Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Motorga în Dosarul nr. 13.309/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.825D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Unitatea Militară nr. 0466 Bucureşti din Cadrul Serviciului Român de Informaţii, Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii şi Comisia de Contestaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, Preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că are o vechime în activitate de 26 de ani, iar textele de lege criticate îi încalcă drepturile cuvenite. 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.309/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Motorga cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (3), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie. În acest sens, arată că potrivit art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, prima orară de zbor este exclusă din soldele lunare brute realizate. Or, personalul aeronautic militar şi civil a beneficiat totdeauna de indemnizaţia/prima orară de zbor ca parte componentă a salarizării sale speciale. Acest aspect rezultă atât din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990 (art. 8, art. 31 şi anexa nr. 3 pct. 1), cât şi prin art. 42 lit. e) din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Comparând anexele nr. 3 şi nr. 4 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii se observă că personalul aviatic militar avea drepturi specifice cu caracter permanent, drepturi care erau parţial diferite faţă de personalul din marina militară care beneficia, prin asemănare, de drepturi specifice incluse în salariu. Diminuarea bazei de calcul a pensiei militare recalculate prin eliminarea unui spor permanent, în speţă prima orară de zbor, nu are o justificare rezonabilă şi creează discriminare între aviaţia militară şi marina militară. Chiar dacă denumirea de „primă“ ar conduce la ideea că această componentă a salariului ar fi fost acordată ocazional, în realitate este vorba de un drept salarial cu caracter permanent plătit pentru efectuarea lunară a unui număr de ore de zbor cerute de reglementările specifice. 7. Autorul excepţiei susţine şi că, prin excluderea primei de zbor de la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie, se aduce atingere unui drept câştigat, intrat în patrimoniul pensionarului, astfel că se încalcă art. 44 din Constituţie şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată şi menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 349 din 22 mai 2018. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 28 alin. (1) lit. e): "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: […] e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă." 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind proprietatea. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o primă critică invocată de autorul acesteia are în vedere tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor între personalul aeronautic din aviaţia militară şi personalul din subunităţile şi unităţile marinei militare sub aspectul dreptului de a beneficia de includerea în baza de calcul al pensiei a unor prime. Astfel, autorul excepţiei susţine că prima de zbor este echivalentă primei de ambarcare, astfel că este discriminatorie excluderea primei de zbor de baza de calcul al pensie. 15. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 21, a reţinut că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. [...]“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea a apreciat, la paragraful 22 al Deciziei nr. 349 din 22 mai 2018, precitată, că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. 16. Aşa cum a reţinut însă Curtea în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, paragraful 16, legiuitorul, reglementând condiţiile de acordare a pensiilor şi modul de calcul al acestora, este ţinut să respecte prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii identice. 17. Examinând situaţia celor două categorii de personal militar comparate de autorul excepţiei, Curtea reţine că, din analizarea dispoziţiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, dar şi reglementările în materie care s-au succedat ulterior, respectiv Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010 şi, în prezent, anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, personalul aeronavigant definit la art. 8, 17 şi 31 din Legea nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 5 decembrie 1990, a beneficiat în mod constant de aceleaşi prime, respectiv prima de clasificare, prima orară de zbor, prima de paraşutare şi prima specială pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii aeronautice. Prima de zbor se plăteşte în funcţie de durata misiunii de zbor rezultată din registrele de cronometraj. [art. 32 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017]. 18. Din conţinutul aceloraşi acte normative, Curtea constată că personalul navigant de marină a beneficiat de o indemnizaţie de ambarcare care, în reglementarea Legii-cadru nr. 284/2010 şi a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost transformată în primă de ambarcare. Acest drept bănesc are două componente, după cum navele se află în baza lor permanentă, respectiv navele se deplasează din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni. În acest sens, art. 42 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că: "Personalul din subunităţile şi unităţile marinei militare, ambarcat pe nave de suprafaţă, are dreptul la o primă de ambarcare, astfel: a) pe timpul cât navele se află în baza lor permanentă: (i) personalul militar şi personalul civil - 15% din solda de funcţie/salariul de bază; (ii) elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului militar - 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat profesionist; b) pe timpul cât navele se deplasează din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni, pe lângă drepturile prevăzute la lit. a), mai beneficiază de: (i) personalul militar şi personalul civil - 15% din solda de funcţie/salariul de bază; (ii) elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului militar - 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat profesionist." 19. Curtea observă că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 cuprind în baza de calcul al pensiei doar prima de ambarcare acordată pe timpul cât navele se află în baza lor permanentă, dar nu şi pentru timpul cât navele se deplasează din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni. Prin urmare, dispoziţiile de lege amintite se referă la dreptul bănesc acordat pentru a compensa caracterul restrictiv, pe un termen mai lung, al drepturilor individuale ca urmare a ambarcării pe o navă - motiv pentru care se apreciază că, iniţial, legiuitorul a calificat acest drept ca indemnizaţie - şi nu se referă la drepturile băneşti ce caută să compenseze caracterul solicitant şi riscant presupus de activitatea din timpul deplasării navelor din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni. Or, Curtea apreciază că, în măsura în care prima orară de zbor ar putea fi comparată cu prima de ambarcare, ar corespunde componentei aferente timpului deplasării navelor din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni şi nu celei aferente timpului când navele se află în baza lor permanentă. 20. Aşa cum s-a reţinut şi mai sus însă, prima de ambarcare acordată personalului din marina militară pe timpul deplasării navelor din baza lor permanentă pentru instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni nu este inclusă în baza de calcul al pensiei potrivit art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, astfel că, raportat la situaţia personalului aeronavigant din aviaţia militară, nu se poate susţine că legiuitorul a instituit un tratament juridic diferit pentru situaţii identice sau analoage. Prin urmare, dispoziţiile de lege analizate nu sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie. 21. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, se constată că aceasta pleacă de la premisa că, odată dobândită prima de zbor, aceasta trebuie să fie în mod obligatoriu inclusă în baza de calcul al pensiei, întrucât, în caz contrar, s-ar nega existenţa acestui drept. 22. Faţă de această critică Curtea reţine că dobândirea unui drept salarial în timpul activităţii profesionale şi intrarea acestui drept în patrimoniul salariatului este distinctă de chestiunea includerii ulterioare a acelui drept în baza de calcul al pensiei, care, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului. De altfel, în acelaşi sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011 şi Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat: „Cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, nu se poate constata o încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi nici a celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Motorga în Dosarul nr. 13.309/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
