Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 35 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Laurenţiu Cristian Sabangeanu în Dosarul nr. 2.026/88/2015 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.926D/2016. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 22 ianuarie 2019 şi apoi, pentru aceleaşi motive , la data de 29 ianuarie 2019, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.026/88/2015, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 35 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Laurenţiu Cristian Sabangeanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Tulcea, într-un litigiu referitor la o contestaţie privind un ordin de sancţionare disciplinară, autorul având calitatea de cadru militar, respectiv subofiţer de jandarmi. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd că procedura cercetării prealabile în materie disciplinară, aplicarea sancţiunilor disciplinare, constituirea, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată sunt stabilite printr-o normă administrativă, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin de ministru sau prin regulamente militare. Totodată, se menţionează că, în cauză, cercetarea disciplinară, constituirea, organizarea şi funcţionarea consiliului de judecată şi aplicarea sancţiunii disciplinare s-au realizat în temeiul unui ordin (Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administraţiei şi Internelor), dat în aplicarea legii, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară această procedură, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil şi deci nici opozabil. 5. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul neconstituţionalităţii prevederilor criticate, acestea fiind similare celor cuprinse în Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că sunt contrare principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, fiind, totodată, lipsite de previzibilitate. 6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 8. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Pentru a putea fi reţinute criticile de neconstituţionalitate, acestea ar fi trebuit formulate în raport cu art. 118 alin. (2) din Constituţie, în temeiul cărora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare, sau art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituţie. În privinţa celorlalte motive de neconstituţionalitate, raportate la normele menţionate în susţinerea acesteia, arată că acestea nu pot fi apreciate ca fiind veritabile critici ce ar putea fi avute în vedere la fundamentarea unei excepţii de neconstituţionalitate. De altfel, normele constituţionale indicate nu sunt nesocotite, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat nefiind înfrânt, deoarece nu se realizează delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 şi ale art. 35 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 34: „Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.“; – Art. 35 alin. 2 şi 3: "Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare." 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor şi la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 73 alin. (3) lit. j) potrivit căruia prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici şi art. 78 privind intrarea în vigoare a legii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aspectele cu privire la personalul Jandarmeriei Române sunt reglementate la capitolul IV din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004. Astfel, potrivit art. 23 din această lege, personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar şi personal contractual. Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare, elevi ai instituţiilor militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti, militari în termen şi militari cu termen redus. Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispoziţiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. Gradaţilor şi soldaţilor profesionişti li se aplică Statutul gradaţilor şi soldaţilor profesionişti, aprobat prin lege (Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006). Elevilor instituţiilor militare de învăţământ ale jandarmeriei li se aplică prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin Legea nr. 550/2004 nu se dispune altfel. 14. Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995, prin cadre militare, în sensul acestei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege. În acest context, în ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit cărora prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece statutul cadrelor militare este guvernat de prevederile constituţionale cuprinse în art. 118 alin. (2) din Constituţie, în virtutea cărora structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organică, prevederi constituţionale în temeiul cărora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare. 15. De asemenea, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 31 din Constituţie, Curtea observă că acestea consacră dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informaţie de interes public şi obligaţia corelativă a autorităţilor publice, potrivit competenţelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Aşadar, dreptul la informaţie consacrat de art. 31 din Constituţie se referă numai la informaţiile de interes public, în sensul căruia, la nivel infraconstituţional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabileşte că prin „informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei“. Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, „prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordonarea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanţare din bani publici;“. În aceste condiţii, oricărei persoane i se asigură accesul liber şi neîngrădit cu privire la informaţiile de interes public, pe care are dreptul să le solicite şi să le obţină de la autorităţile şi instituţiile publice (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). 16. Prin urmare, Curtea constată că art. 31 din Constituţie, invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, nu are incidenţă în cauză, deoarece sensul său constituţional nu este acela de a aduce la cunoştinţă publică legea, fapt care se realizează în virtutea art. 78 din Constituţie, potrivit căruia „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“ 17. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 78 din Constituţie, Curtea observă că nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a acestora, deoarece prevederile criticate sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind aşadar îndeplinită condiţia de calitate a legii prevăzută la art. 1 alin. (5) din Constituţie, iar o eventuală nepublicare a unor ordine privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, precum şi din alte instituţii asupra cărora au incidenţă prevederile statutului cadrelor militare sau a unor regulamente militare, în măsura în care acestea au caracter normativ, ţine de o neregularitate, iar nu de constituţionalitate. 18. În continuare, Curtea reţine că Legea nr. 80/1995 prevede că recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare (art. 34). Astfel, potrivit art. 32 din Legea nr. 80/1995, pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare. Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii şi ordine militare. Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale. Potrivit art. 33 din Legea nr. 80/1995, pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani. 19. Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată. În ceea ce priveşte consiliile de onoare, acestea se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. În acest context, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare (art. 35 din Legea nr. 85/1995). De asemenea, legea prevede că aceste consilii de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale [art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995]. 20. Curtea observă că, în prezent, Regulamentul disciplinei militare [pentru aplicarea dispoziţiilor art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 27 şi art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare] este aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.64/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 şi 399 bis din 3 iulie 2013, care reglementează astfel: capitolul II: Recompense, capitolul III: Abateri de la disciplina militară, capitolul IV: Sancţiuni disciplinare, capitolul V: Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare (condiţii de constituire a consiliilor de onoare, funcţionarea consiliilor de onoare, hotărârea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare), capitolul VI: Organizarea şi funcţionarea consiliului de judecată (condiţii de constituire a consiliilor de judecată, funcţionarea consiliilor de judecată, hotărârea consiliului de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată). 21. Din evaluarea cadrului legal în materie, Curtea constată că, la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcţie de care se acordă recompensele, se stabilesc sancţiunile, faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de judecată şi nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină şi consiliilor de judecată sau căile de atac şi procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu al cadrelor militare prin regulamente militare şi ordine de ministru, în contextul în care atât recompensele, cât şi sancţiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate, în condiţiile legii). 22. Cu privire la delegarea reglementării unor „elemente esenţiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu către ministrul de resort, care este abilitat să adopte ordine, Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, şi a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii care delegau ministrului de resort reglementarea procedurii disciplinare prealabile, a aplicării sancţiunilor disciplinare sau a activităţii consiliului de disciplină [cu referire la art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002]. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a reţinut că evaluarea activităţii şi a conduitei unor funcţionari publici cu statut special (poliţist) ţine de statutul acestora şi, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort [cu referire la dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, constatate ca fiind neconstituţionale]. Considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate sunt valabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză. 23. În contextul prezentei excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 35 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 80/1995, Curtea reţine că atât personalul militar al Jandarmeriei Române, cât şi cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. Pe cale de consecinţă, elementele esenţiale în ceea priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituţie, sens în care sunt Legea nr. 550/2004 şi Legii nr. 80/1995. În acelaşi timp, Curtea reţine că evaluarea activităţii şi conduitei cadrelor militare se referă la modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, poate avea drept consecinţă modificarea şi chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995), sau trecerea în rezervă, ca sancţiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare] sau înaintarea în gradul următor [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate, în condiţiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. Ca atare, având în vedere că prin prevederile art. 34 şi ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militară, sancţiuni disciplinare, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare, condiţiile de constituire a consiliilor de onoare, funcţionarea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare, organizarea şi funcţionarea consiliului de judecată, condiţii de constituire a consiliilor de judecată, funcţionarea consiliilor de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată, respectiv ale evaluării activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora, şi care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apărării naţionale, Curtea constată că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituţie, prin lege organică. 24. Prin urmare, prevederile art. 34 şi art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie şi implicit celor ale art. 118 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică. În acest context, Curtea observă că art. 1 alin. (5) din Constituţie dispune că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“. Ca efect al nerespectării prevederilor constituţionale antereferite, sunt afectate şi dispoziţiile constituţionale cu privire la respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale. 25. Pentru a se respecta, în mod deosebit, dispoziţiile art. 118 alin. (2) din Constituţie, Curtea subliniază că aspectele esenţiale mai sus menţionate referitoare la evaluarea activităţii şi a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esenţiale ce ţin de raportul de serviciu şi de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină şi a consiliilor de onoare şi de judecată, inclusiv în ceea priveşte regimul armelor (acordarea de arme de apărare şi pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. 26. De altfel, potrivit art. 77 cu denumirea marginală Actele date în executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acesteia. Or, dispoziţiile legale criticate nu reglementează aspecte esenţiale legate de cariera cadrelor militare, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat să adopte ordine, respectiv regulamente militare, astfel că nu se circumscriu cerinţelor constituţionale care dau posibilitatea adoptării unor acte normative de rang infralegal numai pe baza şi în executarea şi organizarea legii, fiind deficitare din acest punct de vedere. Aşadar, se ajunge la situaţia ca unele aspecte esenţiale care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu ale militarilor să fie reglementate printr-un act administrativ, care să conţină elemente dincolo de limitele cadrului legal, chiar să adauge la lege. 27. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, Curtea reţine că aceste reglementări reprezintă o aplicare la nivel infraconstituţional a dispoziţiilor art. 118 din Legea fundamentală, prevăzându-se nivelurile la care se constituie consiliile de onoare şi consiliile de judecată, respectiv consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţiu Cristian Sabangeanu în Dosarul nr. 2.026/88/2015 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 34 şi art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituţionale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 ianuarie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
