Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din Bucureşti în Dosarul nr. 632/33/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.828D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca doamna Ştefania Georgiana Simion, membru al consiliului director, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi precizată. În acest sens arată că art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă este neconstituţional în măsura în care condiţia prevăzută în cuprinsul acesteia privind evocarea fondului se referă şi la nepronunţarea de către instanţa competentă asupra unei cereri de constatare a autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. Astfel, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16, 20 şi 21. 4. În ceea ce priveşte principiul egalităţii în drepturi, invocă considerentele Deciziei nr. 755 din 16 decembrie 2014, prin care Curtea a statuat că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. Or, susţine că, în ipoteza învederată, persoana care invocă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare nu se află într-o situaţie diferită astfel încât să beneficieze de tratament diferit. Tratamentul diferit intervine în funcţie de posibilităţile pe care le are la îndemână o persoană care doreşte, în cadrul unui litigiu, să beneficieze de autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. Astfel, dacă partea invocă, în cadrul litigiului, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare, iar instanţa se pronunţă asupra acestei cereri, nu este necesară îndeplinirea condiţiei cerute de dispoziţiile legale criticate de pronunţare asupra fondului. Cea de-a doua situaţie, care constituie şi situaţia premisă a prezentei excepţii de neconstituţionalitate, este formularea unei cereri privind autoritatea de lucru judecat, însă instanţa de judecată nu se pronunţă asupra acesteia. Iar cea de-a treia ipoteză constă în formularea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, situaţie în care, de asemenea, nu este necesară îndeplinirea condiţiei prevăzute de dispoziţiile legale criticate de pronunţare asupra fondului. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind, în principal, inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia, în realitate, pune în discuţie o problemă de aplicare a legii raportat la situaţia sa procesuală specifică. Pe fond, apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând, în acest sens, că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile legale criticate se regăsea şi în vechea reglementare procesual civilă, fiind supusă controlului de constituţionalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 632/33/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, privind omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra unei cereri referitoare la autoritatea de lucru judecat a unei sentinţe civile pronunţate în regulator de competenţă prin care s-a stabilit instanţa competentă să judece cauza în prima instanţă. Prin decizia civilă a cărei revizuire se cere instanţa de judecată a respins apelul şi a reţinut în considerente că excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost corect admisă de prima instanţă care a tranşat litigiul pe cale de excepţie. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care condiţia impusă de art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitoare la pronunţarea asupra fondului sau la evocarea fondului se referă la nepronunţarea instanţei asupra cererii de constatare a autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. 8. În acest sens se arată că, faţă de ipoteza art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în care poate fi revizuită o hotărâre care nu evocă fondul, cu condiţia ca excepţia autorităţii de lucru judecat să nu fi fost ridicată în cel de-al doilea dosar sau, chiar dacă a fost invocată, să nu fi fost discutată, pentru ipoteza vizată de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă trebuie îndeplinită condiţia evocării fondului pentru a putea revizui o hotărâre prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la o cerere referitoare la constatarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. 9. Prin urmare, se susţine că dacă în cadrul celui de-al doilea proces se invocă autoritatea de lucru judecat, iar instanţa nu se pronunţă cu privire la această cerere, partea poate cere revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, cu condiţia ca hotărârea să evoce fondul sau, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi Cod, când nu mai este cerută îndeplinirea acestei condiţii. În schimb, termenul pentru formularea căii de atac în ipoteza celei de-a doua situaţii curge de la pronunţare, aşa cum prevede art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, astfel încât partea nu cunoaşte conţinutul hotărârii şi nu poate formula, în timp util, cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. 10. Lipsa de simetrie a acestor situaţii, precum şi inegalitatea de tratament pentru situaţii ce vizează acelaşi scop atrag contrarietatea prevederilor legale cu principiile constituţionale prevăzute de art. 16 şi 21. 11. Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind în acord cu principiul egalităţii în drepturi şi al accesului liber la justiţie. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere notele scrise ale autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum au fost precizate de acestea, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, care au următorul cuprins: - art. 509 alin. (1) pct. 1: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;“. 16. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. 18. Revizuirea este o cale de atac de retractare, nedevolutivă şi care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, şi nu în baza unei excepţii care, odată admisă, face de prisos analiza fondului. Astfel, obiectul revizuirii îl constituie hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Motivele revizuirii sunt limitate la cele prevăzute la art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu titlu de excepţie şi pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă, pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul. 19. Având în vedere contextul procesual în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, şi anume, soluţionând cererea de apel, instanţa de judecată nu a ţinut cont de invocarea autorităţii de lucru judecat a unei sentinţe civile pronunţate în soluţionarea unui conflict de competenţă, Curtea reţine că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumite de faptul că situaţia procesuală a acestora nu cunoaşte un remediu judiciar efectiv în textul art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. 20. Or, astfel formulate, criticile de neconstituţionalitate tind la modificarea dispoziţiilor legale criticate, în sensul prevederii unei noi excepţii de la cerinţa evocării fondului, pentru un motiv de revizuire circumscris cazului particular vizat de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din Bucureşti în Dosarul nr. 632/33/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
