Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Gheorghiţă, Stela Sandu, Maria Chioc, Florea Miu, Emilian Gheorghiţă, Aurică Costache, Marin Ciculescu şi Niculina Bănuţă în dosarele nr. 4.210/109/2017, nr. 4.696/109/2017, nr. 5.425/109/2017, nr. 6.984/109/2017, nr. 6.342/109/2017, nr. 8.068/109/2017, nr. 8.212/109/2017 şi nr. 8.332/109/2017 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, respectiv de Eva Hanciuţa în Dosarul nr. 3.457/108/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. Aceste excepţii de neconstituţionalitate constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 706D/2018, nr. 890D/2018, nr. 1.353D/2018, nr. 1.354D/2018, nr. 1.696D/2018, nr. 1.795D/2018, nr. 1.855D/ 2018, nr. 2.225D/2018 şi nr. 2.351D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 octombrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea dosarelor Curţii Constituţionale nr. 890D/2018, nr. 1.353D/2018, nr. 1.354D/2018, nr. 1.696D/2018, nr. 1.795D/2018, nr. 1855D/2018, nr. 2225D/2018 şi nr. 2.351D/2018 la Dosarul nr. 706D/2018, care a fost primul înregistrat, iar apoi, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 31 octombrie 2019, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.210/109/2017, Încheierea din 31 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.696/109/2017, încheierile din 13 septembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 5.425/109/2017 şi nr. 6.984/109/2017, Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.342/109/2017, Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.068/109/2017, Încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.212/109/2017 şi Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.332/109/2017, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia fost ridicată de Nicolae Gheorghiţă, Stela Sandu, Maria Chioc, Florea Miu, Emilian Gheorghiţă, Aurică Costache, Marin Ciculescu şi Niculina Bănuţă cu prilejul soluţionării unor cauze în care au solicitat recalcularea pensiei, cu includerea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. 4. Prin Încheierea din 17 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.457/108/2017, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Eva Hanciuţa cu prilejul soluţionării unei cauze în care a solicitat recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, care prevăd că indicele de corecţie a punctajului mediu anual în funcţie de care se calculează pensia se acordă la „înscrierea iniţială la pensie“, sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că se aplică şi persoanelor care au obţinut pensie de invaliditate înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu efectul excluderii acestora de la acordarea acestui indice cu prilejul calculării pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile acestei din urmă legi. În acest sens precizează că pensia de invaliditate nu poate fi apreciată ca o înscriere iniţială la pensie, având în vedere atât caracterul aleatoriu al acesteia, cât şi principiul egalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, trebuie să li se asigure un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. În caz contrar este încălcat principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece elementul aleatoriu al pierderii capacităţii de muncă nu justifică un tratament diferit între persoanele pentru care Legea nr. 263/2010 prevede aceleaşi condiţii de pensionare pentru limită de vârstă. 6. Autorii excepţiei amintesc că raţiunea instituirii indicelui de corecţie a fost aceea de atenuare a efectelor negative generate de modul iniţial de calcul al pensiei, care determină pentru toate persoanele care intră sub incidenţa noii legi un punctaj mediu anual mai mic prin creşterea stagiului complet de cotizare. 7. Totodată, autorii excepţiei susţin că pensia pentru limită de vârstă este una de sine stătătoare şi nu decurge din pensia de invaliditate, modul de stabilire intrând sub incidenţa art. 95 din Legea nr. 263/2010. 8. De asemenea, autorii invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, în sensul că legiuitorul nu poate impune condiţii nerezonabile pentru persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca în privinţa acordării pensiei de invaliditate. 9. Autorii excepţiei consideră că cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi Decizia nr. 29 din 14 mai 2018 sunt neconstituţionale, întrucât interpretează dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 în sensul care produce efectele neconstituţionale criticate. 10. În sfârşit, invocă dispoziţiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care asimilează stagiului de cotizare perioada în care asiguratul a primit pensia de invaliditate, considerând că aceasta este un argument în plus în favoarea faptului că acordarea acestei pensii nu poate fi considerată ca înscriere iniţială la pensie. 11. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 4.210/109/2017, nr. 4.696/109/2017, nr. 5.425/109/2017, nr. 6.984/109/2017 şi nr. 8.212/109/2017, apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. 12. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 6.342/109/2017, nr. 8.068/109/2017, nr. 8.212/109/2017 şi nr. 8.332/109/2017, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textul de lege criticat fiind contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie în măsura în care nu se interpretează în sensul că se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ale căror drepturi de pensie pentru limită de vârstă se stabilesc potrivit Legii nr. 263/2010. Astfel, arată că interpretarea sintagmei „înscrierea iniţială la pensie“ ca referindu-se la înscrierea pentru prima oară la orice categorie de pensie tinde să discrimineze persoanele care, datorită atingerii vârstei cerute de legea nouă, sunt supuse calculării drepturilor lor potrivit regulilor reglementate de aceasta, însă sunt exceptate de la a beneficia de corecţia adusă cuantumului rezultat, prin aplicarea art. 170, deşi se află în situaţia egală de a ajunge la un calcul defavorizant pentru a cărui înlăturare acest text a fost edictat. Aceleaşi reguli de calcul al pensiei nu pot fi aplicate diferit pensionarilor pentru simplul fapt că au mai beneficiat anterior de drepturi de pensie, fie de invaliditate, fie anticipată, stabilite sub imperiul altor reguli, cele ale Legii nr. 19/2000, căci scopul legii este acela de a reface diferenţa de punctaj, şi nu de a acorda indicele de corecţie doar după criteriul vârstei sau al datei pensionării. În caz contrar, s-ar introduce un criteriu de diferenţiere constând în data iniţială a pensionării, cu consecinţa exceptării de la norma de protecţie, contrar voinţei legiuitorului. 13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit unora dintre încheierile de sesizare, dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, în timp ce, potrivit altora, doar dispoziţiile alin. (1) şi (3) din acest articol de lege. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc sintagma „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, care, în redactarea sa integrală, are următorul cuprins: „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.“ 17. Autorii excepţiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 privind dreptul de acces la justiţie şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei sunt persoane care au beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dar au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pentru limită de vârstă“. Dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi ale art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd, ca regulă, că determinarea cuantumului pensiei se realizează prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, iar punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 la această lege. 19. Critica de neconstituţionalitate pe care autorii excepţiei o formulează are în vedere interpretarea sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, interpretare potrivit căreia data înscrierii iniţiale la pensie este considerată nu doar aceea când se solicită acordarea pensiei pentru limită de vârstă, dar şi aceea când o persoană solicită pensionarea anticipată, anticipată parţială ori acordarea pensiei de invaliditate. Efectul acestei interpretări pentru autorii excepţiei este acela că, obţinând o pensie de invaliditate în temeiul legislaţiei anterioare Legii nr. 263/2010, nu mai pot beneficia de acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din acest din urmă act normativ cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, în condiţiile Legii nr. 263/2010. 20. Cu privire la aceste susţineri, Curtea observă că, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, paragrafele 62-68, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut: „Din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor de lege menţionate rezultă că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiţionarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la naşterea unui alt drept iniţial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.[…] În situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti.“ 21. Prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, paragraful 71, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate.“ 22. Faţă de cele mai sus arătate, Curtea Constituţională reţine că, prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a prevăzut aplicarea unui indice de corecţie la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Din expunerea de motive la Legea nr. 263/2010 nu reies în mod evident motivele care au justificat această soluţie legislativă. Acestea sunt însă clarificate în expunerea de motive la Legea nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reţinut că: „Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecţie pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corecţie este determinat în raport de anumiţi indicatori ce urmează a fi comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Conform legislaţiei anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislaţiei în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 ani pentru femei şi între 30-32 ani pentru bărbaţi. Conform legislaţiei în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar cu precizarea că, stagiul complet de cotizare, conform legislaţiei în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei şi între 32-35 ani pentru bărbaţi. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic şi, pe cale de consecinţă un cuantum al pensiei mai mic.“ 23. Prin urmare, Curtea reţine că indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative în ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000. 24. Intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la data de 1 ianuarie 2013. Astfel, art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 a prevăzut intrarea în vigoare a art. 170 din aceeaşi lege la 1 ianuarie 2012, iar, ulterior, termenul de intrare în vigoare a fost prorogat la data de 1 ianuarie 2013, prin dispoziţiile art. II art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu modificările ulterioare. La data de 23 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, care a modificat prin art. I pct. 3 modul de calcul al indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, în sensul că acesta se obţine „ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011“. Ulterior, prin acte normative distincte, avându-se în vedere formula de calcul astfel stabilită, s-au stabilit periodic diferite valori ale indicelui de corecţie. 25. Dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecţie se face o singură dată, „la înscrierea iniţială la pensie“, subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parţial sau au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispoziţiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia. 26. În ceea ce îi priveşte pe autorii excepţiei însă, Curtea observă că aceştia au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă a avut loc după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, fiind supuşi condiţiilor de stagiu complet de cotizare prevăzute de această lege. Prin urmare, aceştia nu beneficiază de aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, întrucât înscrierea iniţială la pensie s-a făcut potrivit legislaţiei anterioare, care nu prevedea acordarea acestui beneficiu. 27. În consecinţă, Curtea constată că se creează o diferenţă de tratament juridic între persoanele care au obţinut iniţial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 în raport cu persoanele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, din perspectiva condiţiilor de calcul al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situaţii, în condiţiile Legii nr. 263/2010. 28. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, sau Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011. 29. Referitor la interzicerea discriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 noiembrie 2008, pronunţată în Cauza Carson şi alţii împotriva regatului Unit, a reţinut că „articolul 14 oferă protecţie împotriva oricăror discriminări în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie, dar orice diferenţă nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situaţii analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferenţial şi că distincţia nu îşi găseşte nicio justificare obiectivă şi rezonabilă. În acest sens, statele părţi beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă şi în ce măsură diferenţele între situaţii analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincţiile de tratament juridic aplicabile, întinderea acestei marje depinzând de circumstanţele concrete ale fiecărei situaţii. O distincţie de tratament privitoare la un drept prevăzut de Convenţie nu trebuie numai să urmărească un scop legitim, trebuie în acelaşi timp să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.“ 30. Prin urmare, având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea Constituţională urmează să analizeze dacă a existat un scop legitim pentru instituirea unui tratament juridic distinct şi dacă se poate constata un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. 31. În consecinţă, Curtea aminteşte că reglementarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privitoare la aplicarea unui indice de corecţie s-a realizat ca o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul acestei legi în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000, care au beneficiat de condiţii mai favorabile, existând, prin urmare, o justificare obiectivă a faptului că acest indice de corecţie nu se aplică şi persoanelor aflate în ultima ipoteză. De altfel, şi Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011. 32. Cu toate acestea, Curtea observă că, în ceea ce priveşte situaţia particulară a autorilor excepţiei, respectiv cea a persoanelor care au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, raţiunile mai sus amintite nu îşi păstrează valabilitatea. Astfel, Curtea constată, în primul rând, că acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariţia unor elemente obiective, aleatorii, ce nu sunt supuse voinţei ori alegerii asiguratului. În acest sens, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea a arătat că „în privinţa pensiei de invaliditate, raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Condiţiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuţiei realizate. În acest fel, pensia de invaliditate îşi păstrează natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială.“ 33. Prin urmare, Curtea reţine că solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condiţiilor de stagiu şi vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voinţă a asiguratului pentru obţinerea dreptului la pensie în condiţii mai favorabile, ci este consecinţa unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacităţii de muncă a persoanei în cauză. 34. Mai mult, Curtea observă că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât şi pentru cele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Aşa fiind, persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit legislaţiei anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv şi raţional. 35. În concluzie, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea constată că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie“, cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă. 36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Gheorghiţă, Stela Sandu, Maria Chioc, Florea Miu, Emilian Gheorghiţă, Aurică Costache, Marin Ciculescu şi Niculina Bănuţă în dosarele nr. 4.210/109/2017, nr. 4.696/109/2017, nr. 5.425/109/2017, nr. 6.984/109/2017, nr. 6.342/109/2017, nr. 8.068/109/2017, nr. 8.212/109/2017 şi nr. 8.332/109/2017 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, respectiv de Eva Hanciuţa în Dosarul nr. 3.457/108/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că sintagma „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
