Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Tiberiu Nicolae Salomiu în Dosarul nr. 588/46/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.371D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei. Menţionează, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 863 din 17 decembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 588/46/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost invocată de Tiberiu Nicolae Salomiu, reclamant într-o cauză având ca obiect plată acordare despăgubiri rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei sale de serviciu potrivit art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum au fost modificate de art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că este prejudiciat deoarece, potrivit art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat de art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, pensia se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei şi nu cu 50% din creşterea câştigului salarial mediu brut realizat, cum era cazul înainte de modificarea menţionată. 7. În mod similar, autorul se consideră prejudiciat şi de art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 care nu mai permite actualizarea pensiei ori de câte ori se majorează solda de funcţie a militarilor activi. Astfel, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice de la 1 ianuarie 2018 s-a majorat solda de funcţie a militarilor activi cu 25%, dată de la care trebuia actualizată în mod corespunzător şi pensia lui. Mai mult, autorul este prejudiciat şi de faptul că, potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată, nu va putea beneficia de actualizările previzibile din anii următori anului 2018, având în vedere majorările etapizate ale soldelor militarilor activi potrivit anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. 8. Efectele art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, în noua lor formă, sunt de natură să aducă atingere art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la obligativitatea respectării legilor, în cauză fiind încălcate prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind principiul egalităţii. De asemenea, se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece sunt discriminaţi pensionarii ale căror pensii se află în plată la 1 ianuarie 2018 faţă de cei care se vor pensiona ulterior acestei date. Astfel, prima categorie de titulari ai pensiilor de serviciu nu beneficiază de majorările salariale anterior menţionate. Mai mult decât atât, prevederile criticate diferenţiază între două categorii de pensionari care, deşi au aceleaşi grade, funcţii şi vechime, vor fi trataţi în mod diferenţiat, în funcţie de data pensionării. Astfel, cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2018 sunt discriminaţi faţă de cei pensionaţi ulterior acestei date. Categoriei celor pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2018 li se încalcă, prin efectele art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, şi dreptul la un nivel de trai decent garantat de art. 47 alin. (1) din Constituţie, prin reducerea nivelului de trai. 9. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit Curţii Constituţionale, legiuitorului îi revine în exclusivitate atribuţia de a stabili condiţiile de acordare a drepturilor de pensie, inclusiv modalitatea lor de calcul, jurisprudenţă în acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte politicile sociale. Instanţa mai arată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit motivării autorului şi încheierii de sesizare, se referă la art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, care modifică Legea nr. 223/2015. În realitate însă, sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 59 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate de dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prevederi care au următorul conţinut: - Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“. – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 14. Prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 15. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (1) referitor la dreptul la un trai decent. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, a examinat constituţionalitatea dispoziţiilor criticate în cauza de faţă şi a stabilit conformitatea acestora cu art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor şi cu art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 17. Astfel, cu referire la neclaritatea normelor criticate, Curtea a arătat că art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situaţii diferite şi, ca atare, nu pot fi în contradicţie. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (şi) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu faţă de efectele pe care le poate avea inflaţia asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opţiunii statale de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 18. În ceea ce priveşte criticile formulate în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Curtea a menţionat, în acest sens, paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). 19. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 47 alin. (1) din Constituţie privind asigurarea de către stat a unui nivel de trai decent, se observă că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a decis că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare al societăţii, gradul de cultură şi civilizaţie la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul decent al vieţii. În concluzie, aprecierea modului şi a măsurii în care statul reuşeşte să ducă la îndeplinire obligaţia de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la aceşti factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil. 20. Curtea reţine că statul, în speţă Guvernul, beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte adoptarea soluţiilor din dispoziţiile criticate în prezenta cauză, astfel încât prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate. 21. Cu referire la critica întemeiată pe prevederile art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat din Constituţie, Curtea observă că autorul nu formulează consideraţii concrete care să permită Curţii să reţină o critică individualizată din perspectiva acestor prevederi constituţionale. În astfel de condiţii, instanţa constituţională nu se poate substitui în rolul autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, având în vedere că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“ (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tiberiu Nicolae Salomiu în Dosarul nr. 588/46/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 59 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
