Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societăţii Exploatare Minieră Harghita - S.A. din Miercurea-Ciuc, în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.520D/2020. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 octombrie 2021, în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Corina Ruxandra Popescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 19 octombrie 2021 şi, ulterior, pentru 28 octombrie 2021, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societăţii Exploatare Minieră Harghita - S.A. din Miercurea-Ciuc, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva creanţelor înscrise în tabelul definitiv publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate“ din cuprinsul dispoziţiei legale criticate este neconstituţională ca urmare a faptului că termenul „soluţionate“ este neclar şi imprecis, ceea ce afectează grav calitatea legii. Dispoziţia legală criticată reglementează ordinea în care practicianul în insolvenţă urmează să efectueze actele de procedură, în sensul că întocmirea, înregistrarea şi afişarea tabelului definitiv sunt operaţiuni realizate ulterior soluţionării contestaţiilor la creanţe. Din ansamblul reglementării Legii nr. 85/2006 rezultă că o contestaţie la creanţe este susceptibilă de a fi soluţionată atât în cadrul procedurii în primă instanţă în faţa judecătorului-sindic, cât şi de instanţa de apel. În aceste condiţii, sintagma „soluţionarea contestaţiilor la creanţe“ este echivocă, lipsită de precizie, prin faptul că generează mai multe sensuri, fiind posibil să se refere atât la soluţionarea definitivă, cât şi la cea în primă instanţă. 5. Întrucât Legea nr. 85/2006 nu defineşte sintagma „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate“, se creează premisa aplicării acesteia ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. De asemenea, termenul „soluţionate“ este utilizat inadecvat, întrucât, ca urmare a faptului că soluţia primei instanţe este supusă unei căi devolutive de atac, acelaşi termen defineşte şi soluţia/rezolvarea/dezlegarea dată de instanţa de apel. 6. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă şi jurisprudenţa Curţii referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii, respectiv, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 652 din 17 octombrie 2017, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 sau Decizia nr. 404 din 6 iunie 2019. 7. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, dispoziţiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 fiind conforme cu Legea fundamentală. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că, în principal, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât din motivarea autorului acesteia rezultă că, în realitate, este nemulţumit de modalitatea de aplicare a legii, care conduce, în opinia sa, la o practică neunitară la nivelul instanţelor judecătoreşti. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate îndeplinesc condiţiile de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal şi va avea grijă să fie afişat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea şi situaţia - garantată sau negarantată - a fiecărei creanţe.“ 13. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor, acestea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât destinatarii să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, şi nr. 430 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014). 16. Or, aplicând aceste considerente de principiu la cauza de faţă, Curtea reţine că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise, prevăzând că, „după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate“, practicianul în insolvenţă va întocmi tabelul definitiv al creanţelor. 17. Dispoziţiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 criticate în prezenta cauză nu trebuie, aşa cum a reţinut şi Curtea în Decizia nr. 70 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 19 aprilie 2016, paragraful 25, interpretate în mod singular, ci trebuie avute în vedere, spre exemplu, şi cele cuprinse în art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „prin tabel definitiv de creanţe se înţelege tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a creanţei.“, dar şi cele ale art. 12 alin. (1) referitoare la caracterul executoriu al sentinţelor judecătorului-sindic, cele ale art. 8 alin. (1) referitoare la caracterul nesuspensiv de executare al apelului formulat împotriva acestor sentinţe şi cele ale art. 8 alin. (4) care stabilesc cazurile în care curtea de apel poate dispune, totuşi, suspendarea hotărârii apelate. 18. Prin urmare, instanţa judecătorească şi practicianul în insolvenţă nu trebuie să interpreteze normele de procedură criticate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. Astfel, stabilirea sferei de cuprindere a sintagmei „soluţionate“ din cadrul dispoziţiei legale criticate şi a modului în care aceasta se corelează cu cadrul normativ anterior menţionat reprezintă o chestiune de interpretare a legilor care, potrivit jurisprudenţei Curţii, este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25). 19. Având în vedere acestea, motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc vicii de neconstituţionalitate intrinsecă ale reglementării criticate, ci au în vedere, de fapt, modalitatea de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, excedează competenţei acesteia. 20. În eventualitatea în care o dispoziţie legală este susceptibilă de a genera o practică neunitară a instanţelor judecătoreşti, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti. În acest sens, instanţa supremă are la îndemână atât instituţia pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi instituţia recursului în interesul legii, reglementată de art. 514 din acelaşi cod. 21. Aşadar, din moment ce instanţa judecătorească este cea competentă să stabilească interpretarea şi aplicarea textului criticat, având în vedere dispoziţiile art. 126 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, se constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societăţii Exploatare Minieră Harghita - S.A. din Miercurea-Ciuc, în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
