Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 759/62/2016 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 626D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens aminteşte cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016. De asemenea invocă jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în care s-a statuat că situaţia diferită în care se află anumite persoane în funcţie de jocul unor reglementări succesive nu reprezintă o discriminare în sensul art. 16 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 759/62/2016, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat, din oficiu, Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că prin dispoziţiile de lege criticate s-a stabilit ca, în cazul funcţionarilor publici promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare să fie cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Stabilind astfel un prag se creează un tratament diferenţiat între funcţionarii publici promovaţi într-o anumită funcţie şi ceilalţi funcţionari aflaţi deja în funcţia respectivă, pentru care legiuitorul nu a prevăzut un astfel de prag. Prin urmare, dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, deoarece stabilesc că persoanele aflate în situaţii profesionale identice, dar care au fost încadrate pe funcţia respectivă anterior introducerii acestui prag au indemnizaţii de încadrare diferite faţă de cei care au promovat şi au fost încadrate pe funcţia respectivă după introducerea acestui prag. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că are cunoştinţă de faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, dar apreciază că, la momentul actual, situaţia legislativă este diferită, având în vedere că reglementarea succesivă şi necorelată din domeniul salarizării a condus în timp la diferenţe salariale ce au determinat legiuitorul să intervină pentru înlăturarea inechităţilor. În acest scop a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite. Totodată, prin interpretarea dispoziţiilor legale în materia salarizării cu respectarea principiilor constituţionale, au fost pronunţate Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, pronunţată de Curtea Constituţională. 7. Ca urmare a aplicării celor două decizii menţionate, la acest moment se creează pentru funcţionarii publici promovaţi conform art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 un tratament juridic diferit faţă de funcţionarii publici aflaţi deja în funcţia respectivă, ce beneficiază de nivelul maxim al salariului de bază pentru o funcţie similară, tratament ce nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă. Dispoziţiile de lege criticate lipsesc de sens şi, practic, anulează voinţa legiuitorului şi raţiunea esenţială a pronunţării deciziilor invocate. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Guvernul, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Avocatul Poporului, considerând că, în cauză, sunt invocate aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.“ 14. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin art. 44 pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere însă că aceste dispoziţii sunt aplicabile în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, precum şi cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituţionalitate textului de lege cu care a fost sesizată. 15. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 sunt discriminatorii, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma salarizat la acelaşi nivel are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.“ 17. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, au prevăzut, pentru anul 2016, o reglementare similară celei criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate: „În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.“ Aceste dispoziţii au fost abrogate însă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016. Odată cu abrogarea acestor dispoziţii de lege, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 a completat prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 cu art. 3^1 care prevede că „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ 18. Ulterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, prin care a modificat art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, acesta dobândind următorul conţinut: „[…] începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 a completat art. 3^1 cu patru noi alineate, alineatele (1^1)-(1^4). În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 se precizează că aceasta a fost emisă „ţinând seama că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, la determinarea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective se iau în considerare doar drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât personalul plătit din fonduri publice beneficiază de drepturile salariate prevăzute de actele normative privind salarizarea, fără a putea pretinde, în lipsa unor dispoziţii legale, alte drepturi, hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea unor litigii şi care produc doar efecte relative neputând fi avute în vedere la stabilirea nivelului de salarizare (maxim) pentru funcţii similare; în lipsa unui temei legal expres, hotărârile judecătoreşti nu pot fi aplicate în mod generalizat, iar drepturile salariale recunoscute prin acestea profită exclusiv persoanelor care au avut calitatea de parte în proces, dându-se astfel eficienţă autorităţii de lucru judecat şi obligativităţii hotărârilor judecătoreşti“ şi, de asemenea, „având în vedere faptul că la determinarea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective se iau în considerare doar drepturile salariate prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fără a putea pretinde, în lipsa unor dispoziţii legale, alte drepturi, hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea unor litigii şi care produc doar efecte relative (inter partes) nu pot fi avute în vedere la stabilirea nivelului de salarizare (maxim) pentru funcţii similare“. 19. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit cărora „În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.“ 20. În concluzie, având în vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciază că diferenţele de salarizare existente la data sesizării sale, contrare legislaţiei în vigoare la acea dată, dar şi celor statuate în jurisprudenţa amintită a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale, cu efect definitiv şi general obligatoriu, diferenţe criticate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal pe calea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, relevă, în realitate, probleme de interpretare şi aplicare a legii, care revin spre soluţionare instanţei de judecată şi nu cad în competenţa instanţei de contencios constituţional. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 759/62/2016. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
