Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicoleta Monica Petruţ în Dosarul nr. 736/221/2017 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.571D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere accesului liber la justiţie, iar partea interesată poate formula cerere de reexaminare, în condiţiile art. 191 din Codul de procedură civilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 736/221/2017, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicoleta Monica Petruţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executarea unui titlu executoriu prin care s-a stabilit o amendă judiciară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece stabilesc caracterul executoriu al încheierii prin care se aplică amenda judiciară anterior soluţionării cererii de reexaminare prevăzute de art. 191 din Codul de procedură civilă. 6. Judecătoria Deva - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate preiau soluţia legislativă consacrată prin art. 180^4 din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziţie legală care a format în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 190 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea se stabilesc de către instanţa în faţa căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credinţă, amenda şi despăgubirea pot fi stabilite fie de instanţa în faţa căreia cererea a fost formulată, fie de către instanţa care a soluţionat-o, atunci când acestea sunt diferite.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiei legale criticate, stabilirea amenzii judiciare se face de instanţa competentă prin încheiere executorie, care, potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă, constituie titlu executoriu şi poate fi pusă în executare. Aplicarea amenzii apare ca un incident în cursul judecăţii, fiind stabilită pentru o anumită conduită procesuală şi pentru un anumit termen, astfel încât apare firesc ca legiuitorul să stabilească caracterul executoriu al încheierii de amendare. 15. Amenzile judiciare stabilite de către instanţele de judecată cu ocazia desfăşurării procesului, prin care se sancţionează exercitarea cu rea-credinţă a unor drepturi procedurale de către participanţii la proces, au natura juridică de venituri publice, iar executarea silită a hotărârii prin care au fost stabilite se execută prin organele de executare silită din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.“. 16. Astfel, Curtea reţine că, având natura unor venituri publice, obligaţia de plată a amenzii judiciare reprezintă o obligaţie fiscală, iar executarea silită a acesteia este guvernată de prevederile Codului de procedură fiscală. În acest sens, instanţa de judecată înştiinţează organul fiscal cu privire la aplicarea amenzii judiciare, acesta având obligaţia de a confirma primirea în 30 de zile, potrivit art. 226 alin. (9) din Codul de procedură fiscală. Având în vedere dispoziţiile art. 226 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015 potrivit cărora modificarea titlului de creanţă atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător, Curtea reţine că pentru situaţia în care creanţa bugetară a fost pusă în executare, admiterea cererii de reexaminare conduce la modificarea titlului executoriu. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancţiunea a fost aplicată fără temei sau cu încălcarea unor dispoziţii legale, amenda aplicată poate fi revocată sau poate fi redusă în situaţia în care se apreciază ca fiind disproporţionat cuantumul amenzii aplicate în raport cu abaterea săvârşită. 17. Prin urmare, Curtea observă că, dată fiind relaţia dintre titlul de creanţă şi titlul executoriu, acesta din urmă va fi modificat ori de câte ori intervin schimbări cu privire la titlul de creanţă, spre exemplu, ca urmare a admiterii cererii de reexaminare. În această situaţie, persoana îndreptăţită ca urmare a soluţionării cererii de reexaminare poate solicita restituirea sumelor plătite la bugetul de stat în plus faţă de obligaţia legală sau, după caz, plătite în mod necuvenit. 18. În fine, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, acesta putând reglementa norme cu caracter general sau cu caracter special, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei care trebuie, spre exemplu, să îndeplinească aceleaşi categorii de obligaţii. 19. Curtea mai observă că dispoziţiile legale criticate sunt deopotrivă aplicabile tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie, în aceeaşi poziţie procesuală, respectiv de debitor al unei creanţe bugetare. Nu sunt instituite privilegii sau discriminări şi, ca atare, este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. 20. Stabilirea de către legiuitor a caracterului executoriu al încheierii prin care se stabileşte amenda judiciară nu aduce nicio îngrădire accesului liber la justiţie sau dreptului la apărare, persoana obligată la amendă sau despăgubire putând face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. Totodată, textele criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale privind statul de drept şi respectarea supremaţiei Constituţiei, celor privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi nici celor privind tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului, invocate, de asemenea, în susţinerea excepţiei. 21. Dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, amenda judiciară reprezentând o sancţiune procedurală civilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicoleta Monica Petruţ în Dosarul nr. 736/221/2017 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 190 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
