Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 lit. l) şi m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) şi (5), art. 101, 103 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 13.180/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.690D/2019. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere pentru comunicarea înregistrării audiovideo a şedinţei de judecată şi a notelor de şedinţă, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi al Codului de procedură civilă, precum şi concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând criticile invocate în notele scrise prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În esenţă, susţine că pensiile militare sunt pensii contributive, contrar celor stabilite de Curtea Constituţională şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, sporul pensiei suplimentare trebuie să se regăsească ca spor la pensie şi nu poate face obiectul vreunei reduceri sau anulări, aşa cum s-a stabilit prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului criticate. Chiar art. 11 din Legea nr. 80/1995 stabileşte că pensionarii militari beneficiază de sporul pentru ordinul „Meritul Militar“, fiind evident că acest spor trebuie adăugat la pensie, aşa cum a fost stabilită prin art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, neputând face obiectul unei reduceri sau renunţări. Acest spor, aşa cum a fost gândit de către legiuitor, s-a acordat pentru faptul că militarii au restrânse drepturile constituţionale. La data intrării în sistem, militarul ştia că beneficiază de acest spor. Or, Guvernul, prin ordonanţe de urgenţă succesive, l-a redus sau chiar l-a anulat, legiferând într-un domeniu de competenţa Parlamentului, ceea ce contravine art. 61 din Constituţie şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 593 din 15 iulie 2020. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că sporul pentru ordinul „Meritul Militar“ se acordă militarilor, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete. Or, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, a stabilit că magistraţii beneficiază de aceleaşi condiţii de pensionare ca militarii şi poliţiştii. De asemenea, arată că militarii au avut o contribuţie de 5% pe lună la Fondul de pensie suplimentară şi, cu toate că această componentă a pensiei este contributivă, sporul pentru pensia suplimentară nu se mai acordă, fiind anulat. Astfel, solicită Curţii Constituţionale să constate, pe de-o parte, că ordinul „Meritul Militar“, ca instituţie stabilită de Legea nr. 80/1995, nu se mai justifică, de vreme ce sporul nu se mai regăseşte, iar, pe de altă parte, că acest spor este necesar să fie adăugat, ca şi sporul pentru pensia suplimentară instituit de art. 108 din Legea nr. 223/2015, la pensia rezultată, fără a fi anulat sau chiar redus prin ordonanţe. Aşa cum a stabilit şi Curtea Constituţională, art. 118 din Constituţie impune ca orice modificare cu privire la domeniul militar să se facă prin lege organică, iar nu prin ordonanţe ale Guvernului. Cu referire la celelalte texte criticate, solicită să se constate că încalcă art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece doi militari în situaţii juridice identice, la intrarea în sistem, au avut promisiunea, prin jurământul de credinţă, care reprezintă contractul cu statul român, că vor beneficia la trecerea în rezervă de aceleaşi sume compensatorii. Or, în realitate, ei beneficiază de pensii diferite, în funcţie de data pensionării, mai exact înainte sau după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, statul modificând unilateral contractul încheiat cu militarul, deşi acesta îşi apăra ţara şi după trecerea în rezervă, păstrându-şi calitatea de militar. În final, solicită să se admită excepţia de neconstituţionalitate a tuturor textelor de lege criticate, astfel cum a fost invocată, sens în care depune concluzii scrise. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 652 din 30 octombrie 2018 şi nr. 888 din 15 decembrie 2020. 5. În replică, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, în cazul deciziilor Curţii Constituţionale menţionate de reprezentantul Ministerului Public, excepţiile de neconstituţionalitate au fost invocate din alte perspective, nu sub aspectul contractual şi al dreptului patrimonial. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 13.180/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 3 lit. l) şi m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) şi (5), art. 101, 103 şi 108 din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Dan Băzăvan în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect o contestaţie la decizia de pensionare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituţionale, deoarece executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. 8. Cu privire la dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, autorul excepţiei arată că acestea sunt neconstituţionale, deoarece permit interpretarea şi calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie. 9. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale, deoarece „permit judecarea cauzei de către instanţe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluţionare, fiind logic ca şi cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeaşi instanţă ce se pronunţă asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanţa de contencios administrativ“. Totodată, se solicită a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secţia de contencios administrativ. 10. În ceea ce priveşte sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepţiei consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, aşa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, ci trebuie adăugat la pensia netă. 11. În final, autorul excepţiei arată că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituţionale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia sa fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, fiind vorba despre o pensie contributivă, sens în care se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 327 din 25 iunie 2013 şi nr. 783 din 29 noiembrie 2018. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel, situaţia juridică specială în care se află reclamantul, respectiv calitatea acestuia de cadru militar în rezervă, a determinat legiuitorul să stabilească anumite reglementări speciale, în ceea ce priveşte relaţiile juridice referitoare la pensia specială de care beneficiază această categorie de pensionari. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi concluziile scrise depuse de acesta la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 3 lit. l) şi m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) şi (5), art. 101, 103 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare. 17. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) şi m) din Legea nr. 223/2015 şi modifică art. 59 şi 60 din aceeaşi lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6, 14 şi 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) şi art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea şi ţinând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) şi m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) şi (5), art. 101, 103, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. 18. Dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins: - Art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)." – Art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)." – Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ 19. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015 au următorul cuprins: - Art. 3 lit. l) şi m) din Legea nr. 223/2015: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: [..] l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare; m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.;" – Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.“; – Art. 98 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 223/2015: "(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul." – Art. 101 din Legea nr. 223/2015: „Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale.“; – Art. 103 din Legea nr. 223/2015: „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.“; – Art. 108 din Legea nr. 223/2015: "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.;" – Art. 122^1 din Legea nr. 223/2015: „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.“ 20. Dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), art. 29 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 vizează plafonarea pensiei de serviciu (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), art. 59 se referă la indexarea pensiei militare de stat, iar art. 60 stabileşte că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 21. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 56 privind contribuţii financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor şi a hotărârilor, art. 102 privind rolul şi structura Guvernului, art. 108 alin. (3) privind ordonanţele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 privind forţele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, că acestea prevăd eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice. Autorul excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale, deoarece executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. 23. Referitor la critici similare, însă aduse dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care au un conţinut normativ similar cu dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, Curtea s-a mai pronunţat, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020. Curtea a stabilit la paragraful 24 al acestei decizii, că, referitor la critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, aceasta este neîntemeiată, deoarece „prin dispoziţiile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, aceasta se recunoaşte şi legiuitorul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Însă, aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătoreşti. Totodată, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autorităţile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătoreşti îndreptate împotriva sa, dar, în situaţii de excepţie, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăţi, dificultăţi financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica“. 24. Întrucât dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 - criticate în prezenta cauză - au un conţinut normativ similar cu cel al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 - constatate ca fiind constituţionale - considerentele Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020 se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a acestora este neîntemeiată. 25. Referitor la dispoziţiile art. 3 lit. l) şi m) şi ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, constatând constituţionalitatea acestora. Astfel, la paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale“. 26. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reţinute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 27. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, „permit interpretarea şi calcularea eronate ale drepturilor de pensie“, Curtea reţine că nici interpretarea legii şi nici calcularea drepturilor de pensie nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, ci de cea a instanţelor judecătoreşti, respectiv a caselor de pensii. 28. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, constatând constituţionalitatea acestora. În esenţă, prin aceste decizii, Curtea a reţinut că „stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat şi a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opţiunea legiuitorului în materie, opţiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituţie, şi care dă expresie dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora «cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii»“ (a se vedea Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragraful 18). 29. Referitor la susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015 „permit judecarea cauzei de către instanţe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluţionare, fiind logic ca şi cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeaşi instanţă ce se pronunţă asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanţa de contencios administrativ“, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit, în realitate, de regulile de competenţă privind soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015. Or, Curtea Constituţională a stabilit în mod constant în jurisprudenţa sa că „este de competenţa exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti“ şi că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură“, „principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege“ (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale (art. 101 din Legea nr. 223/2015), precum şi cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel (art. 103 din Legea nr. 223/2015) nu contravin prevederilor sau principiilor constituţionale, instituind reguli de competenţă a soluţionării cauzei în primă instanţă şi în calea de atac a apelului. Pentru aceleaşi considerente, nu este întemeiată nici solicitarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece, în opinia sa, competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secţia de contencios administrativ. 30. Cu privire la sporul pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragrafele 19 şi 20, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reţinut că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 31. În final, cu privire la dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, criticate de autorul excepţiei deoarece sunt „formulate ambiguu“ şi „au generat interpretări eronate“, Curtea reţine că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decoraţi, după cum urmează: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ Or, este evident că aceste dispoziţii nu contravin prevederilor sau principiilor constituţionale, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a acestora este neîntemeiată. În realitate, în mod similar cu critica referitoare la dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la art. 11 din Legea nr. 80/1995 vizează includerea sporului pentru militarii decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“ în calculul limitei maxime a pensiei de serviciu, astfel cum este prevăzută de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Or, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum şi determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. 32. În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 [...], raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 [...], pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ De asemenea, prin aceeaşi decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 13.180/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) şi m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) şi (5), art. 101, 103, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
