Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ale art. 49 - 56 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 55 şi ale art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 9.865/245/2006* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.303D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 495 din 30 iunie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 9.865/245/2006*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 55 şi ale art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Magda Elena Demele într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sunt neconstituţionale, întrucât o lege abrogată nu mai există, deci nu poate fi aplicată nici chiar printr-o dispoziţie legală. 6. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 coroborate cu cele ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă din 1865, autoarea arată că sunt neconstituţionale, deoarece, deşi intervenientul accesoriu poate face orice act de procedură ce nu este potrivnic interesului reclamantei, nu rezultă şi caracterul exclusiv, inclusiv sau prioritar al acestor drepturi procesuale ale intervenientului accesoriu, în special nu rezultă dacă intervenientul accesoriu, care este şi parte în proces, are posibilitatea de a susţine oral în faţa instanţei dreptul reclamantei, respectiv de a participa activ la dezbaterea cauzei. Faţă de intervenientul accesoriu, instanţa suplineşte participarea lui la dezbatere prin acordarea dreptului de a pune concluzii scrise după proces. Potrivit art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia dintre părţi se socoteşte neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi apel sau recurs. 7. Astfel, din dispoziţiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă din 1865 nu rezultă dacă intervenientul mai are şi alte drepturi procesuale în afara celor cuprinse în art. 54 şi 56, cum ar fi participarea la dezbateri sau punerea de concluzii, şi nici dacă are restricţii în această privinţă, fiind parte în proces. 8. Referitor la dispoziţiile art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, apreciază că sintagma „cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă“ din cuprinsul acestora nu este suficient de clară sub aspectul timbrării căilor de atac formulate în cursul proceselor începute sub imperiul Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. 9. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate sunt imprecise, impredictibile, neclare şi inaccesibile, încălcând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea legii, or, potrivit art. 126 din Constituţie, această atribuţie intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ale art. 49-56 referitoare la alte persoane care pot lua parte la judecată din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 55 şi ale art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: - Art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.“; – Art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.“; – Art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă: a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;“. 15. În ceea ce priveşte dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea observă că acestea nu mai sunt în vigoare, însă, având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a reţinut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor art. 49-56 din Codul de procedură civilă din 1865. 16. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii în componenta privind calitatea legii. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că nemulţumirea autoarei acesteia rezultă din modul de stabilire a taxei judiciare de timbru de către instanţa judecătorească raportat la aplicarea în timp a normelor legale care o reglementează şi la legea care guvernează procesul în care a fost stabilită această taxă. Tot cu privire la aplicarea în timp a legislaţiei taxelor judiciare de timbru, autoarea excepţiei apreciază că nu este clar ce dispoziţii se aplică cererilor formulate după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, dar în cadrul unei acţiuni introduse în temeiul Legii nr. 146/1997. În fine, autoarea excepţiei mai susţine că nu sunt clare condiţiile şi limitele în care poate fi exercitată intervenţia, în contextul în care intervenientul este şi mandatar al părţii. 18. Având în vedere aceste susţineri, Curtea reţine că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este, în realitate, nemulţumită de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale de către instanţa judecătorească. În acest context, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate analizează textele legale criticate prin prisma unor interpretări proprii, subiective. 19. În acest sens, Curtea constată că, potrivit art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se corelează cu această dispoziţie legală întrucât ordonanţa de urgenţă a fost adoptată ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, ca urmare a necesităţii revizuirii urgente a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, pentru ca aceasta să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil. 20. În ceea ce priveşte legea aplicabilă cererilor formulate în litigii demarate înainte de anul 2013, Curtea observă că prin Decizia nr. 25 din 26 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 12 ianuarie 2021, referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa supremă a reţinut că în cazul proceselor începute sub imperiul Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, tuturor cererilor formulate în cadrul acestora, cereri accesorii, incidentale şi incidente procedurale, precum şi căilor de atac, ordinare şi extraordinare, le sunt aplicabile, în ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, dispoziţiile acestei legi, iar nu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 21. Referitor la dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea observă că, pentru a determina condiţiile şi limitele în care poate fi exercitată intervenţia, acestea trebuie analizate în contextul reglementării din care fac parte, respectiv secţiunea I - Intervenţia a capitolului III - Alte persoane care pot lua parte la judecată din titlul I - Părţile al cărţii a doua - Procedura contencioasă, precum şi în contextul întregii reglementări a Codului de procedură civilă din 1865. 22. Astfel, Curtea reţine că aspectele criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ale art. 49 - 56 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 55 şi ale art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 9.865/245/2006* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
