Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Petrişor Andreica, Nicolae Busu, Valentin Brujan, Ovidiu Sebastian Barsac, Tiberiu Czako, Cristian Golentanu, Marian Costinel Grădinaru, Marius Mircea Lazăr, Daniel Marian, Dumitru Dănuţ Mostaviuc, Alin Claudiu Naom, Cosmin Dimitrie Nadasan, Florin Paulescu, Andrei Ilie Petrean, Virgil Marian Tudor, Dorian Mirigel, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 20.060/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 587D/2019. 2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 952D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, excepţie ridicată de Costin Constantin, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 471/3/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 952D/2019 la Dosarul nr. 587D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 235 din 6 aprilie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 20.060/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/2000 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Petrişor Andreica, Nicolae Busu, Valentin Brujan, Ovidiu Sebastian Barsac, Tiberiu Czako, Cristian Golentanu, Marian Costinel Grădinaru, Marius Mircea Lazăr, Daniel Marian, Dumitru Dănuţ Mostaviuc, Alin Claudiu Naom, Cosmin Dimitrie Nadasan, Florin Paulescu, Andrei Ilie Petrean, Virgil Marian Tudor, Dorian Mirigel, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect contencios administrativ. 8. Prin Încheierea din 27 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 471/3/2019, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Costin Constantin, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect contencios administrativ 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, sub aspectul stabilirii instanţei competente material să judece cauza. Se doreşte ca funcţionarii publici să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi alţi angajaţi ce se judecă la secţia de litigii de muncă. Se arată că angajaţii, care au calitatea de funcţionari publici, beneficiază de un tratament mai favorabil, respectiv de acces la o instanţă specializată în dreptul muncii, de dreptul la inversarea sarcinii probei, recunoscut de art. 272 din Codul muncii, dar şi de dreptul la apel, în timp ce funcţionarii publici, care au un conflict de muncă cu instituţiile angajatoare, sunt supuşi nejustificat şi discriminatoriu, judecăţii unei instanţe de „drept comun“, de contencios administrativ şi fiscal, având ca efect nerecunoaşterea incidenţei art. 272 din Codul muncii în conflictele funcţionarilor publici, precum şi nerecunoaşterea dreptului unui funcţionar public la calea de atac a apelului. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 235 din 6 aprilie 2017, Decizia nr. 655 din 8 noiembrie 2016, sau Decizia nr. 377 din 26 mai 2015. 11. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia nu este întemeiată, dreptul la instanţă nefiind unul absolut, ci unul care suportă anumite condiţionări şi limitări. Nu se identifică nicio încălcare a principiului egalităţii în ceea ce priveşte partajarea competenţei de a judeca litigii de muncă între instanţa de contencios administrativ şi instanţa de dreptul muncii, criteriul de departajare fiind unul obiectiv: regimul special al funcţionarilor publici care sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii de stat, în raport de ceilalţi angajaţi. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. 16. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, şi că în cauzele deduse judecăţii produc efecte juridice prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.“ 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens, fiind, spre exemplu, Decizia nr. 655 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2017, Decizia nr. 377 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, Decizia nr. 30 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2014, Decizia nr. 162 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 15 mai 2014, Decizia nr. 552 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, şi Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013, prin care Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate. 19. Astfel, cu privire la pretinsa încălcare prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a statuat, în esenţă, că textul legal criticat nu cuprinde norme contrare principiului egalităţii în drepturi. Curtea a reţinut că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică, iar voinţa legiuitorului cu privire la acesta se regăseşte în cuprinsul Legii nr. 188/1999. Curtea a mai arătat că statutul special al funcţionarilor publici, reglementat prin Legea nr. 188/1999, conferă acestora anumite avantaje şi garanţii faţă de personalul contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcţie, ceea ce justifică un tratament juridic diferit în ce priveşte instanţa competentă să soluţioneze litigiile ivite în legătură cu raporturile de serviciu ale acestora, fără a se putea susţine, aşadar, încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. 20. Totodată, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situaţiile obiectiv diferite justifică şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Or, funcţionarii publici se află într-o situaţie juridică distinctă de cea a personalului angajat în baza unui contract individual de muncă, ceea ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit, compatibil cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. 21. De asemenea, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, textul de lege supus controlului de constituţionalitate transpune dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, şi dispune, totodată, chiar în sensul asigurării accesului liber la justiţie, şi nu al îngrădirii acestui drept. În consecinţă, dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu sunt sub niciun aspect încălcate. 22. Curtea a mai reţinut că interpretarea şi aplicarea diferită, de către instanţele judecătoreşti, a legislaţiei incidente în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, care ar putea fi, eventual, înlăturată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul unei decizii pronunţate în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în exercitarea atributului său constituţional, stabilit în art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrişor Andreica, Nicolae Busu, Valentin Brujan, Ovidiu Sebastian Barsac, Tiberiu Czako, Cristian Golentanu, Marian Costinel Grădinaru, Marius Mircea Lazăr, Daniel Marian, Dumitru Dănuţ Mostaviuc, Alin Claudiu Naom, Cosmin Dimitrie Nadasan, Florin Paulescu, Andrei Ilie Petrean, Virgil Marian Tudor, Dorian Mirigel, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 20.060/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Costin Constantin, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 471/3/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
