiei, Curtea observă că acesta critică dispoziţiile art. 118 alin. (5) coroborate cu cele ale alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. 11. La data sesizării Curţii Constituţionale, art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevedea: „Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.“ Alin. (4) al art. 118, la care face trimitere textul criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, prevedea: „În termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere.“ 12. Curtea observă că, ulterior sesizării Curţii, prevederile art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au fost modificate şi completate prin art. I pct. 5 dinLegea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019. În prezent, soluţia legislativă criticată din art. 118 alin. (5) se regăseşte în cuprinsul art. 118 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, însă soluţia legislativă prevăzută de art. 118 alin. (4) din acelaşi act normativ a fost modificată. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituţionalitate dispoziţiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice, potrivit principiului tempus regit actum, Curtea va analiza dispoziţiile art. 118 alin. (5) coroborate cu cele ale alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în redactarea anterioară modificării şi completării prin Legea nr. 152/2019 întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecăţii. De asemenea, Curtea se va raporta la cadrul normativ în vigoare la data săvârşirii faptei. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţistul rutier care încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei. Acesta cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, sancţiunea contravenţională principală şi, după caz, sancţiunea complementară şi măsurile tehnico-administrative dispuse. În speţă, prin procesul-verbal, conducătorului autovehiculului i s-au aplicat, ca sancţiune complementară, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat, şi, ca măsură tehnico-administrativă, reţinerea permisului de conducere, temeiul legal fiind art. 96 alin. (2) lit. b) şi art. 97 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. 15. Cu privire la reţinerea permisului de conducere - măsura tehnico-administrativă reglementată prin art. 2 pct. 5 din capitolul I din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006 -, Curtea observă că aceasta constă în ridicarea documentului din posesia unei persoane şi păstrarea lui la sediul poliţiei rutiere până la soluţionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei măsuri. 16. Curtea reţine că, potrivit art. 118 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, iar plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Pe durata soluţionării cauzei, sancţiunile dispuse prin procesul-verbal sunt suspendate în vederea respectării prezumţiei de nevinovăţie a contravenientului. Permisul de conducere i se restituie pe această durată conducătorului autovehiculului. 17. În cazul respingerii plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat ca în termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă şi să predea permisul de conducere [potrivit art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002], iar nerespectarea acestei obligaţii atrage sancţiunea reglementată prin art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. 18. În acest context, Curtea constată că nu poate fi primită critica autorului potrivit căreia „nepredarea permisului de conducere“ nu este o contravenţie incriminată ca atare de legiuitor, neputând fi sancţionată, potrivit art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, cu majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. 19. Astfel, legiuitorul a reglementat prin textele de lege criticate obligaţia contravenientului de a respecta hotărârea judecătorească prin care au fost constatate legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, executând sancţiunile şi măsurile tehnico-administrative dispuse prin acesta. Măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere constă în deposedarea conducătorului de autovehicul, pentru o perioadă limitată de timp, de permis şi păstrarea acestuia la sediul poliţiei rutiere. Pentru ca această măsură să fie respectată, legiuitorul a reglementat, prin textele de lege criticate, obligaţia de predare a permisului de conducere în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti şi a sancţionat neprezentarea contravenientului la serviciul poliţiei rutiere în acest termen cu majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. 20. Curtea reţine astfel că motivarea autorului potrivit căreia „nepredarea permisului“ este „neincriminată“ contravenţional, astfel că nu poate atrage o sancţiune, deoarece s-ar încălca principiul legalităţii în materie contravenţională, nu poate fi primită în contextul anterior menţionat. Contravenientul are obligaţia de a preda permisul după încheierea procesului judiciar şi pronunţarea unei hotărâri care confirmă legalitatea şi temeinicia procesului-verbal tocmai pentru a executa măsura tehnico-administrativă care a fost aplicată prin procesul-verbal şi care are temei legal în art. 97 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. 21. În acest context, majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce constituie o veritabilă măsură disuasivă, ce are ca scop preîntâmpinarea săvârşirii unor noi fapte de natură contravenţională, precum şi protejarea participanţilor la trafic împotriva pericolului social corespunzător comiterii lor. Instituirea unor sancţiuni pentru încălcarea unor norme imperative stabilite de lege, în speţă nerespectarea de către contravenient a obligaţiei de a se prezenta la serviciul poliţiei rutiere pentru a preda permisul de conducere în ipoteza mai sus menţionată, este pe deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit, un atare comportament fiind de natură să înfrângă caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti şi să pună în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Conducerea pe drumurile publice a oricăror vehicule trebuie să se facă în concordanţă cu normele legale instituite pentru a proteja viaţa, sănătatea şi bunurile persoanelor care participă la trafic (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 268 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 23 august 2021, paragraful 18). 22. În final, cu privire la încălcarea art. 53 din Constituţie, Curtea observă că acesta nu are incidenţă în cauză, întrucât textele de lege criticate au fost adoptate cu respectarea principiului legalităţii sancţiunilor în materie contravenţională, fără a se restrânge exerciţiul vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Mihai Tănase în Dosarul nr. 3.312/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 118 alin. (5) coroborate cu cele ale alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificării şi completării prin Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
