Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 pentru funcţiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deţinut(ă) de personal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 pentru funcţiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deţinut(ă) de personal

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 113 din 7 februarie 2025
Comenteaza legea
    Dosar nr. 1.907/1/2024

┌────────────┬─────────────────────────┐
│            │- preşedintele Înaltei   │
│Corina-Alina│Curţi de Casaţie şi      │
│Corbu       │Justiţie - preşedintele  │
│            │completului              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Elena│- preşedintele Secţiei I │
│Popoiag     │civile                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele delegat al│
│            │Secţiei a II-a civile    │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei de│
│Tămagă      │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adina       │- judecător la Secţia I  │
│Georgeta    │civilă                   │
│Nicolae     │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I  │
│Cristescu   │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adina       │- judecător la Secţia I  │
│Georgeta    │civilă                   │
│Ponea       │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Dorina Zeca │- judecător la Secţia I  │
│            │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mihaela     │- judecător la Secţia I  │
│Glodeanu    │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Iulia       │- judecător la Secţia a  │
│Manuela     │II-a civilă              │
│Cîrnu       │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ianina      │- judecător la Secţia a  │
│Blandiana   │II-a civilă              │
│Grădinaru   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Rodica      │- judecător la Secţia a  │
│Zaharia     │II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Valentina   │- judecător la Secţia a  │
│Vrabie      │II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Diana Manole│- judecător la Secţia a  │
│            │II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │- judecător la Secţia de │
│Vasile Bîcu │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ştefania    │- judecător la Secţia de │
│Dragoe      │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Cristinel   │- judecător la Secţia de │
│Grosu       │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Veronica    │- judecător la Secţia de │
│Dumitrache  │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │- judecător la Secţia de │
│Iulia Craiu │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
└────────────┴─────────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.907/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 2.071/1/2024 şi nr. 2.099/1/2024, este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de:
    - Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 pentru funcţiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deţinut(ă) de personal;
    – Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    • dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017 (în speţă, primar şi viceprimar), prin „nivelul aferent lunii decembrie 2023“, la care fac referire prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi de viceprimar sau indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021?;
    • dacă, pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local, din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât:

    – veniturile salariale să nu depăşească indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar;
    – veniturile salariale să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli?;
    – Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Oraşului Oraviţa, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018, se cuvine tuturor salariaţilor sau doar celor care au salariile de bază aferente gradaţiei 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată?.

    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, un punct de vedere din partea Instituţiei Prefectului Suceava şi o cerere de intervenţie accesorie formulată de unitatea administrativ-teritorială comuna Frecăţei.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul sesizărilor
    7. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 28 august 2024, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 17 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 septembrie 2024, cu nr. 1.907/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 11 noiembrie 2024.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate, cu nr. 2.071/1/2024, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi, cu nr. 2.099/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
    10. Considerându-se că există o strânsă legătură între obiectul primei sesizări şi cel al sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.071/1/2024 şi nr. 2.099/1/2024 la Dosarul nr. 1.907/1/2024.

    II. Normele legale incidente
    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017
    "    CAP. I

    SECŢIUNEA 2
    Principiile sistemului de salarizare
    Principii
    ART. 6
    Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (...)
    f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; (...)
    CAP. II

    SECŢIUNEA 1
    Salariile de bază şi gradaţiile
    ART. 11
    (1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
    (2) Nomenclatorul funcţiilor necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărei instituţii sau autorităţi a administraţiei publice locale, precum şi ierarhia funcţiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III şi cap. II lit. A pct. IV.
    (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.
    (4) Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.
    (5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradaţie a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări specifice funcţionarilor publici şi personalului contractual. (…)
    Modul de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică
    ART. 13
    (1) Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. (...)
    Încadrarea şi promovarea unor categorii de personal
    ART. 31
    (1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
    (3) În situaţia în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.
    (4) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.
    (5) Promovarea în funcţii, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.
    (6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puţin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
    (7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, de către conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
    (8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. (…)
    Aplicarea legii
    ART. 38
    (...)
    (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    (…)
    f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;"

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023
    "ART. I
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
    (2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (…)
    (6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2023."

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins:
    "(6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2023.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023."
"


    III. Expunerea succintă a proceselor
    A) Sesizarea Tribunalului Ialomiţa
    14. Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, reclamantul prefectul judeţului (…) a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local (…), solicitând anularea Hotărârii pârâtului nr. (…) din 26 octombrie 2023 privind aprobarea salariilor de bază pentru gradaţia „0“ (zero), aferente funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Slobozia, direcţiilor şi serviciilor publice de interes local.
    Cu ocazia exercitării controlului de legalitate de către prefectul judeţului (…), aceasta a fost considerată nelegală şi, întrucât autoritatea locală nu a procedat la reanalizarea acestora, reclamantul a formulat acţiunea în instanţă.
    Cu privire la anexa hotărârii a cărei anulare se solicită, reclamantul a arătat că salariile muncitorilor calificaţi (I-IV) sunt la acelaşi nivel cu cele ale muncitorilor necalificaţi (I şi II - fără sporuri); mai mult, salariul unui muncitor calificat I nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor calificat II, III sau IV; de asemenea, salariul unui muncitor necalificat I nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat II - fără sporuri, iar salariul unui referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, portar nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat II - fără sporuri.
    Dat fiind faptul că salariile pentru funcţiile de referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, muncitori calificaţi (I-IV), muncitori necalificaţi (I şi II - fără sporuri) sunt la acelaşi nivel, s-a susţinut că este încălcat principiul ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, invocând că, în baza art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dat eficienţă Hotărârii Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, or, având în vedere acest act normativ, angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară, conform alin. (2) şi (3) ale art. 164 din Codul muncii.


    B) Sesizarea Tribunalului Suceava
    15. Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local al Comunei (…) nr. (…) din 22 noiembrie 2023 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţiile publice şi contractuale din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (…), începând cu 1 ianuarie 2024.
    În esenţă, reclamantul a susţinut că, pentru luna decembrie 2023, indemnizaţia primarului şi viceprimarului comunei (…) se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021, or, prin hotărârea contestată, s-a calculat indemnizaţia primarului şi a viceprimarului prin înmulţirea coeficienţilor de mai sus cu salariul minim brut pe ţară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare.
    Totodată, reclamantul a contestat hotărârea şi sub aspectul salarizării personalului public şi contractual ce face parte din aparatul propriu al primarului şi al consiliului local, în măsura în care se încalcă art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.


    C) Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    16. Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, reclamantul persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâtul primarul oraşului (…) obligarea acestuia la recalcularea salariului brut, arătând că, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în luna ianuarie 2018, Consiliul Local (…) a adoptat Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului oraşului (…) şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Oraşului (…), în baza căreia au fost emise dispoziţii pentru recalcularea salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual.
    Actul administrativ prevede la art. 2 alin. (2) că: „În cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară, salariile de bază aferente gradaţiei 0 se vor recalcula prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit prevederilor legale.“
    Reclamantul a arătat că, prin Dispoziţia nr. 102 din 31 ianuarie 2018, i s-a stabilit un salariu de bază de (…) lei, cu menţiunea că, de la acest moment, salariile de bază ale angajaţilor din Primăria (…) nu au mai fost actualizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018, Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 şi Hotărârii Guvernului nr. 4/2021, deşi art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018 prevedea acest aspect.
    Tribunalul Caraş-Severin, prin Sentinţa civilă nr. 4.266 din 28 martie 2024, a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să recalculeze salariul de bază brut în conformitate cu dispoziţiile din Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018, pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, precum şi să achite diferenţele dintre sumele rezultate în urma recalculării şi salariile efectiv încasate pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective. În motivarea soluţiei s-a reţinut că, potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în materia salarizării personalului din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, legiuitorul acordă competenţă exclusivă consiliilor locale, aşa cum este reglementat prin dispoziţiile art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 reprezintă, de fapt, o reproducere a dispoziţiilor art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, care explicitează modul de stabilire a salariilor de bază, care sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii. Or, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, fiecărei funcţii, fiecărui grad/fiecărei trepte profesionale îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază.
    Aşadar, s-a avut în vedere salariul de bază minim brut pe ţară de la acea dată pentru toate funcţiile, acesta fiind înmulţit cu coeficientul de multiplicare aferent fiecărei funcţii, astfel încât excluderea reclamantului de la recalcularea salariilor, în funcţie de noul salariu de bază minim brut pe ţară stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2021, este nejustificată.
    Prin apelul formulat s-a susţinut că intimatul nu se încadrează la gradaţia 0, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/ indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu, iar, în privinţa coeficienţilor de salarizare, Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că salariile de bază se aprobă prin hotărâre de consiliu şi nu distinge în privinţa mecanismului coeficient salarizare înmulţit cu salariul minim garantat în plată.

    17. În cadrul soluţionării acţiunilor, respectiv al apelului, apreciind asupra existenţei unei norme speciale, derogatorie, cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi care ar impune obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, instanţele au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei.


    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor
    18. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a apreciat ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Astfel, soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea a cărei lămurire se cere, întrucât cauza are ca obiect anularea hotărârii de consiliu local prin care s-au aprobat salariile de bază pentru gradaţia 0 aferente funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului, aşadar, este un proces care priveşte stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
    Problema de drept nu a fost anterior dezlegată şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    19. Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile cumulative pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, după cum urmează:
    - obiectul cererii de chemare în judecată vizează stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, şi chestiunea de drept care formează obiectul judecăţii nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    20. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv prezentul litigiu priveşte stabilirea şi plata drepturilor băneşti ale unei persoane ale cărei drepturi salariale sunt stabilite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, iar până în prezent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior asupra chestiunii de drept şi aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii.
    Spre deosebire de reglementarea de drept comun din Codul de procedură civilă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai impune condiţia ca chestiunea de drept să fie nouă, ci doar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra acesteia, astfel încât existenţa unei practici anterioare nu poate duce la înlăturarea obligaţiei de a formula o sesizare potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.


    V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor
    21. Tribunalul Ialomiţa a apreciat că, potrivit anexei nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“, cap. II lit. A - Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, pct. IV - Nomenclatorul şi ierarhia funcţiilor din administraţia publică locală - Salarii de bază pentru funcţii de specialitate, la lit. b) sunt menţionate funcţiile de execuţie pe grade şi trepte profesionale, printre care se regăsesc cele din anexa la hotărârea consiliului local a cărei anulare se cere.
    Din dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că salariile trebuie stabilite în funcţie de munca desfăşurată de fiecare angajat, cu respectarea ierarhizării atât pe verticală, cât şi pe orizontală în cadrul aceluiaşi domeniu.
    Totodată, plecând de la dispoziţiile art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, ca urmare a promovării în grade sau trepte profesionale, se modifică şi salarizarea personalului pentru a reflecta diferenţa determinată de gradele sau treptele profesionale deţinute. Ca atare, salarizarea între ocupanţii diferitelor grade sau trepte profesionale nu poate fi aceeaşi, trebuind stabilită la cel mai mic nivel pentru ocupanţii gradelor sau treptelor minime şi să crească progresiv, pe măsură ce personalul promovează în grade sau trepte profesionale. De asemenea, nu se poate pune semnul egalităţii între salariul unui muncitor necalificat şi al unui muncitor calificat sau al unui referent, îngrijitor sau poliţist local, având în vedere diferenţa de încadrare a posturilor. Necesitatea asigurării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată nu justifică egalizarea salariilor pentru toate funcţiile cuprinse în anexa la hotărârea consiliului local, ci obligă consiliul local să realizeze o ierarhizare a salariilor în funcţie de postul ocupat de fiecare persoană în cadrul aceluiaşi domeniu, dar şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.

    22. Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a arătat că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, atât salariile de bază, cât şi indemnizaţia pentru funcţiile de demnitate publică sunt plafonate la nivelul anului 2021.
    Prin alin. (4^4) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, începând cu 1.11.2022 (deci inclusiv anul 2023), veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice prevăzute în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021.
    Prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în anul 2024, începând cu 1 ianuarie, salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, deci majorarea de 5% se raportează la nivelul din 2023, care este cel din anul 2021.
    În ceea ce priveşte coeficienţii corespunzători indemnizaţiilor pentru persoanele alese în funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale, aceştia se stabilesc potrivit dispoziţiilor anexei nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021.
    De altfel, dispoziţiile art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 103/2023, prevăd, în mod expres, pentru situaţia primarului şi viceprimarului, că, „Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4^1), începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021“.
    Totodată, potrivit art. I alin. (2) din acest act normativ, „(2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2021“.
    În consecinţă, stabilirea, prin hotărâre a consiliului local, a indemnizaţiei primarului şi viceprimarului prin raportare la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 apare ca fiind nelegală, câtă vreme funcţiilor de demnitate publică mai sus menţionate le este corespunzătoare o altă modalitate de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoanele ce le ocupă.
    Astfel, se constată că salariul de bază al funcţionarilor publici şi al personalului contractual al aparatului primarului se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi, conform art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale stabilite pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar.
    Limitarea din art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se referă doar la salariul de bază, ci şi la veniturile salariale.

    23. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a arătat că Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018 a fost adoptată având în vedere dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 şi priveşte stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului oraşului Oraviţa şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Oraşului Oraviţa, având caracter normativ în domeniul pe care îl reglementează.
    Potrivit art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară, salariile de bază aferente gradaţiei 0 se vor recalcula prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit prevederilor legale. Aceasta înseamnă că, de fiecare dată când salariul de bază minim brut pe ţară suferă modificări, salariile de bază aferente gradaţiei 0 trebuie recalculate prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară.
    În ceea ce priveşte salariile aferente gradaţilor 1-5 acordate devin incidente dispoziţiile art. 7 din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, care stabileşte modul de calcul al drepturilor salariale.
    Potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, salariile de bază prevăzute în anexa nr. 1 pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0, la care se adaugă 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime, care se includ în salariul de bază.
    Deoarece salariul de bază pentru gradaţiile 1-5 au ca punct de plecare salariul de bază aferent gradaţiei 0, se constată că, de fiecare dată când are loc o modificare a salariului aferent gradaţiei 0 ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, are loc, implicit, o creştere a salariului de bază aferent gradaţiilor 1-5 prin aplicarea succesivă a procentelor stabilite prin dispoziţiile art. 7 alin. (2) din acelaşi act administrativ.
    Această modalitate de stabilire a salariilor trebuie să se realizeze însă în limitele stabilite de dispoziţiile art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022, ale art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost stabilit prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024.


    VI. Punctul de vedere al părţilor
    24. În opinia reclamantului din cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal asupra problemei de drept, începând cu luna iulie 2017, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt, în mod exclusiv, cele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 [art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017].
    Astfel, legiuitorul a stabilit atât regula după care se calculează indemnizaţia aleşilor locali, cât şi excepţii de la regulă.
    Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru funcţiile de demnitate publică la nivel local s-a avut în vedere acordarea de creşteri salariale etapizate. Art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut că indemnizaţiile lunare pentru primar şi viceprimar se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
    În perioada 2020-2023 au fost stabilite o serie de derogări de la prevederile art. 13 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel:
    a) în anul 2020 s-a stabilit o primă derogare de la regula de mai sus, conform art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
    b) în anul 2021 s-a stabilit o a doua derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene;
    c) în anul 2022 s-a stabilit o altă derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
    d) în anul 2023 s-a stabilit o nouă derogare, conform articolului unic din Legea nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
    e) pentru anul 2024 legiuitorul a avut în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 - art. I alin. (2) şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 - art. I pct. 1.

    Aşadar, când s-a referit la „nivelul aferent lunii decembrie 2023“, legiuitorul nu a avut în vedere salariul minim garantat în plată, cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi viceprimar, ci indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi viceprimar.
    În speţă, comuna (...), având până la 3.000 de locuitori, se încadrează la lit. C pct. 16 şi 28 din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu coeficienţii „4“ pentru primar şi „3“ pentru viceprimar.
    Prin urmare, pentru luna decembrie 2023, indemnizaţia primarului şi viceprimarului comunei (...) se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021:
    - primar: 4 x 2.300 lei;
    – viceprimar: 3 x 2.300 lei.

    Or, prin Hotărârea Consiliului Local nr. (...) s-a făcut calculul indemnizaţiei primarului şi viceprimarului prin înmulţirea coeficienţilor de mai sus cu salariul minim brut pe ţară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare.
    Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local, din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea personalului se face potrivit art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

    25. Pârâtul a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată a fost emisă la 22 noiembrie 2023 şi respectă integral toate actele normative în vigoare la momentul emiterii, având aplicabilitate la 1 ianuarie 2024, dată la care intră în vigoare salariile de bază individualizate prin hotărâre.
    Totodată, a arătat că stabilirea salariilor de bază în temeiul art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se face de către consiliul local prin dispoziţie emisă de către primar pentru fiecare salariat în parte şi nu este supusă limitării privind indemnizaţia viceprimarului, limitare care priveşte noţiunea de venituri salariale, astfel cum este aceasta definită prin lege. A mai precizat că limitarea veniturilor salariale la indemnizaţia viceprimarului este o operaţiune din sfera execuţiei bugetare, la momentul statului de plată lunar, fiind o atribuţie a primarului, ca ordonator de credite.

    26. Părţile din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi cel al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale nu au formulat niciun punct de vedere.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    27. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti (Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale) a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale şi desconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe ţară şi limita maximă - indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/ vicepreşedinte al consiliului judeţean).
    În acest sens s-a reţinut că, începând cu 1 iulie 2017, în materia salarizării funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie“ sunt aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.
    Plecând de la art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie“ din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora se face prin hotărâre a consiliului local, care le poate şi modifica.
    Din reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe ţară şi limita maximă - indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/vicepreşedinte al consiliului judeţean), rezultă că art. 11 dă expresie tocmai principiului autonomiei locale, fiind opţiunea legiuitorului, care a avut în vedere responsabilitatea, complexitatea şi riscurile funcţiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice.
    Este adevărat că legiuitorul nu a stabilit salariul de bază aferent funcţiilor din cadrul administraţiei publice locale, lăsându-l la aprecierea autorităţilor locale, însă principiile sistemului de salarizare, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, sunt obligatorii şi pentru autorităţile publice, cu competenţe în stabilirea drepturilor salariale, întrucât scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerenţă şi previzibilitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul din cadrul autorităţilor publice locale.
    Aşadar, în afara limitărilor expres prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, autorităţile publice locale au obligaţia de a respecta o corectă aşezare a funcţiilor, din perspectiva responsabilităţii şi a remunerării acestora, cu observarea principiilor instituite prin art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, cărora li se dă eficienţă tocmai prin reglementarea de la art. 11 şi prin efectele aplicării acesteia, interesând principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor [lit. d)] şi principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate [lit. f)].
    Prin urmare, s-a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.
    Punctul de vedere al Tribunalului Giurgiu a fost în sensul că angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.
    Plecând de la prevederile art. 164 din Codul muncii şi ale art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a reţinut că drepturile salariale ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti.
    Rezultă că salarizarea acestora se realizează în temeiul prevederilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin act de dispoziţie al ordonatorului principal de credite, aprobat prin hotărâre a consiliului local, iar singurele limitări pe care legea le impune ordonatorilor de credite în stabilirea drepturilor salariale ale personalului propriu sau celui al instituţiilor publice din subordine se referă la minimul şi maximul acestora, cu încadrarea, evident, în limitele creditelor bugetare aprobate.
    În urma consultării judecătorilor Secţiei conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Teleorman, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul unui debutant cu studii superioare nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat.

    28. La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, opinia exprimată la nivelul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Prahova este în sensul că principiul ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, este încălcat, având în vedere faptul că salariile pentru funcţiile de referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, muncitori calificaţi (I-IV), muncitori necalificaţi (I şi II - fără sporuri) sunt la acelaşi nivel. Prin urmare, stabilirea salariului de bază pentru gradaţia „0“ aferentă funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie încalcă acest principiu al ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice.
    29. Curtea de Apel Timişoara a identificat Decizia civilă nr. 561/30.05.2023, pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 678/115/2022, prin care au fost interpretate dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/2024 în sensul că, atunci când are loc majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, salariile aferente gradaţiilor 1-5 trebuie majorate corespunzător.
    30. La nivelul Curţii de Apel Cluj, Secţia a IV-a de litigii de muncă şi asigurări sociale şi Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal au identificat mai multe hotărâri judecătoreşti în care este vizată problema stabilirii salariului de bază pentru gradaţia „0“ aferent funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, însă nu sub aspectul care rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acela al modului de reflectare a principiului ierarhizării reglementat de art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    31. Din jurisprudenţa identificată se constată că în practică se aplică acest nivel al salariului de bază pentru gradaţia „0“ aferent funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, apărând litigii prin care s-a solicitat salarizarea în temeiul acestor dispoziţii legale (art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017) şi de către alte categorii profesionale, cărora nu li s-au admis pretenţiile; de asemenea, s-a ridicat problema aplicării sau neaplicării a dispoziţiilor ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 226/2020 şi nr. 130/2021, sub aspectul menţinerii în anii 2021 şi 2022 a salariilor de bază la nivelul celor acordate pentru luna decembrie a anilor anteriori celor în discuţie, în ceea ce priveşte funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului, jurisprudenţa fiind diversă sub acest din urmă aspect, iar în prezent problema juridică fiind clarificată prin pronunţarea şi publicarea Deciziei nr. 11/2024 a instanţei supreme.
    32. La nivelul Curţii de Apel Iaşi, opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui este în sensul inadmisibilităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind caracterul generic, pur formal, al întrebării adresate.
    33. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară şi nu au formulat niciun punct de vedere.
    34. Ministerul Public a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    35. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, ale art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, şi a stabilit că aceste reglementări legale sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupaţională „Administraţie“ cuprins în art. 11 din aceeaşi lege-cadru.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021, a admis sesizarea şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, precum şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 1 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 28 martie 2024, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 34 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, coroborat cu art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliţiei locale nu trebuie să se facă în acelaşi cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului.


    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    36. Prin raportul întocmit în cauză s-a apreciat că sesizările nu întrunesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de legiuitor.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    X.I. Asupra admisibilităţii sesizărilor
    37. Temeiul prezentelor sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    38. Domeniul de reglementare a acestui act normativ este prevăzut expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    39. În consecinţă, prevederile ordonanţei de urgenţă sus-menţionate se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, astfel cum se statuează expres prin art. 4 din ordonanţă, conform căruia „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum şi cu celelalte reglementari aplicabile în materie“.
    40. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024: „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    41. Procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    a) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    b) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    42. Prima condiţie este îndeplinită, deoarece:
    a) cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea înregistrată cu nr. 1.907/1/2024 se află în curs de judecată, în primă instanţă, la Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă;
    b) cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea conexă înregistrată cu nr. 2.071/1/2024 se află în curs de judecată, în primă instanţă, la Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal;
    c) cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea conexă înregistrată cu nr. 2.099/1/2024 se află în curs de judecată, în apel, la Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

    43. Este îndeplinită şi a doua condiţie, deoarece toate cele trei cauze au ca obiect stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
    44. Nu este îndeplinită însă a treia condiţie de admisibilitate ce vizează existenţa unei chestiuni de drept, care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
    45. În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu se defineşte noţiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea sensului acesteia se va face ţinând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanţei şi de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanţă, a dispoziţiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, şi cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudenţă care a dezvoltat noţiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile.
    46. În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înţeles să ţină seama de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    47. Aşadar, reiese neîndoielnic ideea că procedura specială prevăzută de ordonanţă prezintă caracteristicile esenţiale ale procedurii pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aşa cum aceasta este reglementată de dispoziţiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferenţele specifice menţionate expres în conţinutul dispoziţiilor ordonanţei.
    48. Mai mult, spre deosebire de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noţiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanţei, legiuitorul delegat foloseşte sintagma „chestiuni dificile de drept“, dorind să sublinieze astfel că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (şi nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot fi obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanţă, în acord cu întreaga jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenţei instanţelor naţionale.
    49. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ (alături de titlu, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului), fiind cel care enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz, motivarea reglementării (conform art. 43 din aceeaşi lege).
    50. Chiar dacă în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României s-a statuat că „expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituţie, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înţelegerii acesteia“, cu toate acestea, expunerea de motive dezvăluie finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ, fiind un instrument important în folosirea metodei teleologice. În acest sens, Curtea Constituţională a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziţii legale ţinându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziţie. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument din multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămureşte toate aspectele de conţinut ale normei nu duce la concluzia că însăşi norma respectivă este neconstituţională pentru acest motiv, ea având doar o funcţie de suport în interpretarea normei adoptate“. (Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 285 din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 29 iunie 2023).
    51. Raţiunea instituirii condiţiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenţei şi asigurarea predictibilităţii acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesităţii declanşării procedurii de către instanţa de judecată, cu consecinţa prelungirii nejustificate a duratei procesului civil şi, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    52. În consecinţă, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie în sarcina instanţelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din ordonanţă obligaţia de a declanşa mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile în orice situaţie în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanţei supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuţie reflectă acele trăsături (cu excepţia noutăţii), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519-520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanţa de urgenţă se completează.
    53. În situaţia contrară s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcţiei jurisdicţionale a judecătorului cauzei în favoarea instanţei supreme, chemată astfel nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situaţiilor factuale punctuale.
    54. Referitor la cerinţa existenţei unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reţinut următoarele:
    a) chestiunea de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 18 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 59; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42);
    b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existenţa unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 şi 65; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragraful 37; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 61; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37);
    c) pentru a ne afla în prezenţa unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecţia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, şi de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării şi în ce măsură acesta depăşeşte obligaţia ordinară a instanţei de a interpreta şi aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragrafele 38-39, 41; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reţinut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46).

    55. Cu privire la sesizarea Tribunalului Ialomiţa înregistrată cu nr. 1.907/1/2024, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplineşte cerinţa de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. Textul de lege a cărui interpretare se solicită este art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căruia „Art. 6. - Principii. Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (...) f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate“.
    56. Acest text de lege este clar, nefiind susceptibil de interpretări diferite sau contradictorii, aspect ce reiese din încheierea de sesizare în care instanţa de trimitere a interpretat dispoziţia legală în discuţie, fără nicio dificultate, în legătură cu incidenţa principiului ierarhizării în materia salarizării.
    57. Aşadar, verificarea premiselor sesizării relevă faptul că aceasta nu pune în discuţie o dificultate de interpretare punctuală a normei de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenţia instanţei supreme, ci urmăreşte mai degrabă o validare a opiniei exprimate.
    58. Prin sesizarea conexă înregistrată cu nr. 2.071/1/2024, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a solicitat instanţei supreme să lămurească următoarea chestiune de drept:
    a) dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017 (în speţă, primar şi viceprimar), prin „nivelul aferent lunii decembrie 2023“, la care fac referire prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi de viceprimar sau indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021?
    b) dacă pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât:
    - veniturile salariale să nu depăşească indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar;
    – veniturile salariale să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.


    59. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt:
    - art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, în cadrul primei întrebări;
    – art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în cadrul celei de-a doua întrebări.

    60. Conform art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023:
    "(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (...)
(5) Prin derogare de la prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcţie similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară se stabileşte la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, la care se aplică prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă, majorat cu 5%."

    61. Potrivit art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 se modifică şi se completează după cum urmează:
    "1. La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins:
    "(6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2023.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023."
"

    62. Chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplineşte cerinţa de a fi o veritabilă chestiune de drept. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt clare, nefiind susceptibile de interpretări contradictorii, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză şi ţinând seama de succesiunea lor în timp.
    63. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut că chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziţii legale, iar nu din aplicarea acesteia în circumstanţele particulare ale speţei, operaţiune ce constituie atributul exclusiv al instanţei învestite cu soluţionarea cauzei.
    64. Această constatare este valabilă şi pentru situaţia în care întrebarea face referire la mai multe prevederi legale.
    65. Dacă prin sesizarea formulată nu se urmăreşte însă stabilirea înţelesului sau a conţinutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării sistematice a dispoziţiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluţia ce trebuie dispusă în cauză, sesizarea este inadmisibilă.
    66. În sesizarea ce face obiectul analizei de faţă, instanţa de trimitere nu urmăreşte identificarea conţinutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situaţia de fapt din speţă, operaţiune ce excedează atribuţiile completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    67. De altfel, împrejurarea că instanţa de trimitere nu are niciun fel de dificultate în legătură cu interpretarea textelor de lege rezultă cu pregnanţă şi din conţinutul încheierii, în care arată că „nu este vorba despre o sesizare din iniţiativa acesteia“ (într-o înţelegere eronată a obligativităţii sesizării, indiferent de existenţa sau inexistenţa unei chestiuni de drept), precum şi din expunerea ulterioară (în completarea încheierii de sesizare) a raţionamentului juridic referitor la modalitatea de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, cu luarea în considerare a succesiunii actelor normative intervenite în materie şi corelarea corespunzătoare a acestora.
    68. De asemenea, conţinutul celei de-a doua întrebări se constituie, de fapt, într-o reluare a dispoziţiei art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, din care rezultă în mod clar cum trebuie determinat nivelul veniturilor salariale (fără a se depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli), fără a se indica vreo dificultate de înţelegere şi interpretare a textului.
    69. Prin sesizarea conexă înregistrată cu nr. 2.099/1/2024, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a solicitat instanţei supreme să lămurească următoarea chestiune de drept: „recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Oraşului (...), potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. (...), se cuvine tuturor salariaţilor sau doar celor care au salariile de bază aferente gradaţiei 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată?“
    70. Textul a cărui interpretare se solicită este art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, potrivit căruia „În cazul modificării salariului minim brut pe ţară, salariile de bază aferente gradaţiei 0 se vor recalcula prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit prevederilor legale“.
    71. Acest act este adoptat de o autoritate publică locală, având aplicabilitate teritorială doar pe raza oraşului Oraviţa, fiind un act administrativ cu caracter individual, care nu poate fi, aşadar, supus unei dezlegări de principiu din partea instanţei supreme.
    72. De asemenea, în cazul sesizărilor analizate în prezentul raport, lipsa caracterului real al chestiunii de drept este cu atât mai evidentă cu cât aspectele cele mai importante au fost lămurite prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat că dispoziţiile art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, ale art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupaţională „Administraţie“ cuprins în art. 11 din aceeaşi lege-cadru. Deosebit de relevante sunt considerentele acestei decizii, ce conţin argumente suficient de clare pentru soluţionarea problemelor de drept de către instanţele de trimitere, anume paragrafele 77-80:
    "Această limitare impusă prin legislaţia primară nu poate fi ignorată în calculul salariilor conform coeficienţilor stabiliţi prin hotărârile autorităţilor locale, având în vedere că respectarea principiilor de salarizare prevăzute de legea-cadru impune inclusiv respectarea prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, ce reglementează «principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate», precum şi a dispoziţiilor art. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017 care stabilesc criteriile generale pe baza cărora are loc ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
    Or, respectarea acestui principiu presupune, în concret, respectarea diferenţelor între coeficienţii adoptaţi, diferenţe care trebuie să se reflecte întocmai în nivelul salariilor calculate pe baza acestora, chiar dacă legiuitorul a plafonat direct doar limita maximă de care trebuia să se ţină seama la momentul adoptării respectivelor hotărâri.
    Principiul descentralizării şi autonomiei locale în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului veniturilor salariale la nivelul autorităţilor publice locale nu poate deroga de la imperativul respectării principiilor de salarizare prevăzute de legea-cadru, astfel că măsura plafonării acestor venituri rezultată din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 11 şi 13 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 6 lit. f) din acelaşi act normativ şi cu prevederile ordonanţelor anuale de salarizare se impune pentru asigurarea respectării ierarhiei funcţiilor din familia ocupaţională «Administraţie».
    Având în vedere voinţa legiuitorului de a corela salariile personalului din cadrul organelor administraţiei publice locale cu indemnizaţia lunară a funcţiei de viceprimar sau, după caz, cu indemnizaţia lunară a vicepreşedintelui consiliului judeţean, în coerenţa reglementării mai sus indicate, orice creştere salarială trebuie să se integreze pe deplin acestui sistem de ierarhizare menit să asigure respectarea şi altor principii ale salarizării, respectiv a celorlalte repere legale obligatorii în materia salarizării personalului din aparatul administraţiei publice locale, neputând fi raportată, formal, doar la plafonarea respectivei indemnizaţii care nu constituie, conform celor anterior expuse, un criteriu singular în algoritmul de stabilire a acestor salarii, cu respectarea, evident, a nivelului creditelor bugetare aprobate."



    73. Din considerentele expuse anterior, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiţiei de admisibilitate referitoare la existenţa unei chestiuni de drept reale, în temeiul art. 2 alin. (1) şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, precum şi al art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea sesizărilor ca inadmisibile.
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    Dacă dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 pentru funcţiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deţinut(ă) de personal.

    Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    1. dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017 (în speţă, primar şi viceprimar), prin „nivelul aferent lunii decembrie 2023“, la care fac referire prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi de viceprimar sau indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021?
    2. dacă, pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local, din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât:
    - veniturile salariale să nu depăşească indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar;
    – veniturile salariale să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli?.


    Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    Recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Oraşului Oraviţa, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018, se cuvine tuturor salariaţilor sau doar celor care au salariile de bază aferente gradaţiei 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată?.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    Corina-Alina Corbu
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016