Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.881D/2016. 2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei Felicia Amuzan şi directorul general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autoarei excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată, motivată de faptul că trebuie să se prezinte şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de apărător. Preşedintele admite cererea şi dispune lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată. 3. La a doua strigare a cauzei, răspunde autoarea excepţiei Felicia Amuzan şi directorul general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare pentru partea Agenţia Naţională de Integritate. 4. Având cuvântul, autoarea excepţiei solicită admiterea excepţiei, astfel cum a fost formulată. 5. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Referitor la celelalte aspecte invocate de autoarea excepţiei, susţine că acestea vizează chestiuni ce ţin de legalitatea raportului de evaluare, care se analizează de instanţa de contencios administrativ. Precizează că legiuitorul nu a modificat art. 96 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 decât în ceea ce priveşte funcţia de primar, iar nu şi cea de viceprimar. De asemenea, arată că textul se referă la calitatea de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli publice, iar nu la calitatea de administrator. 6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autoarea excepţiei urmăreşte în realitate modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, prin prisma art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, or aceste aspecte reprezintă atributul exclusiv al instanţei judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 280/42/2016, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a IIa civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Felicia Amuzan, în cadrul soluţionării acţiunii formulate de autoarea excepţiei, privind anularea raportului de evaluare întocmit la data de 29 martie 2016 de către Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanta a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, deoarece a deţinut concomitent funcţia de viceprimar şi de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli gimnaziale, regăsindu-se în situaţia de la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional în ceea ce priveşte incompatibilitatea dintre funcţia de primar sau viceprimar şi funcţia de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli publice. Într-un stat de drept, prevederile normative trebuie să aibă raţiune şi predictibilitate. Incompatibilităţile enunţate de Legea nr. 161/2003 în ceea ce îi priveşte pe aleşii locali au raţiunea apărării ordinii publice şi a unor valori indispensabile într-un stat de drept, care constau în înlăturarea riscului ca titularul unei funcţii publice, care ar deţine şi o altă funcţie publică de decizie la o entitate publică sau privată, să nu îşi exercite funcţia publică pentru a obţine avantaje din această a doua funcţie şi, astfel, să altereze climatul de onestitate şi responsabilitate în care trebuie exercitată funcţia publică. În speţă, legea specială în raport cu Legea nr. 161/2003, şi anume Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, a prevăzut, la art. 96 alin. (2), ca din consiliul de administraţie al şcolilor publice să facă parte şi un reprezentant al primarului şi reprezentanţi ai consiliului local al localităţii în care funcţionează şcoala respectivă. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 s-a prevăzut în mod expres ca primarul sau un reprezentant al primarului şi reprezentanţi ai consiliului local să fie membri ai unui asemenea consiliu de administraţie. Astfel, este evident că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, legiuitorul a modificat implicit textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, înţelegând să dea, în mod explicit, sensul instituţional al participării autorităţilor administraţiei publice locale la administrarea unităţilor de învăţământ de stat şi să permită interpretarea textului de incompatibilitate al art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în sensul că reprezentarea acestor autorităţi să poată fi făcută şi de primar, şi de viceprimar. Este de reţinut că primarul este şi ordonator principal de credite, poziţie din care s-ar fi putut susţine, potrivit reglementării anterioare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, că primarul ar fi putut oferi şcolii publice al cărei administrator este avantaje nepermise de lege. În final arată că, de vreme ce funcţia de administrator al unei şcoli publice nu este remunerată, nu procură titularului ei niciun avantaj, rezultă că incompatibilitatea funcţiei de viceprimar cu aceasta nu are raţiune şi este în detrimentul responsabilităţii pe care trebuie să şi-o asume aleşii locali, în interesul bunului mers al şcolilor publice. 9. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că „pentru aceeaşi situaţie juridică, înainte şi după apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, se creează o inechitate şi o discriminare, deoarece, pentru exerciţiul vechiului mandat de viceprimar, reclamanta este considerată incompatibilă, iar pentru noul mandat să fie considerată compatibilă, mai ales că noua formulare a legii a intrat în vigoare la 30 iunie 2014, prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, iar sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate sa înregistrat la 28 noiembrie 2014, investigaţia de evaluare începând cu 11 martie 2015.“ 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul consideră, în principal, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, din perspectiva situaţiei de fapt care face obiectul judecăţii pe fond. Astfel, autoarea excepţiei a fost evaluată de Agenţia Naţională de Integritate în sensul că s-a aflat în incompatibilitate în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, prin cumularea funcţiei de viceprimar cu calitatea de membru al consiliului de administraţie al unei şcoli gimnaziale. Temeiul în vigoare îl constituia art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 96 din Legea nr. 1/2011, în forma aflată în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, excepţia priveşte modul în care a fost aplicată legea prin prisma principiilor de drept ce guvernau starea de fapt, iar nu o situaţie de neconstituţionalitate a prevederilor legale care au constituit temei pentru evaluarea respectivă. În subsidiar, Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011. Totodată, consideră că textul art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia România este stat de drept, consacră principiul potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate în condiţiile legii, Legea nr. 161/2003 fiind o aplicare a acestui principiu constituţional. În consecinţă, reglementarea criticată se integrează scopului legii şi nu contravine niciunei dispoziţii din Constituţie. 12. Avocatul Poporului menţionează că îşi păstrează punctul de vedere astfel cum a fost exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 şi nr. 799D/2014, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente în şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste dispoziţii aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;“. Ulterior învestirii Curţii Constituţionale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;“. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, criticate din aceeaşi perspectivă, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, respingând-o ca neîntemeiată. La paragraful 15 al acestei decizii, Curtea a reţinut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). Curtea a mai reţinut, la paragraful 16, că, prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei se afla în situaţie de incompatibilitate, întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al instituţiilor publice (şcoala în care autorul a ocupat poziţia de membru al consiliului de administraţie fiind considerată de Agenţie ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere „instituţii publice“). În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). 18. Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, Curtea a reţinut că activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, Curtea a observat că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. 19. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. În plus, referitor la succesiunea în timp a soluţiilor legislative criticate, Curtea reţine că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităţilor, iar instanţa judecătorească, aşa cum este precizat la paragraful 17 al prezentei decizii, analizează aplicarea legii la cazul dedus judecăţii, potrivit principiului tempus regit actum. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 februarie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
