Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58^3 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Nicuşor Emilian Dascălu, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul Valahiei“, în Dosarul nr. 46.161/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 367D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 548 din 14 septembrie 2021 Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 46.161/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58^3 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Nicuşor Emilian Dascălu, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul Valahiei“, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei dispoziţii prin care autorul excepţiei a fost sancţionat disciplinar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că dreptul de a fi apărat de un avocat în timpul cercetării disciplinare prealabile este reglementat în mod expres prin art. 251 alin. (4) din Codul muncii. De asemenea, din examinarea art. 59 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 şi a art. 285 alin. (1) din Codul de procedură penală rezultă că într-o cauză penală unei persoane cercetate i se garantează dreptul la apărare prin avocat în cursul urmăririi penale, pe când într-o cauză disciplinară cercetarea prealabilă a poliţistului este arbitrară, lăsând loc abuzurilor. 6. Prin urmare, art. 58^3 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 lipseşte poliţistul cercetat de apărarea formulată prin avocat, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil, întrucât această categorie este tratată diferenţiat, prin comparaţie cu toate celelalte categorii socioprofesionale cărora legiuitorul le-a recunoscut şi garantat drepturile constituţionale menţionate. În acest sens, cu titlu de exemplu, menţionează că executorii judecătoreşti, avocaţii, procurorii şi judecătorii au dreptul de a fi asistaţi în procedura disciplinară de un avocat. 7. În final, se menţionează Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 81/2015, sunt neconstituţionale. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege criticat este constituţional. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 58^3 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, ţinând cont de motivarea excepţiei formulată de autor, Curtea constată că acesta critică doar teza întâi a alin. (4) al art. 58^3 din Legea nr. 360/2002, în forma în vigoare la 6 iunie 2017, data emiterii deciziei de sancţionare a cărei anulare formează obiectul acţiunii în justiţie (cercetarea disciplinară care a precedat emiterea deciziei desfăşurându-se în anul 2017), deci în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018. 13. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituţionalitate dispoziţiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice, potrivit principiului tempus regit actum, se vor analiza dispoziţiile legale în forma criticată, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecăţii. 14. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58^3 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018, potrivit cărora: „Poliţistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentarea poliţistului ales/desemnat nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.“ 15. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate, în forma în vigoare la momentul la care a fost sancţionat disciplinar, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 548 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 58^3 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, sunt neconstituţionale. 17. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că excepţia este întemeiată prin raportare la prevederile art. 24 din Constituţie, pentru motive similare celor reţinute prin Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 1002 din 18 decembrie 2017. 18. Curtea Constituţională a făcut referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere împotriva Belgiei, în care s-a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidenţa art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială. Totodată, Curtea Constituţională a mai reţinut că garanţiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părţilor de a lua cunoştinţă de toate aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunţată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei), şi presupun respectarea principiului contradictorialităţii (Hotărârea din 18 februarie 2010, pronunţată în Cauza Baccichetti împotriva Franţei). De asemenea, s-a reţinut că prin Hotărârea din 27 august 1991, pronunţată în Cauza Philis împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că art. 6 din Convenţie se aplică procedurilor disciplinare desfăşurate în faţa unor organisme profesionale şi în care este vorba de dreptul de a practica profesia. Totodată, prin hotărârea menţionată, paragraful 45, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit jurisprudenţa sa constantă conform căreia o acţiune disciplinară în care este în joc dreptul de a continua practicarea unei profesii conduce la contestaţii (dispute) cu privire la drepturile civile, în înţelesul art. 6 paragraful 1 din Convenţie. 19. Curtea Constituţională a reţinut că art. 24 alin. (1) din Constituţie stabileşte că dreptul la apărare este garantat în absenţa oricărei circumstanţieri, norma fundamentală invocată având aplicabilitate şi în afara sferei judiciare, aşadar, inclusiv în cadrul procedurii disciplinare. Prin urmare, dreptul la apărare conţine numeroase prerogative, iar una dintre acestea este, incontestabil, posibilitatea persoanei de a beneficia de asistenţă juridică, în condiţiile reglementate prin legislaţia aplicabilă acestei forme de activitate juridică. 20. În concluzie, având în vedere cele menţionate, instanţa de contencios constituţional a observat că în materia răspunderii disciplinare a poliţiştilor, contrar jurisprudenţei dezvoltate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legiuitorul român nu a adoptat o reglementare care să asigure respectarea dreptului la apărare al poliţistului cercetat disciplinar, respectiv dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurii disciplinare, ca parte a dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 alin. (1) din Constituţie. 21. Având în vedere cele anterior menţionate, dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi data sesizării Curţii Constituţionale în prezenta cauză, anterioară datei la care excepţia a fost admisă, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în prezenta cauză urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 22. În aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul prezentei decizii, Decizia nr. 548 din 14 septembrie 2021 va putea constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, pe larg, şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23). 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58^3 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Nicuşor Emilian Dascălu, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul Valahiei“, în Dosarul nr. 46.161/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
