Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.914/99/2016 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 558D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, întrucât consideră că diferenţa de tratament juridic criticată de autorul excepţiei nu ar putea fi îndepărtată decât printr-o completare a legii, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 43 din 31 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.914/99/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, care prevăd o majorare salarială pentru personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior de stat şi bibliotecile centrale universitare, sunt discriminatorii, deoarece exclud categoria personalului nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene. Arată că unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalităţii de tratament în stabilirea salariului, principiu consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituţie şi art. 6 alin. (3) din Codul muncii. 6. Aminteşte că, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului“ (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) şi că „stabilirea principiilor şi condiţiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului“. Totuşi, „violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.“(Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995). 7. Autorul excepţiei invocă şi cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 24/2008, în care s-a statuat că principiul egalităţii de tratament în stabilirea salariilor presupune soluţii diferite numai pentru situaţii diferite, justificate pe baza unor criterii raţionale şi obiective. 8. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că legiuitorul trebuia să determine fie situaţia diferită a personalului nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene faţă de beneficiarii art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, fie temeiul raţional şi obiectiv care justifică tratamentul diferit, pentru a nu se contraveni prevederilor art. 16 din Constituţie. 9. În opinia autorului excepţiei, personalul nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene şi beneficiarii art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 se află într-o situaţie comparabilă, nefiind relevant că nu este identică. În sprijinul susţinerii sale invocă cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunţată în Cauza Driha împotriva României, paragraful 37. De asemenea invocă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunţată în Cauza C-432/14 O. împotriva Bio Philippe Auguste SARL, paragrafele 31-32. 10. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că susţinerile sale sunt confirmate de faptul că, începând cu luna decembrie 2015, majorarea salarială de 15% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015 este acordată atât personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare, cât şi personalului din inspectoratele şcolare judeţene. 11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 13. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că aceste dispoziţii de lege se referă la categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creşteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora. A existat, prin urmare, o justificare obiectivă şi rezonabilă. Mai aminteşte că legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, cu respectarea prevederilor Constituţiei. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Textul de lege criticat a fost introdus în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015, şi are următorul conţinut: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 august 2015, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare se majorează cu 12% faţă de nivelul acordat pentru luna iulie 2015.“ 17. Curtea constată că dispoziţiile art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 au fost abrogate de art. 44 pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere însă că art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 reprezintă temeiul acţiunii în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, precum şi că prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată. 18. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 2 alin. (2), (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 au prevăzut, în redactarea iniţială, majorarea etapizată, în anul 2015, a cuantumului brut al salariilor de bază, sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază de care beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Completând dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 cu alineatele (6)-(8), Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 a prevăzut o majorare cu 12% a cuantumului brut al salariilor de bază, sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare, majorare care s-a acordat începând cu data de 1 august 2015. 20. În expunerea de motive a Legii nr. 38/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 se arată că introducerea noilor alineate în art. 2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 este justificată de faptul că „personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ a beneficiat de majorări salariale succesive prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, majorări care au generat nemulţumiri ale personalului nedidactic din învăţământ.“ În consecinţă, majorările salariale ale personalului nedidactic din învăţământ sunt necesare pentru „a detensiona situaţia creată între categoriile de personal din învăţământ“, soluţionându-se „din punct de vedere material şi moral situaţia personalului nedidactic din învăţământ care participă în egală măsură la buna desfăşurare a procesului de învăţământ.“ 21. Ulterior, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost completat cu art. (6^1), art. (6^2) şi art. (7^1) prin dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 6 noiembrie 2015. Prin completările aduse s-a prevăzut majorarea, începând cu 1 decembrie 2015, a cuantumului brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar de stat, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare cu 15% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015. Aceeaşi majorare se aplică şi personalului din minister, din instituţiile şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cât şi personalului nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. 22. Aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 43/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 24 martie 2016, completările aduse art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 au fost justificate, între altele, de o omisiune a reglementărilor anterioare, care au exclus din rândul personalului nedidactic care beneficia de majorări salariale personalul din inspectoratele şcolare şi minister. În acelaşi sens, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015 se prevede că „neadoptarea actului normativ conduce la menţinerea discriminărilor existente asupra unor categorii de salariaţi şi pentru eliminarea discriminărilor existente între categoriile de personal din sistemul naţional de învăţământ“. 23. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, anterior completării acestui act normativ prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2015, sunt neconstituţionale, întrucât nu prevăd beneficiul majorării salariale decât pentru o parte a personalului nedidactic din învăţământ, excluzând personalul nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. 24. Analizând evoluţia reglementărilor în materie, Curtea constată că, la momentul completării art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 cu prevederile alin. (6), care este supus analizei de constituţionalitate, legiuitorul a avut în vedere criterii de oportunitate socială, care vizau detensionarea nemulţumirilor generate în rândul personalului nedidactic din unităţile de învăţământ şi bibliotecile centrale universitare în raport cu colegii din aceleaşi unităţi, care constituiau personalul didactic şi didactic auxiliar şi care beneficiau de majorări salariale în anul 2015. Prin urmare, Curtea apreciază că argumentul determinant l-a reprezentat asigurarea unui mediu educaţional lipsit de tensiuni, neputându-se reţine incidenţa principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce, chiar dacă „participă în egală măsură la buna desfăşurare a procesului de învăţământ“, personalul nedidactic din învăţământ are, în mod evident, o contribuţie diferită la realizarea procesului educaţional în raport cu personalul didactic şi personalul auxiliar. 25. Faptul că, ulterior, legiuitorul a prevăzut majorări salariale şi pentru personalul din minister, din instituţiile şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, precum şi pentru personalul nedidactic din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti nu este în măsură să înlăture considerentele mai sus reţinute, ci reprezintă un reflex al libertăţii exclusive a legiuitorului ca, trecând peste situaţiile particulare avute în vedere cu prilejul reglementării art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, să instituie un tratament juridic care să atenueze diferenţele apărute în rândul personalului nedidactic din unităţile şi instituţiile implicate, în maniere diferite, în realizarea educaţiei în România. 26. Curtea reţine că, deşi este de dorit ca sistemul de salarizare să fie cât mai transparent şi să se asigure o egalitate de tratament pentru persoane care prestează o muncă egală ori comparabilă, legiuitorul dispune totuşi de libertatea de a aprecia că, într-un anumit moment, se impun susţinerea şi stimularea unor categorii socioprofesionale în scopul încurajării evoluţiei unor sectoare importante pentru buna funcţionare a societăţii, aşa cum, în speţă, este educaţia. Pentru realizarea acestui obiectiv, legiuitorul poate institui regimuri salariale mai favorabile, prin majorări salariale, ceea ce creează o situaţie diferită în raport cu alte categorii de personal plătit din fonduri publice. Aceste regimuri mai favorabile au, prin urmare, caracterul unor excepţii, iar legiuitorul are dreptul de a stabili căror categorii socioprofesionale se adresează pentru atingerea obiectivelor avute în vedere, având totuşi în vedere să nu creeze discriminări în rândul persoanelor aflate în situaţii identice. A nega acest drept legiuitorului, printr-o aplicare rigidă, uniformizantă, a principiului egalităţii în drepturi, fără a ţine cont de situaţiile obiective care le diferenţiază în raport cu scopul urmărit, ar echivala cu o negare a dreptului puterii legiuitoare de a interveni, prin politici necesare, în sensul susţinerii şi promovării unor sectoare de activitate vitale pentru buna funcţionare a societăţii în întregul său, atunci când această intervenţie se impune. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.914/99/2016 şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
