Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 şi art. 712 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefania Dorina Kerth în Dosarul nr. 25.664/301/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 552D/2016. 2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi asistată de domnul avocat Ioan Vladimir Olteanu din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată, în esenţă, că împrejurarea ca un act emis de executorul judecătoresc să nu poată fi supus controlului judecătoresc reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie, întrucât pot exista abuzuri din partea executorului judecătoresc care să nu poată fi cenzurate în niciun fel. Astfel, dispoziţiile legale criticate permit executorului judecătoresc să efectueze o constatare a unei stări de fapt, fără încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată şi fără participarea părţii interesate. Lipsa unui control a posteriori de către instanţa de judecată pe calea contestaţiei la executare lipseşte de conţinut şi prevederile art. 364 alin. (3) şi art. 365 din Codul de procedură civilă care impun, în anumite ipoteze, un control a priori, sub forma încuviinţării. Aşadar, în mod abuziv, executorul judecătoresc, deşi trebuie să solicite încuviinţarea instanţei de judecată, nu o face, având în vedere lipsa posibilităţii de a ataca direct procesul-verbal de constatare. 4. În continuare se arată că dispoziţiile legale criticate încalcă şi principiul egalităţii în drepturi, prin crearea unui privilegiu în defavoarea persoanei care a apelat la procedura instituită de art. 364 din Codul de procedură civilă, care beneficiază de o dovadă cu forţa probantă a unui act autentic, şi în detrimentul persoanei împotriva căreia a fost obţinută proba. Astfel, persoana care a apelat la procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă, devenind titulară a unui înscris cu o forţă probantă superioară, are o poziţie privilegiată faţă de persoana împotriva căreia a fost exercitată această procedură. 5. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că aceasta nu tinde la eliminarea totală a textelor legale criticate, ci fie la îndepărtarea sintagmei „de executare“ din conţinutul art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul de a putea fi atacate cu contestaţie la executare toate actele emise de executorul judecătoresc, şi nu doar actele de executare, fie la interpretarea potrivit căreia dispoziţiile legale criticate ar fi neconstituţionale în măsura în care nu permit părţii interesate să formuleze o contestaţie la executare împotriva procesului-verbal încheiat de executorul judecătoresc în procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă. 6. De asemenea solicită Curţii să se pronunţe şi asupra constituţionalităţii altor dispoziţii din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare. Depune note scrise. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti sunt stabilite prin lege, legiuitorul fiind competent să stabilească, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Procesul-verbal întocmit cu ocazia asigurării dovezilor nu este un act de executare, drept care nu poate fi atacat pe calea contestaţiei la executare, părţile putând să îl conteste în cadrul dosarului în care s-a făcut administrarea de dovadă. Potrivit alin. (4) al art. 364 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc în cadrul acestei proceduri are puterea doveditoare a înscrisului autentic, iar faptul că este o probă asigurată nu înseamnă că trebuie să fie impusă instanţei de judecată, care o va putea încuviinţa în măsura în care administrarea ei s-a făcut în mod legal şi poate să conducă la aflarea adevărului şi soluţionarea cauzei în condiţiile art. 258 din cod. 8. Proba asigurată nu are o poziţie privilegiată, iar valoarea probatorie pe care ar fi avut-o, dacă ar fi fost administrată în procedura obişnuită, poate fi contestată de părţi prin alt mijloc de probă. 9. Având cuvântul, în replică, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că este adevărat că procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă este una de urgenţă, însă un control a posteriori din partea instanţei de judecată pe calea contestaţiei la executare nici nu îngrădeşte dreptul părţii de a solicita această procedură şi nici nu întinde, în mod nejustificat, în timp verificarea actelor respective. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 10. Prin Decizia civilă nr. 214A din 18 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 25.664/301/2013*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 şi art. 712 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefania Dorina Kerth într-o cauză privind soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti de respingere, ca inadmisibilă, a contestaţiei la executare prin care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat anularea unui proces-verbal întocmit de executorul judecătoresc, de constatare a existenţei şi dimensiunilor construcţiei cu destinaţia de magazie amplasată la limita de hotar dintre imobile. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate înfrâng voinţa părţii de a se adresa instanţei de judecată pentru a supune controlului judecătoresc, pe calea unei contestaţii la executare, procesele-verbale de constatare întocmite de executorii judecătoreşti în cadrul procedurii de constatare de urgenţă a unei stări de fapt. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Faptul că, potrivit legii, procesul-verbal de constatare întocmit de executorul judecătoresc are forţa probantă a unui înscris autentic nu înfrânge dreptul de acces la justiţie şi egalitatea în faţa legii, căci răsturnarea situaţiei de fapt reţinută prin procesul-verbal se face după regulile din materia probaţiunii, la care face trimitere art. 364 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 364 cu denumirea marginală Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt şi art. 712 cu denumirea marginală Obiectul contestaţiei din Codul de procedură civilă. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că autoarea acesteia critică dispoziţiile alin. (1) al art. 712 din Codul de procedură civilă, astfel încât Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 364 şi art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 364: "(1) La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la faţa locului această stare de fapt.(2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părţii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.(3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanţei să încuviinţeze efectuarea constatării. Instanţa poate încuviinţa efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispoziţiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a înscrisului autentic.“;" – Art. 712 alin. (1): „(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.“ 18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, invocă dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în privinţa dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia critică faptul că procesul-verbal de constatare a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc nu este suspus încuviinţării instanţei de judecată şi, ulterior, nici a controlului judecătoresc. 20. Astfel, Curtea reţine că, prin cererea formulată în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmăreşte constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi. Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competenţe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât şi de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgenţă, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiţia fundamentală a unui asemenea demers fiind existenţa unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor. 21. În ipoteza alin. (1) al art. 364 din Codul de procedură civilă, persoana care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt se adresează direct executorului judecătoresc, care va putea constata la faţa locului această stare de fapt, doar în ipoteza alin. (2) al aceluiaşi articol fiind necesară încuviinţarea instanţei, respectiv numai în lipsa acordului părţii adverse sau al unei alte persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută. În lipsa acordului, instanţa de judecată va fi sesizată în vederea încuviinţării efectuării constatării de urgenţă a stării de fapt [alin. (3) al art. 364 din Codul de procedură civilă], încuviinţare care poate fi dată şi fără citarea aceluia împotriva căruia se cere, iar procedura de soluţionare a unei astfel de cereri este cea reglementată de dispoziţiile art. 360-363 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător, respectiv procedura asigurării probelor. 22. Prin urmare, Curtea reţine că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgenţă a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părţii interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanţei de judecată şi nici de desemnarea executorului judecătoresc de către aceasta, intervenţia instanţei fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părţii adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipseşte. În această situaţie, instanţa va pronunţa o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condiţiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a unui înscris autentic. 23. În acest context, Curtea reţine că nu se încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probaţiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.“ 24. În continuare, referitor la dispoziţiile art. 712 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că acestea sunt criticate din perspectiva faptului că înfrâng voinţa părţii de a se adresa instanţelor de judecată şi a supune controlului judecătoresc procesele-verbale de constatare întocmite de către executorii judecătoreşti în cadrul procedurii de constatare de urgenţă a unei stări de fapt, pe calea unei contestaţii la executare. Or, Curtea constată că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În temeiul articolului criticat, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, debitorul beneficiază de toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanţei măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. Însă, având în vedere că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă vizează constatarea unei stări de fapt într-o situaţie de urgenţă, iar dispoziţiile art. 712 alin. (1) din acelaşi act normativ se referă la contestaţia la executare ce poate fi formulată într-o executare silită, Curtea reţine că între cele două texte de lege nu există nicio legătură, întrucât nu este pus în executare un titlu executoriu. În aceste condiţii, Curtea constată că prin excepţia de neconstituţionalitate formulată se tinde la modificarea art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează controlului de constituţionalitate. 25. În fine, Curtea învederează faptul că o extindere a controlului de constituţionalitate se poate realiza numai în condiţiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare“. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefania Dorina Kerth în Dosarul nr. 25.664/301/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
