Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1275 din 18 decembrie 2024

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.020/1/2024


┌────────────┬─────────────────────────┐
│            │- preşedintele Înaltei   │
│Corina-Alina│Curţi de Casaţie şi      │
│Corbu       │Justiţie - preşedintele  │
│            │completului              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Elena│- preşedintele Secţiei I │
│Popoiag     │civile                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele delegat al│
│            │Secţiei a II-a civile    │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei de│
│Tămagă      │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lavina      │- judecător la Secţia I  │
│Dascălu     │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Dorina Zeca │- judecător la Secţia I  │
│            │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ileana      │- judecător la Secţia I  │
│Ruxandra    │civilă                   │
│Tirică      │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Diana Florea│- judecător la Secţia I  │
│Burgazli    │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Liviu Eugen │- judecător la Secţia I  │
│Făget       │civilă                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mărioara    │- judecător la Secţia a  │
│Isailă      │II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Iulia       │- judecător la Secţia a  │
│Manuela     │II-a civilă              │
│Cîrnu       │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ianina      │- judecător la Secţia a  │
│Blandiana   │II-a civilă              │
│Grădinaru   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen      │- judecător la Secţia a  │
│Sandu-Necula│II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marcela     │- judecător la Secţia a  │
│Marta Iacob │II-a civilă              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gabriela    │- judecător la Secţia de │
│Elena       │contencios administrativ │
│Bogasiu     │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │- judecător la Secţia de │
│Maria Hrudei│contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Andreea     │- judecător la Secţia de │
│Marchidan   │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ramona Maria│- judecător la Secţia de │
│Gliga       │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │- judecător la Secţia de │
│Iulia Craiu │contencios administrativ │
│            │şi fiscal                │
└────────────┴─────────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, la care au fost conexate dosarele nr. 2.034/1/2024, nr. 2.104/1/2024, nr. 2.141/1/2024, nr. 2.145/1/2024, nr. 2.146/1/2024, nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 şi nr. 2.367/1/2024, având ca obiect sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024, de Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la dosar au fost depuse raportul şi suplimentul la raport vizând dosarele conexate ulterior întocmirii raportului, întocmite de judecătorii-raportori, ce au fost comunicate părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (ii) părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării.
    7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 20.154/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/14.12.2023, personalul din familia ocupaţională «Justiţie», ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu data de 1.01.2024"

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.020/1/2024.
    10. Prin Încheierea din 19 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.325/90/2024, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
    fonduri publice, în raport de prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, coroborate cu prevederile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, majorarea de 5% de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice începând cu data de 1.01.2024, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, se aplică şi personalului ce deţine calitatea de funcţionar public în cadrul centrelor judeţene APIA sau doar funcţionarilor publici din cadrul APIA - aparat central"

    11. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.034/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.
    12. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.618/102/2024, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2024, stabilirea salariului de bază pentru funcţionarii publici din cadrul structurilor teritoriale subordonate Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se realizează doar în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară sau sunt aplicabile şi dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene"

    13. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.104/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.
    14. Prin încheierile din 30 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 în situaţia salariaţilor aflaţi în structurile subordonate Inspecţiei Muncii care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a modificării prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I - asterixul *) din Legea nr. 153/2017, prin raportare şi la principiile consacrate de art. 6 lit. b) şi c) din Legea nr. 153/2017"

    15. Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.141/1/2024 şi nr. 2.145/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024.
    16. Prin Încheierea din 17 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.952/102/2024, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă introducerea prin art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, a funcţionarilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, cum este situaţia reclamanţilor, în anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I a Legii nr. 153/2017 poate fi apreciată ca având efectul unei majorări salariale cu consecinţa excluderii acestora de la aplicarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum prevăd dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024"

    17. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.146/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.
    18. Prin încheierile din 19 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi nr. 1.777/107/2024, şi prin Încheierea din 20 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.768/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu referire la art. 6 lit. b) şi c) din Legea nr. 153/2017 în materia salarizării funcţionarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul, majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcţionarul public cu acelaşi grad profesional, din aceeaşi clasă de salarizare şi cu aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023"

    19. Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 şi nr. 2.367/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

    II. Prevederile normative supuse interpretării
    20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023)
    "ART. I
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (…)
    (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la
    nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023“ (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare [Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023])."

    21. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023)
    "ART. I
    Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, salariile de bază ale personalului din învăţământ se stabilesc conform anexei la prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. II
    (1) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor centrale universitare, personalul Bibliotecii Naţionale a României şi Bibliotecii Academiei Române, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, şi Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi care îşi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ şi care nu se regăsesc în anexa prevăzută la art. I se majorează cu 8% faţă de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023.
    (2) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul administrativ/nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 250 de lei faţă de nivelul salariilor de bază la gradaţia 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 450 de lei începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază la gradaţia 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023.
    (3) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază ale personalului din instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei, altul decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), se majorează cu 8% faţă de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023.
    ART. III
    Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    "(…) 3. La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul „*)“ se modifică şi va avea următorul cuprins:
    „*) Funcţii publice de stat, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurilor subordonate, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului.“ (…)."

    ART. V
    (1) Diferenţele salariale pentru funcţiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naţionale de Pensii Publice, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi instituţiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV, se aplică în două tranşe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 şi 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate. (…).
    ART. VI
    Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023."

    22. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)
    Principii
    "Art. 6 - Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
    (…) b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;
    c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (…)"

    Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare
    "ART. 12
    (…) (2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare."

    23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare (Codul administrativ)
    "ART. 383

    Categorii de funcţii publice
(1) Funcţiile publice se clasifică după cum urmează:
    a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
    b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a;
    c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale.
(2) Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.
(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice, sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice."

    "ART. 385

    Funcţiile publice de stat, teritoriale şi locale
(1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, structurilor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului României, autorităţilor publice autonome prevăzute în Constituţia României şi altor autorităţi administrative autonome, precum şi în cadrul structurilor autorităţii judecătoreşti.
(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale.
(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
    Dosarul nr. 20.154/3/2024
    24. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 20.154/3/2024, reclamanţii AAA ş.a. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel P. şi Tribunalul B. pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună: (i) majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare brute lunare faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu data de 01.01.2024 şi în continuare, pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023; (ii) obligarea pârâţilor la plata diferenţei rezultate ca urmare a majorării cu 5% a cuantumului salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare brute lunare faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 şi salariile efectiv plătite, începând cu data de 01.01.2024 şi în continuare; (iii) actualizarea sumelor astfel datorate cu rata inflaţiei şi corectarea lor cu rata dobânzii legale penalizatoare, de la data scadenţei la data plăţii efective.
    25. În motivare, reclamanţii au arătat, în esenţă, că au calitatea de personal auxiliar şi conex în cadrul Tribunalului B., iar prin actele (deciziile) administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toţi angajatorii din sistemul de justiţie drepturile salariale pentru întreg personalul au fost calculate prin raportare la o VRS de 605,225 lei, fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    26. Însă, aceste drepturi salariale sunt cele aferente lunii decembrie 2017, în fapt nefiind acordată nicio majorare salarială. Reclamanţii susţin că drepturile lor salariale au rămas la acelaşi nivel şi ulterior emiterii deciziilor administrative de salarizare, nerealizându-se, aşadar, nicio majorare salarială. În realitate, au fost puse în executare nişte hotărâri judecătoreşti prin care au fost recunoscute şi recalculate corect drepturile salariale anterior calculate eronat.
    27. Apreciază că nu le sunt aplicabile dispoziţiile art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum acestea au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, precizând, totodată, că, la momentul promovării acţiunii, nu beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, spre deosebire de alţi angajaţi plătiţi din fonduri publice.
    28. În susţinerea argumentelor de mai sus au fost invocate şi dispoziţiile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării, precum şi Hotărârea din 16 iunie 2020, pronunţată în Cauza C-634/19 P de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
    29. Pârâţii nu au formulat întâmpinare.
    30. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.325/90/2024
    31. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă cu nr. 1.325/90/2024, reclamanţii BBB ş.a. au solicitat: anularea deciziilor emise la data de 12.02.2024, prin care se „modifică“ prevederile art. 1 din deciziile emise la data de 31.01.2024, fiind stabilite drepturile salariate prin eliminarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (majorare salarială 5%); menţinerea deciziilor emise la data de 31.01.2024 ca fiind temeinice şi legale; obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa între cele două decizii de salarizare, respectiv drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze potrivit deciziilor de salarizare iniţiale, din data de 31.01.2024, şi drepturile salariale acordate ca urmare a emiterii deciziilor din data de 12.02.2024, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală a sumei sus-menţionate, începând cu data plăţii salariului aferent lunii ianuarie 2024 şi până la data plăţii efective.
    32. Prin întâmpinarea depusă, pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea (A.P.I.A. - C.J. Vâlcea) a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
    33. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 2.618/102/2024
    34. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.618/102/2024, modificată la 26.04.2024, reclamantul Sindicatul Naţional A.P.I.A. (S.N. A.P.I.A.), în numele şi pentru membrii de sindicat CCC ş.a., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Mureş (A.P.I.A. - C.J. Mureş), a solicitat: (i) anularea deciziilor individuale emise pentru fiecare reclamant în parte, la data de 12.02.2024, prin care se stabilesc, în mod eronat, drepturile salariate ale reclamanţilor, începând cu 1.01.2024, fără aplicarea procentului de 5% prevăzut de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023; (ii) obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii care să cuprindă şi majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată şi de care ar fi trebuit să beneficieze şi reclamanţii în două tranşe egale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iii) obligarea pârâtei la plata despăgubirilor băneşti stabilite ca diferenţă între cele două decizii, reprezentând drepturi salariale de care reclamanţii ar fi trebuit să beneficieze începând cu data de 1.01.2024 şi până la plata efectivă; (iv) obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală a sumelor menţionate la pct. (ii), începând cu data plăţii salariului aferent lunii ianuarie 2024 şi până la data plăţii efective.
    35. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
    36. Prin Sentinţa nr. 349/2024 din 28 mai 2024, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de S.N. A.P.I.A.
    37. În considerentele sentinţei sus-menţionate, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, argumentele prezentate în continuare.
    38. Deşi în cazul egalizării salariilor structurilor subordonate la nivelul structurii centrale nu se face referire, în mod expres, la „majorare“ (ca în cazul personalului didactic, personalului administrativ/nedidactic din sistemul naţional de învăţământ ori personalului din instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei), ci doar la „diferenţele salariale“, este evident că şi în cazul diferenţelor salariale suntem tot în prezenţa unei majorări (respectiv creştere a salariului), astfel încât va opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    39. Dacă s-ar interpreta total contrar înţelesului termenului de majorare ca fiind o creştere a salariului, respectiv în sensul că „diferenţele salariale (în plus)“ nu ar reprezenta majorări salariale şi nu ar opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, aplicându-se, în speţă, şi majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, tot nu s-ar ajunge la o egalizare a salariilor de bază la nivel central şi local, întrucât:
    - începând cu 1.01.2024 s-ar aplica:
    • pentru structura centrală: majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii centrale din decembrie 2023;
    • pentru structurile teritoriale:

    – majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023;
    – 50% din diferenţa între structura centrală şi cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023;
    – începând cu 1.06.2024, structurile teritoriale ar beneficia în total de:
    – majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023;
    – 100% din diferenţa între structura centrală şi cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023.

    40. Prin urmare, chiar dacă s-ar accepta aplicarea în speţă şi a art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, nici în data de 1.06.2024 nu ar exista o egalizare între salariile de bază la nivel central şi teritorial, întrucât:
    - salariul de bază la nivel central ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023;
    – salariul de bază la nivel teritorial ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii teritoriale din decembrie 2023 (evident mai mic decât cel aferent structurii centrale).

    41. Modul de reglementare a drepturilor salariale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 conduce la concluzia că, ulterior acordării majorării de 5% prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, pentru majoritatea personalului plătit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înţeles să îşi schimbe politica de salarizare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 şi să acorde alte creşteri salariale prin aducerea la acelaşi nivel a salariilor de bază din structurile centrale şi teritoriale, excluzând însă personalul la care se referă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 de la beneficiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    42. Totodată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 nu s-a urmărit egalizarea reală a salariilor de bază la nivel central şi local, întrucât, cunoscându-se intrarea în vigoare a majorării de 5% de la 1.01.2024, dacă ar fi dorit o egalizare reală, legiuitorul ar fi stabilit că egalizarea ce va produce efecte din 1.01.2024 se va raporta la salariul de bază aferent lunii ianuarie 2024, lucru care nu s-a întâmplat.
    43. Aşadar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a avut ca scop real doar diminuarea diferenţelor dintre salariile de bază din structurile centrale şi teritoriale, iar nu egalizarea acestora, personalul ce face parte din structurile teritoriale ale A.P.I.A. fiind exclus de la majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    44. Nu se poate susţine existenţa unei discriminări în cazul în care emitentul actului administrativ a acţionat în limitele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, având acelaşi mod de acţiune în cazul tuturor destinatarilor acestuia, toţi destinatarii făcând parte din structura teritorială a A.P.I.A.
    45. Deşi legiuitorul a urmărit creşterea salariilor de bază aferente funcţiilor publice teritoriale, nu a urmărit excluderea oricăror diferenţieri între funcţiile publice de stat şi cele teritoriale din cadrul A.P.I.A. şi al structurilor subordonate, creşterea de 5% aplicabilă, în cazul de faţă, doar funcţiilor din cadrul structurii centrale a A.P.I.A. asigurând respectarea principiului ierarhizării sistemului de salarizare atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate (potrivit aprecierii legiuitorului), conform art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    46. În susţinerea motivelor prezentate în cele de mai sus a fost invocată şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024.
    47. Împotriva sentinţei indicate la paragraful 36 de mai sus a formulat recurs S.N. A.P.I.A., acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    48. Instanţa de trimitere judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.766/107/2024
    49. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.766/107/2024 reclamantul DDD, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba (I.T.M. Alba), a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: (i) anularea Deciziei nr. aa din 31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. bbbb/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu data de 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a principiilor consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu data de 01.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
    50. În motivare, reclamantul a arătat că, prin Decizia nr. aa/31.01.2024 emisă de I.T.M. Alba, i s-a stabilit salariul de bază începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, drepturile salariale fiind calculate prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.
    51. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. cccc/20.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, de la 1.01.2024, funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    52. Prin răspunsul la contestaţie, I.T.M. Alba a respins contestaţia reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (M.M.S.S.) precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    53. Potrivit susţinerilor reclamantului, decizia atacată şi răspunsul la contestaţia formulată sunt nelegale, întrucât, prin dispoziţiile art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a fost modificată Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul modificării anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. l, respectiv asterixul „*)“ - Salarii pentru administraţia publică centrală, prin includerea unor instituţii teritoriale subordonate unor instituţii centrale, expres nominalizate de legiuitor, în grila de salarizare aplicabilă pentru administraţia publică centrală şi salarizarea funcţionarilor publici din aceste instituţii teritoriale similar cu salarizarea funcţionarilor publici din cadrul instituţiilor centrale coordonatoare.
    54. Sub aspectul salarizării, începând cu 1.01.2024, prin modificarea legislativă, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, subordonate Inspecţiei Muncii, se regăsesc în anexa nr. VIII cap. I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017, la „Salarii pentru administraţia publică centrală“.
    55. Faţă de aceste dispoziţii legale şi prin raportare la dispoziţiile art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă trebuie să fie salarizaţi similar cu funcţionarii publici din cadrul Inspecţiei Muncii.
    56. Motivul emiterii actului normativ şi voinţa legiuitorului rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborată cu punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale transmis Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu Adresa înregistrată cu nr. ddDSP/11.01.2024.
    57. Cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, cu data de 1.01.2024, reclamantul a invocat prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborate cu cele ale art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    58. Reclamantul a mai învederat că egalizarea salariilor de bază ale inspectorilor din cadrul I.T.M. Alba s-a făcut în luna ianuarie, dar la nivelul salariilor de baza ale inspectorilor din Inspecţia Muncii din luna decembrie 2023, care nu includ majorarea de 5% acordată acestora în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    59. Raportat la prevederile art. III pct. 3 şi la cele ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, reclamantul arată că, pentru egalizarea salariilor din cele două instituţii, este necesar ca funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă să le fie acordate „diferenţe salariale“ calculate prin raportarea la salariile de bază de care beneficiază funcţiile similare din cadrul Inspecţiei Muncii la data de 1.01.2024, iar acordarea acestor diferenţe să se facă în două tranşe egale.
    60. Art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 face trimitere la „salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“. Această trimitere se referă la salariile funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, la aceste salarii urmând să se adauge diferenţele salariale, prin compararea cu salariile din cadrul Inspecţiei Muncii cuvenite de la 1.01.2024.
    61. Reclamantul a învederat că Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, prin decizia atacată, în mod greşit a stabilit salariul de bază, începând cu 1.01.2024, prin raportarea diferenţelor salariale la salariile de bază aferente lunii decembrie 2023 din cadrul Inspecţiei Muncii, în loc de salariile de bază aferente lunii ianuarie 2024.
    62. I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamant.
    63. Pârâtul a precizat că salariaţii I.T.M. Alba, inclusiv reclamantul, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, deoarece legiuitorul a prevăzut expres faptul că personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 115/2023 (...) cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
    64. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.778/107/2024
    65. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.778/107/2024, reclamanta EE, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: (i) anularea Deciziei nr. ee/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie cu nr. ffff/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
    66. În motivare, reclamanta a arătat că I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ee/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale s-au calculat prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborat cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.
    67. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin decizia sus-menţionată, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. gggg/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    68. Prin răspunsul la contestaţie, I.T.M. Alba a respins contestaţia reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    69. În esenţă, argumentele formulate de reclamantă în susţinerea cererii de chemare în judecată sunt similare cu cele formulate de reclamantul din Dosarul nr. 1.766/107/2024 aflat pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.
    70. I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamantă, motivele invocate fiind similare cu cele invocate în cadrul Dosarului nr. 1.766/107/2024 prezentat în cele de mai sus.
    71. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 2.952/102/2024
    72. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.952/102/2024, reclamantul S.N. A.P.I.A., în numele şi pentru membrii de sindicat FFF ş.a., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. - C.J. Mureş, a solicitat, printre altele, obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii individuale pentru fiecare reclamant care să cuprindă şi majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată A.P.I.A. - Aparat central, în 2 tranşe egale, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    73. S-a precizat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 introduce o majorare indiscutabilă a salariilor categoriilor de personal prevăzut la art. I alin. (1), uniform şi cu aplicabilitate generală, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 reglementează, tot prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, o stabilire a salariilor de bază din domeniul conform anexei la actul normativ (art. l), respectiv unele majorări (în sumă concretă sau în procente, cum sunt cele de 8%, 12% conform art. II).
    74. Din cele două acte normative rezultă că prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 sunt în corespondenţă clară cu art. I alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, respectiv le înlocuiesc, în temeiul interpretării succesiunii în timp a actelor normative, având acelaşi obiect de reglementare. La art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se foloseşte, desigur, într-un stil clar, adecvat normelor de tehnică legislativă, sintagma „salariile se majorează“, deoarece este de esenţa unei majorări la nivelul unui domeniu de activitate stabilirea unui procent aplicat la salariile care urmează a fi majorate, iar prin excepţie, stabilirea unei sume identificate în cuantum fix. Pe de altă parte, din titlul celui de-al doilea act normativ indicat se deduce că obiectul de reglementare priveşte „şi alte sectoare bugetare“.
    75. Aceste măsuri privind salarizarea din alte sectoare bugetare, conform art. III pct. 4, priveşte modificarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cap. I lit. A pct. I, prin introducerea la asteriscul „*“, în cadrul enumerării instituţiilor care urmează a fi remunerate conform clasificării funcţiilor de stat, şi a personalului „(…) Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate“. Astfel, se produce, prin această modificare legislativă, o aliniere a salariilor din cadrul A.P.I.A. - centrele judeţene la salariile din structura centrală.
    76. Cu toate acestea, la nivelul instituţiei centrale a A.P.I.A., la 12.02.2024, pârâta angajatoare a emis deciziile de stabilire a drepturilor salariale începând cu 1.01.2024, fără a include în cuantumul salariului de bază majorarea de 5%, unitar stabilită la nivelul sectorului bugetar, conform art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, invocând prevederile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    77. Pârâta A.P.I.A. - C.J. Mureş a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
    78. În motivare s-a arătat că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, act emis ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, au fost acordate majorări salariale diferite pentru anumite categorii de personal bugetar, prin excepţie de la dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, cărora nu li se aplicau aceste prevederi legale, având în vedere precizarea expresă că nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    79. Pârâta a mai arătat că, pentru claritatea şi precizia normei, Consiliul Legislativ recomandă revederea sintagmei „diferenţe salariale rezultate din prevederile art. III, IV şi V (...)“, în sensul indicării instituţiilor nou-introduse în cuprinsul actualelor art. III şi IV, care, astfel, vor beneficia de o majorare a salariilor şi pentru care va fi necesară acordarea diferenţelor salariale.
    80. Ulterior Notei Direcţiei juridice nr. hh/2024, A.P.I.A. - Aparat central a solicitat puncte de vedere atât Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în calitate de iniţiator al actului normativ, cât şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în calitate de ordonator principal de credite.
    81. Răspunsul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a fost în sensul că personalul structurilor subordonate A.P.I.A. nu beneficiază de majorarea salariilor de bază de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    82. De asemenea, răspunsul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost în acelaşi sens cu interpretarea avută de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, subliniindu-se, totodată, şi obligaţia încadrării în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.
    83. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.771/107/2024
    84. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.771/107/2024, formulată de reclamanta GG, în contradictoriu cu pârâtul I.T.M. Alba, s-a solicitat: (i) anularea Deciziei nr. ii/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. jjjj/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispoziţiilor art. 451 şi 453 din Codul de procedură civilă.
    85. Reclamanta este funcţionar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5 în cadrul I.T.M. Alba. În considerarea calităţii de funcţionar public, reclamanta beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din această lege.
    86. I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ii/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale s-au calculat prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII, cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.
    87. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, a formulat contestaţie reclamanta, înregistrată la I.T.M. cu nr. mmmm/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    88. Prin răspunsul la contestaţie, comunicat reclamantei la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestaţia acesteia, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    89. Potrivit susţinerilor reclamantei, decizia atacată şi răspunsul la contestaţia formulată sunt nelegale pentru motivele prezentate în continuare.
    90. Prin dispoziţiile art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a fost modificată Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul modificării anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. l, respectiv asterixul „*)“ - Salarii pentru administraţia publică centrală, prin includerea unor instituţii teritoriale subordonate unor instituţii centrale, expres nominalizate de legiuitor, în grila de salarizare aplicabilă pentru administraţia publică centrală şi salarizarea funcţionarilor publici din aceste instituţii teritoriale similar cu salarizarea funcţionarilor publici din cadrul instituţiilor centrale coordonatoare.
    91. În speţă, sub aspectul salarizării, începând cu 1.01.2024, prin modificarea legislativă, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, subordonate Inspecţiei Muncii, se regăsesc în anexa nr. VIII cap. I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017, la „Salarii pentru administraţia publică centrală“.
    92. Faţă de aceste dispoziţii legale şi prin raportare la dispoziţiile art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care sunt consacrate principiul nediscriminării, care elimină orice formă de discriminare şi instituie un tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie, şi principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă trebuie să fie salarizaţi similar cu funcţionarii publici din cadrul Inspecţiei Muncii.
    93. Motivul emiterii actului normativ şi voinţa legiuitorului rezultă din nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Acesta este şi punctul de vedere al M.M.S.S. transmis Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin Adresa nr. zzDSP/11.01.2024.
    94. Sunt invocate prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, începând cu 1.01.2024, arătându-se că de aceste dispoziţii au beneficiat funcţionarii publici din Inspecţia Muncii, prin majorarea salariului de bază cu 5% conform art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu salariul aferent lunii ianuarie. Egalizarea salariilor de bază a inspectorilor din I.T.M. Alba s-a făcut în luna ianuarie, dar la nivelul salariilor de bază ale inspectorilor din Inspecţia Muncii din luna decembrie 2023, care nu includ majorarea de 5% acordată acestora în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    95. Invocând dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, reclamanta arată că, prin acest text normativ, legiuitorul a stabilit o aplicare etapizată a egalizării salariilor din inspectoratele teritoriale de muncă cu salariile stabilite pentru funcţiile similare din Inspecţia Muncii, prin calcularea diferenţelor salariale rezultate din majorarea salariilor funcţiilor similare din cadrul Inspecţiei Muncii începând cu 1.01.2024, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, şi salariile existente la 31.12.2023 la nivelul funcţiilor din cadrul inspectoratului şi apoi acordarea acestor diferenţe funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în două tranşe egale, respectiv, începând cu 1.01.2024 şi cu 1.06.2024, astfel încât, începând cu luna iunie 2024, salariile de bază, stabilite conform grilei de la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. 1 şi aplicării art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, din cele două instituţii să fie egale.
    96. Interpretarea sistematică, logică şi gramaticală a dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, la care este obligat I.T.M. Alba, care face aplicarea acestor dispoziţii legale, impune concluzia că pentru egalizarea salariilor din cele două instituţii este necesar ca funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă să le fie acordate „diferenţe salariale“ calculate prin raportarea la salariile de bază de care beneficiază funcţiile similare din cadrul Inspecţiei Muncii la 1.01.2024, iar acordarea acestor diferenţe să se facă în două tranşe egale.
    97. Acest algoritm de calcul este singurul care respectă atât prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, precum şi principiul nediscriminării şi egalităţii de tratament invocat de legiuitor. Faptul că în art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se face trimitere la „salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“ nu reprezintă o trimitere la salariile funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, la aceste salarii urmând să se adauge diferenţele salariale, prin compararea cu salariile din cadrul Inspecţiei Muncii cuvenite de la 1.01.2024.
    98. Invocarea prevederilor art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru stabilirea salariului în cadrul I.T.M. Alba prin raportare la salariile de bază aferente lunii decembrie 2023, în loc de cele aferente lunii ianuarie 2024, din cadrul Inspecţiei Muncii, nu poate fi acceptată, dispoziţia legală fiind dată pentru a evita majorări salariale succesive începând cu 1.01.2024, în temeiul a două acte normative diferite.
    99. Tocmai din această cauză, legiuitorul face precizarea, la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, că la acordarea celor două tranşe egale a diferenţelor salariale pentru funcţionarii din cadrul instituţiilor teritoriale nu se vor „depăşi salariile aflate în plată“ (la 1.06.2024 - data acordării tranşei a doua) la structurile supraordonate.
    100. Prin aplicarea în acest fel, funcţionarii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă nu vor putea beneficia de două majorări salariale cu data de 1.01.2024 şi se respectă principiul egalităţii cu funcţionarii din cadrul Inspecţiei Muncii.
    101. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii introduse de către reclamantă.
    102. Pârâtul a precizat că salariaţii I.T.M. Alba, inclusiv reclamanta, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, deoarece legiuitorul a prevăzut expres faptul că personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 115/2023, cu excepţia situaţiei în care, din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
    103. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.772/107/2024
    104. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.772/107/2024 reclamantul HH, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: (i) anularea Deciziei nr. ll/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. mmmm/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispoziţiilor art. 451 şi 453 din Codul de procedură civilă.
    105. Reclamantul este funcţionar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradaţia 4 în cadrul I.T.M. Alba, iar în considerarea acestei calităţi beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I.
    106. I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ll/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.
    107. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. nnnn/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    108. Prin răspunsul la contestaţie, comunicat reclamantului la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestaţia acestuia, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, M.M.S.S. precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    109. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat aceleaşi apărări cu cele invocate de reclamanta din Dosarul nr. 1.771/107/2024, redate în cele de mai sus.
    110. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă acţiunea formulată de către reclamant.
    111. Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul Dosarului nr. 1.771/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.
    112. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.777/107/2024
    113. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.777/107/2024, reclamantul II, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: (i) anularea Deciziei nr. oo/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. pppp/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispoziţiilor art. 451 şi 453 din Codul de procedură civilă.
    114. Reclamantul este funcţionar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5 în cadrul I.T.M. Alba, iar, în considerarea acestei calităţi, acesta beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I.
    115. Prin Decizia nr. oo/31.01.2024, emisă de I.T.M. Alba, s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborat cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.
    116. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. qqqq/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, la 1.01.2024, funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    117. Prin răspunsul la contestaţie, comunicat reclamantului la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestaţia reclamantului, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    118. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat aceleaşi apărări cu cele invocate de reclamanţii din dosarele nr. 1.771/107/2024 şi nr. 1.772/107/2024, redate în cele de mai sus.
    119. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii introduse de către reclamant.
    120. Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul dosarelor nr. 1.771/107/2024 şi nr. 1.772/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.
    121. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    Dosarul nr. 1.768/107/2024
    122. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.768/107/2024, reclamanta JJ, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: (i) anularea Deciziei nr. rr/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. ssss/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispoziţiilor art. 451 şi 453 din Codul de procedură civilă.
    123. Reclamanta este funcţionar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5 în cadrul I.T.M. Alba. În considerarea calităţii de funcţionar public, reclamanta beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. a) pct. I.
    124. Prin Decizia nr. rr/31.01.2024 emisă de I.T.M. Alba, s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I, lit. A pct. 1 lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII, cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.
    125. Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. tttt/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, la 1.01.2024, funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    126. Prin răspunsul la contestaţie comunicat reclamantei la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestaţia acesteia, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    127. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat aceleaşi apărări cu cele invocate de reclamanţii din dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.
    128. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii introduse de către reclamantă.
    129. Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul dosarelor nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi 1.777/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.
    130. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    Dosarul nr. 20.154/3/2024
    131. Prin Încheierea de şedinţă din 17 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că: sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; de dezlegarea acestei chestiuni de drept depinde în tot soluţionarea cauzei de faţă; din verificările efectuate rezultă că asupra acestei probleme de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a mai pronunţat; problema de drept menţionată nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici nu face obiectul unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluţionare; în ceea ce priveşte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare, spre deosebire de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiţie, completul învestit cu soluţionarea unei chestiuni ce ţine de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanţă.
    Dosarul nr. 1.325/90/2024
    132. Prin Încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că: sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; asupra acestor chestiuni de drept, de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    Dosarul nr. 2.618/102/2024
    133. Prin Încheierea de şedinţă din 18 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că: sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; părţile au o poziţie divergentă cu privire la interpretarea sintagmelor „majorare salarială“ din art. VI, respectiv „diferenţe salariale“ din cuprinsul art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; asupra acestor chestiuni de drept, de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    Dosarul nr. 1.766/107/2024
    134. Prin Încheierea de şedinţă din 30 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că: sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra problemei de drept şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    135. Tribunalul apreciază că, deşi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, faţă de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum şi faţă de modalitatea de reglementare, în concepţia ordonanţei menţionate diferă condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, faţă de cele stabilite prin art. 519 din Codul de procedură civilă.
    136. Instanţa de trimitere apreciază că singura condiţie de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea şi/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    137. Odată verificată îndeplinirea acestei condiţii, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului, fără a se mai impune stabilirea existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât, din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 reiese cu evidenţă că ceea ce a intenţionat legiuitorul a fost ca instanţa supremă să asigure o interpretare unitară a dispoziţiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului plătit din fonduri publice. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanţei care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept.
    Dosarul nr. 1.778/107/2024
    138. Prin Încheierea de şedinţă din 30 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleaşi argumente expuse în cadrul Încheierii din 30 septembrie, pronunţată în Dosarul nr. 1.766/107/2024, redate în cele de mai sus.
    Dosarul nr. 2.952/102/2024
    139. Prin Încheierea din 17 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind similare cu cele din încheierile de şedinţă pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024, redate anterior.
    Dosarul nr. 1.771/107/2024
    140. Prin Încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleaşi argumente expuse în încheierile de şedinţă pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024.
    141. Dosarul nr. 1.772/107/2024
    142. Prin Încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleaşi argumente expuse în cadrul încheierilor pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024 şi nr. 1.771/107/2024.
    Dosarul nr. 1.777/107/2024
    143. Prin Încheierea din 19 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind aceleaşi cu cele din încheierile de şedinţă pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.
    Dosarul nr. 1.768/107/2024
    144. Prin Încheierea din 20 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind aceleaşi cu cele din încheierile de şedinţă pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    Dosarul nr. 20.154/3/2024
    Dosarul nr. 1.325/90/2024
    145. Părţile nu au prezentat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept.
    Dosarul nr. 2.618/102/2024
    146. Recurentul Sindicatul Naţional A.P.I.A. apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu este aplicabilă în speţă, precizând că instanţa de trimitere are la îndemână toate instrumentele necesare soluţionării cauzei, puse la dispoziţie de către legiuitor, neexistând o chestiune de drept asupra căreia să se pronunţe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    147. De asemenea, recurentul mai precizează că problema de drept pe care o ridică speţa de faţă constă în interpretarea termenului de „majorare“ şi a termenului de „diferenţă“, prevăzuţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    148. Intimata nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept.
    Dosarul nr. 1.766/107/2024
    Dosarul nr. 1.778/107/2024
    149. În ambele dosare de mai sus, părţile au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.
    Dosarul nr. 2.952/102/2024
    150. Prin concluziile depuse la dosarul cauzei, reclamantul a arătat că modificarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, prin art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, conduce la emiterea actelor administrative individuale de stabilire a salariilor conform noii încadrări (pe grila de salarizare), la nivelul de salarizare a funcţiilor de stat. Prin urmare, are loc o operaţiune similară celei de reîncadrare cu acordarea noului salariu corespunzător funcţiilor deţinute, iar nu o operaţiune de majorare a salariului, având ca bază legală un act normativ în acest sens, care ar deroga de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind indiferente, astfel, natura juridică şi temeiul juridic al creşterii salariale, deoarece corespondenţa de noţiuni juridice (cu acelaşi înţeles semantic), de temei de drept, respectiv scop al reglementării trebuie să se facă exact între actele normative implicate în chestiunea de drept sesizată, adică între Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi, respectiv, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    151. Remarcând că, faţă de identitatea de exprimare a legiuitorului din cele două acte normative, prin scopul legiuitorului, expres prevăzut, prin unitatea de terminologie (folosirea expresiei „salariile se majorează“), atât la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, cât şi la art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi prin legătura mai mult decât evidentă dintre art. I alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi art. I al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, reclamantul apreciază că aceasta denotă, în mod evident, că exclusiv acele articole mai sus menţionate sunt subsumate intenţiei şi rezultatului urmărit de legiuitor, de majorare a salariilor începând cu luna ianuarie 2024, prin derogare de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    152. Per a contrario, din aceleaşi raţiuni, art. III şi V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nefolosind în context terminologia şi tehnica legislativă de redactare a actelor normative „prin derogare“, nefolosind în context nici expresia „salariile se majorează“, ci „diferenţele se aplică“, actul normativ fiind ulterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, având autonomie de reglementare printr-un scop calificat, rezultă că excepţia de la art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, care implică neacordarea majorării de 5% cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, nu este aplicabilă personalului instituţiilor menţionate la art. III (cele nou-introduse, cum este personalul A.P.I.A. din structurile teritoriale subordonate).
    153. Pârâta nu a prezentat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept.
    Dosarul nr. 1.771/107/2024
    Dosarul nr. 1.772/107/2024
    Dosarul nr. 1.777/107/2024
    154. În toate cele trei dosare de mai sus, reprezentantul convenţional al reclamantului a expus un punct de vedere doar în ceea ce priveşte admisibilitatea sesizării, arătând că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.
    155. Pârâtul nu a prezentat un punct de vedere cu privire la sesizarea sau la problema de drept supusă dezlegării.
    Dosarul nr. 1.768/107/2024
    156. Părţile au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    Dosarul nr. 20.154/3/2024
    157. Instanţa de trimitere apreciază că majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 nu se cuvine personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“, ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    158. Dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 instituie o excepţie de la regula prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    159. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede la art. 38 norme privind aplicarea etapizată a actului normativ, în perioada cuprinsă între data intrării acesteia în vigoare (1 iulie 2017) şi anul 2022, anexele la lege cuprinzând nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.
    160. Astfel, se impunea ca drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice să fie stabilite, pentru perioada 1.07.2017-31.12.2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1.01.2023, acestea urmând a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din acelaşi act normativ.
    161. Dispoziţiile legale anterior menţionate nu au fost respectate în totalitate (pentru toţi salariaţii din sistemul bugetar), intervenind derogarea de la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
    162. În ceea ce priveşte personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite s-a dispus stabilirea indemnizaţiei de încadrare brute lunare prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 [respectiv cu depăşirea salariului de bază brut lunar/indemnizaţiei de încadrare brute lunare prevăzut(e) de lege pentru anul 2022], fiind depăşit, astfel, plafonul stabilit de lege pentru anul 2022.
    163. Majorarea de 5% reglementată de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 are în vedere personalul plătit din fonduri publice ale cărui drepturi salariale se află cel mult la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, ceea ce rezultă fără dubiu din cuprinsul art. I alin. (7) din acelaşi act normativ.
    164. Aşadar, nu doar personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ a fost exclus de la aplicarea dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ci toate categoriile de personal plătite din fonduri publice care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.
    165. Împrejurarea că, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite la care fac trimitere reclamanţii, s-au recunoscut cuantumuri majorate ale drepturilor salariale începând cu data de 01.01.2018 nu are nicio relevanţă sub acest aspect, câtă vreme, în anul 2023, indemnizaţiile de încadrare brute lunare ale personalului din justiţie depăşeau nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.
    Dosarul nr. 1.325/90/2024
    Dosarul nr. 2.618/102/2024
    166. În ambele dosare anterior menţionate, instanţa de trimitere nu a prezentat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.
    Dosarul nr. 1.766/107/2024
    Dosarul nr. 1.778/107/2024
    167. În ambele dosare de mai sus, instanţa de trimitere apreciază că din dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 reiese că se aplică majorarea de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, doar în situaţia în care majorarea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar determina o creştere a salariilor de bază inferioară faţă de situaţia în care s-ar aplica majorarea de 5%, astfel că se impune analizarea situaţiei în concret, în funcţie de circumstanţele cauzei.
    Dosarul nr. 2.952/102/2024
    168. Potrivit punctului de vedere prezentat de instanţa de trimitere, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, art. V şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 rezultă că, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii din prezenta cauză, prin modificările aduse anexei nr. VIII, la cap. I lit. A pct. I asteriscul „*“, la Legea-cadru nr. 153/2017 prin dispoziţiile art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, s-a realizat o egalizare a salariilor acestora cu salariile funcţionarilor din cadrul A.P.I.A., care a determinat creşteri salariale la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, ce urmau a fi achitate, potrivit dispoziţiilor art. V din acelaşi act normativ, în două tranşe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 şi 1 iunie 2024.
    169. Cu toate că egalizarea salariilor reclamanţilor cu salariile funcţionarilor din structura superioară celei în care aceştia sunt angajaţi presupune existenţa unor creşteri salariale, totuşi situaţiei reclamanţilor nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, întrucât, deşi ca înţeles sintactic termenul de „creştere“ este sinonim cu cel de „majorare“, legiuitorul le-a folosit cu privire la reglementarea unor situaţii diferite.
    170. Astfel, din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se poate observa că legiuitorul foloseşte sintagma „salariile se majorează“ în cadrul art. II, cu referire la personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din sistemul de învăţământ universitar şi preuniversitar, precum şi în cadrul art. III pct. 1 cu referire la personalul corpului controlorilor delegaţi din cadrul Ministerului Finanţelor, pe când la art. III pct. 3, care îi vizează pe reclamanţi, se dispune modificarea unei prevederi legislative, prin introducerea reclamanţilor într-o grilă de salarizare comună cu cea a funcţionarilor din structura superioară, fără nicio referire expresă la majorarea salariilor acestora.
    171. Concluzia că reclamanţii nu sunt excluşi de la aplicarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 rezultă şi din textul art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, unde se arată că diferenţele salariale pentru funcţiile din cadrul structurilor subordonate A.P.I.A., rezultate din prevederile art. III pct. 3, se acordă eşalonat „fără a depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate“. O astfel de precizare, prin care se limitează salariile funcţionarilor din structurile subordonate A.P.I.A. la nivelul salariilor aflate în plată în cadrul structurilor supraordonate, nu ar fi fost necesară decât în măsura în care, ulterior majorării salariilor cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, astfel cum este prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prin acordarea eşalonată a diferenţelor salariale rezultate din aplicarea prevederilor art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, s-ar depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate.
    Dosarul nr. 1.771/107/2024
    Dosarul nr. 1.772/107/2024
    Dosarul nr. 1.777/107/2024
    Dosarul nr. 1.768/107/2024
    172. În toate cele patru dosare indicate mai sus, instanţa de trimitere a reţinut că, potrivit modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. 1 asterixul *) din Legea-cadru nr. 153/2017, unele instituţii teritoriale subordonate instituţiilor centrale sunt expres incluse în grila de salarizare aplicabilă pentru administraţia publică centrală, iar astfel salarizarea funcţionarilor ce activează în cadrul instituţiilor teritoriale urmează a se face la nivelul funcţionarilor ce activează în cadrul instituţiilor centrale.
    173. Este şi cazul funcţionarilor din cadrul instituţiei teritoriale a inspectoratelor teritoriale de muncă, prin raportare la angajaţii Inspecţiei Muncii, instituţie centrală.
    174. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 s-a dispus majorarea cu 5% a salariilor de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2024, inclusiv funcţionarii ce activează în cadrul Inspecţiei Muncii.
    175. În cazul reclamantei, egalizarea cu salariul corespunzător unui funcţionar din cadrul Inspecţiei Muncii s-a făcut în luna ianuarie 2024, dar la nivelul salariului avut de funcţionarul din cadrul Inspecţiei Muncii în luna decembrie 2023, aşadar fără a se lua în calcul majorarea de 5% prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    176. Refuzul I.T.M. Alba de a dispune salarizarea reclamantei la nivelul salarial avut de un funcţionar similar din cadrul Inspecţiei Muncii, cu luarea în considerare a majorării de 5% acordate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, rezidă în prevederile art. VI ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    177. Cu toate acestea, raportat la principiile consacrate de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, atât timp cât intenţia legiuitorului prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a fost aceea de a respecta egalitatea în faţa legii, în componenta salarială, respectiv de a stabili un nivel maxim al salariului pentru personalul ce beneficiază de aceleaşi condiţii de muncă, indiferent că activează într-o instituţie centrală, cum e Inspecţia Muncii, sau într-o instituţie teritorială, cum este I.T.M., instanţa de trimitere a apreciat că interpretarea coroborată a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 conduce la concluzia temeiniciei pretenţiilor reclamantei.
    178. Prevederea de la art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 este menită să nu conducă la o majorare suplimentară cu încă 5% a veniturilor funcţionarilor din structura teritorială ce se egalizează cu nivelul salarial al funcţionarilor din instituţia centrală (şi care deja cuprinde majorarea de 5% acordată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023), dar nu poate justifica o soluţie de stabilire, la nivelul lunii ianuarie 2024, a unui salariu mai mic pentru funcţionarul din instituţia teritorială, raportat la cel avut de funcţionarul similar din instituţia centrală. Pentru că o astfel de interpretare eludează chiar scopul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ce a urmărit tocmai salarizarea egală a acestor funcţionari ce exercită atribuţii similare, dar în structuri diferite (centrale, respectiv teritoriale).

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    179. Curţile de apel nu au identificat practică judiciară în materie. Curţile de apel Iaşi şi Ploieşti şi tribunalele Alba, Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Giurgiu, Ilfov, Teleorman şi Vaslui au comunicat puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.
    180. Într-o primă orientare teoretică majoritară, nesusţinută de practică judiciară, s-a apreciat că majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 nu se cuvine categoriilor de personal plătite din fonduri publice, care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, incluzând şi personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“, ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    181. Această orientare teoretică se regăseşte în cadrul punctelor de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, comunicate de următoarele instanţe: Curtea de Apel Iaşi şi tribunalele Alba, Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Giurgiu, Ilfov şi Vaslui.
    182. În susţinerea acestei orientări teoretice au fost invocate argumentele redate în cele de mai jos.
    183. Dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 instituie o excepţie de la regula prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    184. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde norme privind aplicarea etapizată a legii, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare (1.01.2017) şi anul 2022, anexele la lege cuprinzând şi nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.
    185. Prin urmare, se impunea ca drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice să fie stabilite, pentru perioada 1.01.2017-31.12.2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1.01.2023, acestea urmând a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din acelaşi act normativ.
    186. Dispoziţiile normative mai sus menţionate nu au fost respectate în totalitate (pentru toţi salariaţii din sistemul bugetar), astfel încât a fost adoptată reglementarea de la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.
    187. Situaţia de excepţie pe care legiuitorul a prevăzut-o în acordarea procentului de majorare de 5% ar fi aceea în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
    188. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 prevede derogări speciale de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 prevede că personalul care beneficiază de majorările din ordonanţa anterior menţionată nu mai poate beneficia şi de majorările din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, neintrând sub incidenţa derogării de la art. I alin. (1) din această din urmă ordonanţă.
    189. În ceea ce priveşte personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, s-a dispus stabilirea indemnizaţiei de încadrare brute lunare prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind depăşit astfel plafonul stabilit de lege pentru anul 2022.
    190. Majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 are în vedere personalul plătit din fonduri publice ale cărui drepturi salariale se află cel mult la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, ceea ce rezultă, fără dubiu, din cuprinsul art. I alin. (7) din acelaşi act normativ.
    191. Aşadar, nu doar personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ a fost exclus de la aplicarea dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ci toate categoriile de personal plătit din fonduri publice care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.
    192. Împrejurarea că, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite la care fac trimitere reclamanţii, s-au recunoscut cuantumuri majorate ale drepturilor salariale începând cu 1.01.2018 nu are nicio relevanţă sub acest aspect, câtă vreme, în anul 2023, indemnizaţiile de încadrare brute lunare ale personalului din justiţie depăşeau nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.
    193. Într-o altă orientare teoretică, minoritară, nesusţinută de practică judiciară, s-a apreciat că este posibilă majorarea cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, începând cu 1.01.2024, a indemnizaţiei de încadrare brute lunare a personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“, stabilită prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.
    194. Această orientare teoretică se regăseşte la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi al Tribunalului Teleorman.
    195. În argumentarea punctelor de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, au fost invocate dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1106 din 5 noiembrie 2024.
    196. Celelalte curţi de apel nu au comunicat opinii teoretice.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    197. Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 sau ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    198. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată, ca relevantă sau în legătură cu chestiunile supuse analizei, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, prin care, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri şi, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizaţiilor de încadrare ale magistraţilor şi nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depăşirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienţilor de multiplicare menţionaţi.
    199. În considerentele de la paragrafele 69 şi 71 ale acestei decizii s-a reţinut că „valoarea de referinţă sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizaţiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaţionale «Justiţie», în timp ce coeficienţii de multiplicare constituie elementul component în funcţie de care se realizează diferenţierea veniturilor judecătorilor şi procurorilor, în considerarea nivelului instanţei sau al parchetului la care îşi desfăşoară activitatea ori în considerarea funcţiei pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referinţă sectorială este acelaşi pentru toţi magistraţii şi tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanţei sau parchetului la care funcţionează şi de funcţia ocupată, în timp ce coeficienţii de multiplicare sunt distincţi şi reprezintă reperul care asigură dezideratul diferenţierii veniturilor, în considerarea nivelului instanţei sau al parchetului şi a funcţiei ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari. (...) Distincţia dintre elementele componente ale indemnizaţiilor de încadrare ale magistraţilor este relevantă, deoarece elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant şi invariabil, în sensul că are aceeaşi valoare indiferent de gradul instanţei sau al parchetului ori de funcţia ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizaţiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situaţii concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalităţii şi principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referinţă sectorială distincte în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale“.
    200. De asemenea, prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul Legii nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, că drepturile acordate judecătorilor şi procurorilor, prin hotărâri judecătoreşti definitive, reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depăşirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienţilor de multiplicare menţionaţi. Indemnizaţiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 şi care corespund funcţiei, gradului profesional, vechimii în funcţie şi gradaţiei fiecărui judecător sau procuror în parte.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    201. Prin raportul şi suplimentul la raport întocmite, judecătorii-raportori au propus două soluţii alternative, şi anume de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor şi, respectiv, de admitere a sesizărilor şi dezlegarea chestiunilor de drept, după cum urmează:
    - în ceea ce priveşte sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024: „În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională «Justiţie», ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024“;
    – în ceea ce priveşte sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024 şi de Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024: „În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3, art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care, din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.“

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    XI.I. Asupra admisibilităţii sesizării
    202. Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă sus-menţionate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziţii arată că se completează.
    203. În lumina acestor dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:
    - existenţa unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze (de dreptul muncii, de contencios administrativ şi fiscal);
    – instanţa de trimitere să judece cauza în primă instanţă ori în calea de atac;
    – sesizarea să privească o chestiune de drept;
    – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    204. Evaluând elementele sesizărilor, se reţin următoarele:
    205. Toate cele şase sesizări iniţiale, dar şi cele patru conexate ulterior provin din litigii având ca obiect revendicarea de către trei categorii profesionale distincte - personal auxiliar şi conex din justiţie, funcţionari publici din centre judeţene ale A.P.I.A., funcţionari publici din inspectorate teritoriale de muncă - a unuia şi aceluiaşi drept, respectiv cel prevăzut prin art. I alin. (1) din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 la majorarea - începând cu data de 1 ianuarie 2024 - a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare, cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
    206. Fie că au acţionat pe calea unor acţiuni directe, iniţiate împotriva ordonatorilor de credite, prin care au solicitat obligarea acestora la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariului de bază/indemnizaţiilor de încadrare brute lunare faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu 1.01.2024, şi la plata diferenţelor rezultate (ca în cazul sesizării din Dosarul nr. 20.154/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale) ori pe calea unor acţiuni în contestarea deciziilor emise de angajator pentru stabilirea salariilor de bază cuvenite începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, dar care nu includeau majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (ca în cazul funcţionarilor publici din structurile judeţene ale A.P.I.A. sau Inspecţiei Muncii), toţi aceşti reclamanţi tind la recunoaşterea dreptului la majorarea cu 5% a indemnizaţiilor de încadrare/salariilor de bază/salariilor de funcţie, începând cu 1 ianuarie 2024, drept recunoscut prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi introdus prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.
    207. Aşadar, în toate aceste cauze, instanţele de trimitere au fost învestite cu soluţionarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv personal auxiliar şi conex din sistemul de justiţie/funcţionari publici angajaţi în centrele teritoriale ale unor autorităţi publice centrale (A.P.I.A., Inspecţia Muncii din cadrul M.M.S.S.).
    208. Instanţele de trimitere sunt învestite cu soluţionarea tuturor acestor cauze în fond sau în apel în virtutea competenţelor lor legale conturate prin dispoziţiile art. 269 din Codul muncii ori prin cele ale art. 10 alin. (1)-(3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.
    209. În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte şi indiferent de variaţiile inevitabile din conţinutul întrebărilor adresate de instanţele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecăţii în cauzele cu soluţionarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se şi condiţia de admisibilitate a legăturii de determinare, anume ca de chestiunea sesizată să depindă soluţionarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte.
    210. De asemenea, nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare chestiunea sesizată, relativă la îndreptăţirea celor trei categorii profesionale mai sus arătate în a beneficia de dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    211. Cât priveşte condiţia distinctă de admisibilitate ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta necesită o privire aparte asupra încheierilor de sesizare a căror motivare, la unison, este rezumată la evocarea minimală a condiţiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, toate instanţele considerând sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe calea mecanismului dezlegării chestiunii de drept ca fiind obligatorie, necircumscrisă condiţiei „dificultăţii chestiunii de drept“, doar opt dintre cele zece încheieri expunând şi punctul de vedere al instanţei asupra problemei sesizate.
    212. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiţia existenţei unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanţelor de drept comun la o simplă şi mecanică activitate „de trimitere“ şi de „preluare“ apoi, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curţi i-ar atribui funcţii similare instanţei care judecă prin delegare.
    213. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 - care evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă, a chestiunilor dificile de drept -, dar şi norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al ordonanţei de urgenţă sus-menţionate, în virtutea căreia dispoziţiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, îndreptăţesc concluzia că interpretarea literală şi izolată a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiţia existenţei unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunţa instanţa supremă, nu este conformă literei şi spiritului actului normativ.
    214. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acţiunii, ci are un caracter autonom, iar condiţiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenţei sale sunt cele conturate în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă. Cerinţa ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanţa supremă realizează nemijlocit funcţia de asigurare a unei jurisprudenţe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariţia practicii neunitare, în contextul în care instanţele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenţei neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.
    215. Ceea ce deja s-a reţinut în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în legătură cu mecanismul prevăzut de art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă ar trebui să fie deopotrivă valabil şi în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, anume că legiuitorul nu şi-a propus o partajare de competenţe între instanţa de trimitere şi instanţa supremă, instanţele de trimitere având în continuare obligaţia de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarităţii şi a sensului său lămurit de către părţile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăţi în înţelegerea şi aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv.
    216. Chiar dacă realizarea scopului edictării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, văzut în nevoia asigurării unei practici judiciare unitare asupra unei categorii de litigii cu impact direct şi considerabil asupra bugetului general consolidat, justifică luarea în considerare şi a acestui aspect în stabilirea dificultăţii, rămân totuşi valabile cazurile incontestabile în care s-a stabilit că nu se verifică condiţia dificultăţii chestiunii de drept, conturate în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate; b) când se solicită instanţei supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă a instanţei de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită şi-a clarificat înţelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuţie au primit, într-o majoritate covârşitoare, aceeaşi interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranşate în jurisprudenţa constantă şi clară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene („C.J.U.E.“), a Curţii Europene a Drepturilor Omului („C.E.D.O.“), a Curţii Constituţionale ori a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    217. În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizările formulate întrunesc condiţia de admisibilitate subsumată cerinţei ca aceasta să privească „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului şi înţelesului unei norme de drept apte să devină sursă a unor interpretări divergente şi, pe cale de consecinţă, a unei jurisprudenţe neunitare.
    218. În esenţă, cele zece sesizări ale instanţelor de trimitere relevă cazul a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi care, din punctul de vedere al condiţiilor de aplicare a normei raportat la situaţia personală concretă, se circumscriu în două ipoteze legale diferite:
    - aceea determinată de aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 în cazul reclamanţilor personal auxiliar şi conex din justiţie;
    – aceea determinată de aplicarea art. III pct. 3 şi a art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 coroborat cu art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

    219. Deşi aceste două ipoteze legale întrunesc condiţia de a constitui normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, necesitatea soluţionării pe fond a sesizărilor răspunde mai degrabă nevoii de asigurare a uniformităţii jurisprudenţiale, acestea fiind formulate în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecţi şi care, astfel fiind, pot genera un impact direct şi considerabil asupra bugetului general consolidat, în ipoteza dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare.
    220. În ceea ce priveşte riscul dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare, trebuie menţionat că până în prezent nu există încă o soluţie definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunţată doar o hotărâre de primă instanţă care a respins acţiunea reclamanţilor funcţionari publici ai unei structuri judeţene subordonate A.P.I.A. (Sentinţa civilă nr. 349/28.05.2024 a Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Dosarul nr. 2.618/102/2024). Opiniile colectivelor de judecători consultate au împărtăşit, chiar dacă într-un raport de majoritate/minoritate, ambele soluţii posibile, acelaşi raport al opiniilor fiind reflectat şi în cele opt puncte de vedere exprimate asupra sesizărilor de instanţele de trimitere.
    221. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudenţă unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în raţiunea edictării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cele zece sesizări pot fi considerate admisibile şi dezlegate pe fond.
    222. Sesizările conexate ulterior susţin în plus admisibilitatea tuturor sesizărilor formulate în cauză, observându-se că, dacă în cazul primelor trei dintre acestea (cele iniţiale) întrebările instanţelor urmăreau determinarea existenţei dreptului la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară pentru anul 2024 strict prin raportare la normele legale care îl reglementează, în cazul celorlalte sesizări (provenind de la Tribunalul Alba şi care privesc situaţia funcţionarilor publici angajaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă) recunoaşterea dreptului a fost „revendicată“ şi prin raportare la principiile nediscriminării şi egalităţii consacrate prin dispoziţiile art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, invocate în raport cu salarizarea corespunzătoare funcţionarilor publici din structura centrală (Inspecţia Muncii).
    223. Rezultă, astfel, că lămurirea posibilităţii recunoaşterii acestui drept în beneficiul diverselor categorii de personal salarizat din fonduri publice la care se referă sesizările nu stă doar în conţinutul normelor legale incidente şi nu depinde exclusiv de calitatea normei supuse interpretării, după cum aceasta relevă un înţeles clar şi neîndoielnic ori, dimpotrivă, unul echivoc, dificil sub aspectul stabilirii sensului, înţelesului ori al unei dificultăţi în corelarea cu alte dispoziţii legale, ci presupune un cadru mai larg de analiză pentru oferirea unui răspuns care să acopere toate aspectele chestiunilor de drept sesizate. Este de amintit că tocmai recursul la aceste două principii şi modul în care au fost ele interpretate şi aplicate în practica judiciară în legătură cu salarizarea diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice au generat adesea o instabilitate jurisprudenţială care a necesitat intervenţia instanţei supreme pe calea mecanismelor de unificare ale recursului în interesul legii ori a dezlegării chestiunii de drept (dintre cele mai recente fiind de amintit Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, sau Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
    224. De asemenea, în toate sesizările conexate, punctul de vedere al instanţei de trimitere (una şi aceeaşi instanţă) este în sensul recunoaşterii acestui drept chiar şi în favoarea funcţionarilor publici din structurile subordonate celor de la nivel central, în pofida conţinutului clar al art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, tocmai justificat prin acţiunea principiilor consacrate prin art. 6 lit. b) şi c) ale Legii-cadru nr. 153/2017 şi a unei pretinse voinţe, atribuite guvernului emitent al actului normativ menţionat, de asigurare a unei egalizări între funcţiile publice din Inspecţia Muncii, indiferent că desfăşoară activitatea la nivel central sau teritorial.
    225. Aşadar, riscul unei viitoare jurisprudenţe divergente este suficient de ridicat cât să justifice soluţionarea pe fond a sesizărilor.

    XI.II. Asupra fondului sesizărilor
    226. Aşa cum s-a antamat deja cu prilejul cercetării admisibilităţii sesizărilor, acestea vizează situaţia a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi care, prin particularităţile proprii fiecăreia, se circumscriu în două ipoteze legale diferite:
    227. a) Cea dintâi sesizare chestionează asupra posibilităţii recunoaşterii majorării cu 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 în beneficiul personalului din familia ocupaţională „Justiţie“.
    228. Afirmând intenţia conducerii unei politici fiscal-bugetare în mod prudent în scopul păstrării echilibrelor bugetare şi limitării cheltuielilor bugetare permanente, prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, Guvernul României a prevăzut că, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
    229. Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, „(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare“.
    230. Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut la art. 38 norme privind aplicarea etapizată a legii pentru perioada cuprinsă între data intrării acesteia în vigoare (1 iulie 2017) şi anul 2022, anexele la lege cuprinzând nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.
    231. Prin urmare, drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice se impuneau a fi stabilite, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1.01.2023 acestea având a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din acelaşi act normativ.
    232. În ceea ce priveşte personalul din familia ocupaţională „Justiţie“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite a fost stabilită indemnizaţia de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 (respectiv cu depăşirea salariului de bază brut lunar/indemnizaţiei de încadrare brute lunare prevăzute de lege pentru anul 2022), depăşindu-se astfel plafonul prevăzut de lege pentru anul 2022.
    233. Analiza asupra vocaţiei la dobândirea dreptului recunoscut de legiuitorul delegat în favoarea personalului plătit din fonduri publice în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 nu poate face abstracţie de alin. (7) al aceluiaşi articol, care instituie mai multe categorii de personal exceptate de la beneficiul acestuia.
    234. Numitorul comun al tuturor acestor categorii de personal exceptate expres de legiuitorul delegat de la beneficiul acestui drept (la majorarea cu 5% a salariilor de bază/a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunare cuvenite începând cu 1 ianuarie 2024) este acela al obţinerii anterioare, în diverse forme (prin alte acte normative, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Legea nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii ori pe cale de hotărâri judecătoreşti de interpretare a unor norme de generală aplicabilitate pentru sistemul judiciar), a altor majorări ale salariilor de bază.
    235. Cât priveşte descrierea domeniului de aplicare al art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, principiul a fost acela al excluderii de la beneficiul art. I alin. (1) a acelor categorii de personal bugetar care, în diverse modalităţi, au beneficiat de o majorare a indemnizaţiilor/salariilor de bază în cursul anului 2023, respectiv fie cei pentru care, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023, Guvernul a decis „eliminarea inechităţilor, discriminărilor şi/sau discrepanţelor de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în sistemul finanţelor publice, ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti“, fie cei care, prin efectul Legii nr. 371/2023, au fost asimilaţi funcţiilor şi salariilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi, de asemenea, personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare (categorie în care se înscriu şi reclamanţii din sesizarea Tribunalului Bucureşti).
    236. Personalul din sistemul de justiţie apare, aşadar, expres nominalizat ca exceptat de la aplicarea art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 pentru condiţia legală constând în emiterea în cursul anului 2023 de acte administrative ale ordonatorilor de credite prin care au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare.
    237. Reclamanţii din cauza înregistrată pe rolul instanţei de trimitere (Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Dosarul nr. 20.154/3/2024) recunosc că, prin decizii administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toţi angajatorii din sistemul de justiţie, drepturile salariale pentru tot personalul auxiliar de specialitate au fost calculate prin raportare la VRS de 605,225 lei fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 135/2017 (în privinţa componentei VRS), însă contestă în legătură cu aceste decizii efectul de majorare a indemnizaţiilor de încadrare, afirmând că emiterea deciziilor a urmărit punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de recalculare corectă a drepturilor lor salariale care ar fi fost iniţial calculate greşit, neavând loc în fapt o majorare salarială.
    238. Or, un astfel de argument nu poate fi acceptat în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, în cazul acestei categorii de personal, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite prin care s-a stabilit indemnizaţia de încadrare brută lunară raportat la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără reţinerea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a depăşit plafonul stabilit de lege pentru anul 2022 (la nivelul salariului lunar prevăzut de lege pentru anul 2022).
    239. Întrucât din acest motiv nu se poate considera că personalul din sistemul de justiţie se află în aceeaşi situaţie cu celelalte categorii de salariaţi din fonduri publice, faţă de care afirmă că sunt discriminaţi întrucât aceştia beneficiază de dreptul recunoscut prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, această categorie nu îşi poate deschide calea recunoaşterii unui atare drept invocând prevederile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării în sistemul de salarizare din surse bugetare.
    240. De altfel, principiul nediscriminării consacrat în art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 funcţionează „cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie“, iar nu între toţi salariaţii din fonduri publice, indiferent de domeniul de activitate în care activează ori de tipul de activitate desfăşurată sau de unitatea în care lucrează.
    241. Aşa cum în mod constant a afirmat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalităţii - consacrat la nivel constituţional în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie - nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Potrivit acesteia, „În general, se apreciază că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. (...) principiul egalităţii nu interzice reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii“.
    242. Or, cum această diferenţă de situaţii între personalul din sistemul de justiţie şi celelalte categorii de personal bugetar, virtual beneficiare ale dreptului prevăzut în cuprinsul art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, transpare din însăşi norma care consacră excepţia de la aplicarea acestui articol, nu mai poate fi susţinută cu temei ideea unei pretinse discriminări în salarizarea personalului din sistemul bugetar.
    243. În acord cu cele arătate anterior, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională „Justiţie“, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 1.01.2024.
    244. b) Toate celelalte sesizări (de la Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Mureş şi Tribunalul Alba) ridică problema posibilităţii recunoaşterii aceluiaşi drept la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunare începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici din structurile judeţene ale A.P.I.A. sau Inspecţiei Muncii.
    245. În ceea ce priveşte aceste categorii de personal plătit din fonduri publice sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior aceluia care instituie dreptul disputat (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) şi care păstrează aceeaşi linie de legiferare din actul normativ iniţial, la care de altfel îşi raportează propriile reglementări (potrivit expunerii sale de motive).
    246. În esenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II şi art. III pct. 1 din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 şi reîncadrarea funcţiei publice teritoriale la funcţia publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorităţi publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 şi 4 din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariaţi (cazul art. IV din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată).
    247. Prin art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 s-a prevăzut expres că diferenţele salariale rezultate din acest mecanism implicit de creştere a veniturilor rezultate din prevederile art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV se aplică în două tranşe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 şi 1 iunie 2024, şi se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate.
    248. În sfârşit, cu titlu general aplicabil şi comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din acelaşi act normativ stabileşte - menţinând aceeaşi voinţă în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 - că „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“.
    249. Aplicarea unor diferenţe (în plus) la salariile existente, aşa cum reglementează de o manieră implicită art. III pct. 3 şi 4 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu constituie altceva decât creştere de salariu, ceea ce reprezintă tot o majorare de salariu, cu regim derogatoriu de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, dar, în acelaşi timp, şi de la prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, potrivit voinţei legiuitorului exprimate în cuprinsul art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    250. Argumentul că, într-o unitate de terminologie juridică, excepţia de la beneficiul art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 pe care o reglementează art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 trebuie considerată că vizează ori că e aplicabilă doar ipotezelor de majorare salarială acordată prin menţionarea ca atare în formule de tipul „se majorează cu ...“, „beneficiază de majorarea salariului de bază cu până la ...“ în cuprinsul actului normativ în discuţie nu este unul corect.
    251. Aceasta, în primul rând, întrucât neagă efectul indiscutabil de majorare salarială pe care îl produc dispoziţiile art. III pct. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 (ca şi cele ale art. IV din acelaşi act normativ) prin care s-a urmărit alinierea salariilor de bază prin trecerea pe aceeaşi grilă de salarizare, prin modificarea anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I şi cap. II lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017, sau, în alte cuvinte, prin care s-a prevăzut salarizarea de bază a funcţiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcţiilor de stat din structura centrală. Că acest efect s-a produs rezultă indiscutabil din conţinutul reglementării regăsite în cuprinsul art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, care stabileşte modul cum se calculează şi se plătesc diferenţele salariale rezultate din prevederile art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV din acelaşi act normativ.
    252. În al doilea rând, întrucât nu ţine seama de structura actului normativ (art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 fiind poziţionat subordonat tuturor celorlalte articole care reglementează diverse forme de majorare salarială) şi de formula generală, cuprinzătoare a art. VI, care se referă la „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă“, introducând distincţii (limitate la reglementarea din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 care acordă majorări explicite, în această formă de exprimare) acolo unde legiuitorul nu a făcut-o. Or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
    253. În al treilea rând, întrucât nesocoteşte continuitatea de opţiune juridică în reglementarea cazurilor de excepţie de la beneficiul art. I alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, afirmată încă din cuprinsul art. I alin. (7) din acelaşi act normativ, anume de excludere de la aplicare a tuturor celor care, în diverse modalităţi (prin acte normative de asimilare a salarizării, de recunoaştere a nivelului salariilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti etc.), au beneficiat deja de majorarea salariilor de bază. Aceleiaşi opţiuni juridice în reglementare îi dă expresie şi art. VI al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    254. Interpretarea logică, gramaticală şi sistematică a conţinutului reglementării cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 impune această concluzie.
    255. Acuzarea menţinerii unei discriminări între salariaţii din structurile centrale şi cele subordonate ale aceleiaşi autorităţi (doar în privinţa acestora din urmă invocându-se incidenţa art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023), în circumstanţele anunţării intenţiei legislatorului de egalizare a acestora, nu poate fi văzută ca un argument valid în condiţiile în care actul normativ analizat, în expunerea sa de motive, nu menţionează un atare obiectiv, ci se înţelege că, „în contextul diferenţelor salariale între funcţii din administraţia publică centrală şi personalul din unităţi teritoriale, al creşterii volumului de muncă şi exercitării de către funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instituţiilor prefectului şi unor servicii publice din sectoare de activitate bugetară vizând sănătatea, cultura, munca, agricultura, statistica, dar ţinând cont de faptul că se impune recunoaşterea principiului importanţei muncii şi a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar“, s-a acordat o majorare salarială personalului din structurile teritoriale ale mai multor autorităţi publice centrale prin salarizarea de bază a funcţiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcţiilor de stat din structura centrală, ceea ce se află exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului.
    256. Egalizarea între drepturile salariale ale personalului din structurile teritoriale şi centrale ale autorităţilor menţionate în cuprinsul art. III pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 nu doar că nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat, dar este exclusă şi prin criteriul utilizat de legiuitor atunci când acordă diferenţele salariale pentru structurile subordonate (între acestea, şi cele ale Inspecţiei Muncii şi A.P.I.A.), rezultate din prevederile art. III pct. 3 din actul normativ sus-menţionat, criteriu pe care îl raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023 cuvenit funcţiei publice de stat, aşadar, acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluţionare a conflictelor de drepturi şi în virtutea funcţiei sale jurisdicţionale, instanţa de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferenţe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024, corespunzător funcţiei publice de stat) pentru raţiuni neavute în vedere de legiuitor.
    257. Cele precizate cu ocazia analizei celei dintâi sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în legătură cu discriminarea invocată în cazul personalului din justiţie îşi păstrează deplina valabilitate şi în privinţa acestor categorii de personal plătit din fonduri publice, criteriul de diferenţiere în acordarea majorării cu 5% a salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare pentru anul 2024 fiind acela al obţinerii/neobţinerii anterioare, în orice forme, a altor majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare.
    258. În sfârşit, în legătură cu invocarea unei discriminări nu în aplicarea legii, ci în conţinutul acesteia, sunt de amintit deciziile Curţii Constituţionale nr. 818, 819 şi 820 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care instanţa de contencios constituţional a stabilit [în legătură cu art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare], în esenţă, că sunt neconstituţionale prevederile legale care ar putea fi interpretate şi aplicate în sensul că ar conferi instanţelor judecătoreşti competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul lor alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative întrucât o asemenea interpretare ar fi neconstituţională, de natură să încalce principiul separaţiei puterilor.
    259. Astfel fiind, în interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi a art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul de majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare lunare brute cuvenite de la 1 ianuarie 2014, reglementată prin acest din urmă act normativ, decât cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care, potrivit legii, se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, beneficiul acestui drept neputând fi recunoscut nici în temeiul art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    260. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
    În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională „Justiţie“, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024.
    Admite sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024 şi de Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
    În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    CORINA-ALINA CORBU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena-Mădălina Ivănescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023