Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Felicia Bărdăuş în Dosarul nr. 8.383/105/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.796D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Prahova. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.383/105/2014, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Felicia Bărdăuş cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 558 din 22 februarie 2016, pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Prahova. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 53 din Constituţie. Astfel, arată că beneficiază de o pensie anticipată parţială acordată sub regimul Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale şi că, potrivit art. 92 alin. (1) din acest act normativ, a îndeplinit toate condiţiile legale pentru a i se acorda dreptul la pensie. Art. 116 din Legea nr. 263/2010 prevede că „Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.“ Prin urmare, dreptul său la pensie nu ar putea fi suspendat potrivit dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010, întrucât decizia de pensionare nu se supune acestei din urmă legi. Consideră că nicio lege nouă nu poate schimba regimul juridic al legii vechi, întrucât ar presupune schimbarea condiţiilor avute în vedere la emiterea deciziei de pensionare, fapt ce ar conduce la nerecunoaşterea sau restrângerea unor drepturi deja câştigate. Totodată, arată că nu sunt întrunite condiţiile constituţionale necesare restrângerii dreptului său la pensie. 6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că art. 114 din Legea nr. 263/2010 prevede cazurile când plata pensiei se suspendă, incluzând şi ipoteza în care se află autorul excepţiei, respectiv cea în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Cu toate acestea, titularul dreptului la pensie beneficiază de efectele stagiului de cotizare realizat în perioada de suspendare a acestui drept. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că dispoziţiile de lege criticate nu sunt neconstituţionale. Totodată, observă că motivele invocate de autorul excepţiei privesc modul de interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce excedează însă competenţei Curţii Constituţionale. 9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, invocând art. 53 din Constituţie, autorul excepţiei nu precizează care este dreptul fundamental al cărui exerciţiu a fost restrâns prin dispoziţiile de lege criticate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că se referă doar la dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, astfel că numai aceste dispoziţii de lege vor fi supuse analizei de constituţionalitate. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:[…] b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;." 13. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 53 din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. Deşi nu invocă în mod expres prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, referitoare la dreptul la pensie, din motivarea excepţiei rezultă în mod evident că sunt avute în vedere şi aceste din urmă prevederi constituţionale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind suspendarea pensiei în ipoteză, s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, reţinând, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, că „suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială.“ Astfel, Curtea a arătat că „angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obţinut pensia anticipată.“ Totodată, Curtea a precizat că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I , II sau IV din Legea nr. 263/2010. 15. Cât priveşte argumentul invocat de autorul excepţiei, potrivit căruia pensia acordată în temeiul unei reglementări anterioare, respectiv al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, nu poate fi suspendată în condiţiile Legii nr. 263/2010, ulterioară, Curtea reţine că legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie reglementează doar condiţiile de pensionare, potrivit principiului tempus regit actum. Acordarea acestui drept, pe toată durata existenţei sale, va fi supusă însă condiţiilor succesive ale reglementărilor care vor urma, potrivit aceluiaşi principiu de drept, fără a avea semnificaţia unei eventuale atingeri a prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât ea poate să dobândească şi valenţe favorabile pentru beneficiarul acestui drept. 16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Felicia Bărdăuş în Dosarul nr. 8.383/105/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
