Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3.061/1/2020
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina │Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Laura-Mihaela│- preşedintele Secţiei I│
│Ivanovici │civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele Secţiei a│
│ │II-a civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Denisa │- preşedintele Secţiei │
│Angelica │de contencios │
│Stănişor │administrativ şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mirela Vişan │- judecător la Secţia I │
│ │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia I │
│Puşcaşiu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Valentin │- judecător la Secţia I │
│Mitea │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I │
│Cristescu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia I │
│Truţescu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cosmin Horia │- judecător la Secţia a │
│Mihăianu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia a │
│Zaharia │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mărioara │- judecător la Secţia a │
│Isailă │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│George Bogdan│- judecător la Secţia a │
│Florescu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mădălina │- judecător la Secţia de│
│Elena Grecu │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Adriana │- judecător la Secţia de│
│Florina │contencios administrativ│
│Secreţeanu │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de│
│Liliana Vişan│contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Gabriel │- judecător la Secţia de│
│Viziru │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Gheza Attila │- judecător la Secţia de│
│Farmathy │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
└─────────────┴────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 3.061/1/2020, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 175/89/2020. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. 6. De asemenea referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia ce face obiectul sesizării şi opinii teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. 7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, în Dosarul nr. 175/89/2020, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: drepturile salariale reglementate de dispoziţiile art. 5 (gradaţie de merit) şi art. 8 (majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar) din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), sunt incluse în categoria „celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018), începând cu 1 ianuarie 2019, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 sau intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017? 9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 noiembrie 2020, cu nr. 3.061/1/2020, termenul de judecată fiind stabilit la 8 februarie 2021. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 10. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare "Anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ Capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ ART. 5 (1) Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit se elaborează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, pentru personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare şi de senatele universitare pentru instituţiile de învăţământ superior. (3) Pentru personalul didactic de predare din învăţământul universitar, care nu beneficiază de gradaţia de merit prevăzută la alin. (1), se acordă, prin concurs, un spor de performanţă academică. Acest spor se acordă pentru un număr de până la 15% din posturile didactice de predare existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi reprezintă 10% din salariul de bază deţinut. Sporul de performanţă academică se atribuie pe o perioadă de un an. Numărul de beneficiari, metodologia şi criteriile de acordare a sporului de performanţă academică se elaborează de către senatele universitare şi se va plăti exclusiv din venituri proprii. ART. 8 Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază. ART. 38 Aplicarea legii (...) (4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (...)" 11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare "ART. 34 (...) (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)" III. Expunerea succintă a procesului 12. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui - Secţia civilă cu nr. 175/89/2020 din 27 ianuarie 2020, reclamantul Sindicatul Liber Învăţământ Zona X, în numele şi pentru membrii de sindicat reprezentaţi, a solicitat obligarea pârâtei Grădiniţa cu program prelungit Y la calcularea şi plata diferenţelor de drepturi salariale, începând cu data de 1 ianuarie 2019, ca urmare a creşterii salariului de bază în plată [obţinut prin aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi d), precum şi prin aplicarea art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017], cu un procent de 25% corespunzător gradaţiei de merit şi cu un procent de 10% corespunzător funcţiei de diriginte/profesor pentru învăţământul primar, conform prevederilor art. 5 şi art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Legea-cadru nr. 153/2017, obligarea la calculul şi plata acestor majorări/creşteri salariale în raport cu salariul de bază lunar stabilit potrivit pct. 1, până la data la care membrii de sindicat nu vor mai îndeplini condiţiile legale în vigoare pentru acordarea acestora, şi plata acestor diferenţe salariale actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, până la data efectivă a plăţii, precum şi plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestor drepturi băneşti, pentru aceeaşi perioadă. 13. În motivarea acţiunii se arată că membrii de sindicat ocupă posturi de personal didactic în cadrul Grădiniţei cu program prelungit Y, respectiv educatori, şi beneficiază de drepturile salariale aferente gradaţiei de merit şi funcţiei de diriginte/educator. Începând cu 1 ianuarie 2019, angajatorul a calculat şi plătit drepturile salariale aferente gradaţiei de merit şi dirigenţiei ca sporuri/indemnizaţii, respectiv ca procent din salariul de bază aferent lunii decembrie 2016, cu toate că, în mod evident, acestea nu reprezintă nici sporuri, nici indemnizaţii, ci creşteri ale salariului de bază, astfel cum este stipulat în prevederile amintite ale Legii-cadru nr. 153/2017. 14. Reclamantul a susţinut că legiuitorul, prin prevederile speciale cuprinse în anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, a instituit o natură juridică nouă pentru o serie de elemente ale salariului, respectiv creşterea corespunzătoare gradaţiei de merit, majorarea corespunzătoare învăţământului special, majorarea pentru predarea în regim simultan, majorarea corespunzătoare funcţiei de diriginte, şi că, de la 1 ianuarie 2019, creşterea salariului de bază prevăzută de art. 5 şi art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuia calculată în raport cu salariul de bază deţinut. 15. Precizează că prin Adresa nr. 343 din 28 februarie 2019 a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale se arată că prevederile art. 4, 7 şi 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 stipulează faptul că personalul didactic din învăţământul special, cel care asigură predarea simultană şi cel care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţător, beneficiază de o majorare a salariului de bază şi că aceste drepturi nu intră sub incidenţa art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Aceeaşi este opinia şi în privinţa gradaţiei de merit, cu menţiunea expresă că acesteia i se aplică metodologia şi criteriile de acordare elaborate de către minister. 16. Concluzionând, atât plata activităţii pentru dirigenţie, cât şi cea pentru gradaţia de merit reprezintă creşteri ale salariului de bază, fiind părţi intrinseci ale acestuia, iar salariul de bază cuprinzând predarea simultană, gradaţia de merit şi dirigenţia reprezintă bază de calcul pentru sporurile si indemnizaţiile definite astfel de lege. Mai arată că gradaţia de merit este o distincţie şi nu a avut niciodată statutul de spor sau indemnizaţie. 17. Pârâta Grădiniţa cu program prelungit Y a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat în luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Prin Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018 (Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018), în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 3^3 şi art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), şi ale art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016), s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 18. Prevederi similare se regăsesc şi în art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 19. Prin Sentinţa civilă nr. 489 din 25 iunie 2020, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâta să calculeze şi să achite membrilor de sindicat diferenţele de drepturi salariale reprezentând gradaţia de merit de 25% şi majorarea de 10% pentru funcţia de diriginte/învăţător, începând cu data de 1 ianuarie 2019 şi până la data pronunţării, raportate la salariul de bază, ca urmare a creşterii salariului de bază în plată [obţinut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) şi art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017], actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare aferentă până la data plăţii efective. 20. Prima instanţă a reţinut că, începând cu data de 1 iulie 2017, salarizarea personalului pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ se realizează în baza dispoziţiilor anexei nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017. În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, conform art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I-IX din lege, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. 21. Prin art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabileşte că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în lege şi în anexele nr. I-VIII. 22. Prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie regula potrivit căreia suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază. 23. În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare - 1 iulie 2017 -, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38“. 24. Prin raportare la dispoziţiile legale enunţate rezultă că stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare se efectuează în condiţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 25. Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare apar descrise în alin. (2)-(6). 26. Astfel, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a majorat salariul de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 şi, începând cu 1 martie 2018, cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6). 27. Art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 defineşte salariul de bază ca reprezentând suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX. 28. Art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017 defineşte salariul lunar, care cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. 29. Art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017 defineşte sporul ca reprezentând un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal. 30. În anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute salariile de bază pentru funcţiile din învăţământ, aferente unei norme didactice. 31. Redând dispoziţiile art. 5 şi 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, instanţa de fond a reţinut că toate aceste dispoziţii folosesc sintagma „majorare“, care se aplică la salariul de bază. 32. În aceeaşi anexă, dispoziţii legale distincte prevăd „sporuri“, „indemnizaţii“, de care beneficiază personalul din învăţământ: indemnizaţie de izolare, spor de 10-25% din salariul de bază pentru personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori, spor pentru conducătorii de doctorat, spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, spor pentru personalul didactic care desfăşoară activitate de predare-învăţare-evaluare în sistemul penitenciar. 33. Cum dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 limitează la plafonul de 30% suma sporurilor, iar gradaţia de merit şi funcţia de diriginte nu reprezintă sporuri ale salariului de bază, ci majorări acordate în considerarea unor situaţii speciale în care se află doar anumite cadre didactice, pe o perioadă limitată de timp, instanţa a apreciat că legiuitorul a urmărit să instituie un regim juridic diferit al acestora din urmă, exceptat de la aplicarea art. 25. 34. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Grădiniţa cu program prelungit Y, solicitând respingerea acţiunii. În esenţă, apelanta-pârâtă a susţinut că drepturile salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanţi au fost corect stabilite, fiind aplicabile dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 35. În şedinţa publică din 13 octombrie 2020, instanţa de apel a pus în discuţia părţilor oportunitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedura reglementată de art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: drepturile salariale reglementate de dispoziţiile art. 5 (gradaţie de merit) şi art. 8 (majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar) din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în categoria „celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 sau intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017? 36. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a constatat admisibilă sesizarea şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecăţii. IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 37. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele expuse în continuare. 38. Cauza în care s-a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în curs de judecată, în faţa instanţei de apel, la Curtea de Apel Iaşi, care judecă în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 62/2011), şi este competentă material şi teritorial să judece calea de atac declarată de pârâtă împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. 39. Soluţionarea apelului, având în vedere considerentele hotărârii fondului şi motivele căii de atac exercitate în cauză, depinde de modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de calificarea dată drepturilor salariale reprezentate de gradaţia de merit, prevăzută de dispoziţiile art. 5, respectiv majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar, prevăzută de dispoziţiile art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. 40. Problema de drept enunţată este nouă, deoarece priveşte interpretarea şi aplicarea unor texte de lege care au devenit aplicabile relativ recent, dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, şi nu s-a constatat conturarea unei jurisprudenţe constante în legătură cu această problemă. 41. De asemenea, din studierea site-ului instanţei supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre. 42. Chestiunea în discuţie în prezenta cauză este diferită de chestiunile analizate prin deciziile anterioare pronunţate, respectiv: 1) Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 41 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2020, privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că, în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include şi gradaţia de merit; 2) Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, privind determinarea momentului de la care funcţionarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, majorare prevăzută în nota 2 lit. c) pct. II lit. A capitolul I din anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017, ţinând seama de dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6), referitoare la aplicarea etapizată a prevederilor legii; 3) Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 41 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018, privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 3^3 şi art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi ale art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, în sensul de a se stabili dacă, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor legale pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016 sau prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017. 43. Instanţa de trimitere a apreciat că, în lipsa unei reglementări clare şi coerente în domeniul salarizării, având în vedere lipsa unei definiţii legale a noţiunilor de majorare, respectiv salariu brut, în corpul Legii-cadru nr. 153/2017, chestiunea de drept reclamă statuarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se evita abordări jurisdicţionale diferite. 44. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data sesizării. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 45. Apelanta-pârâtă Grădiniţa cu program prelungit Y susţine că nu se impune sesizarea instanţei supreme, având în vedere că prevederile legale sunt clare şi nu necesită interpretări. Gradaţia de merit şi sporul de 10% din salariul de bază, de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar, prevăzute în anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar şi, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. 46. Intimatul-reclamant Sindicatul Liber Învăţământ Zona X apreciază că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este inoportună. Drepturile salariale reglementate de dispoziţiile art. 5 şi art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 intră în mod clar, fără loc de interpretări, sub incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege, ele fiind majorări/creşteri ale salariului de bază, prin aplicarea lor determinându-se practic un nou salariu de bază. 47. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 48. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 175/89/2020 a reţinut că drepturile salariale ale personalului didactic au fost stabilite prin legile anuale de salarizare, distinct de cele pentru alte categorii de bugetari. 49. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a stabilit pentru personalul didactic salariile de bază, sporurile şi indemnizaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare în învăţământ, prevăzând şi modalitatea de stabilire a drepturilor salariale începând cu luna august 2016, dispoziţiile legale calificând ca spor sau indemnizaţie atât gradaţia de merit, cât şi indemnizaţia de dirigenţie, respectiv indemnizaţia pentru învăţători, educatori. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, aşa cum erau prevăzute în anexa nr. 2^1 din acest act normativ, s-au majorat în medie cu 15%, noile salarii de bază fiind cele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (Hotărârea Guvernului nr. 38/2017). Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, în perioada 1 ianuarie 2017-28 februarie 2017, au fost menţinute la acelaşi nivel cu cel acordat în luna decembrie 2016, în măsura în care personalul îşi desfăşura activitatea în aceleaşi condiţii, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016. 50. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016), au fost abrogate la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. 51. În aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a), începând cu data de 1 iulie 2017, s-au menţinut în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. 52. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, s-au majorat cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25. 53. Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6). 54. Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019, de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020, de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. 55. Conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. 56. Art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede că, începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază, astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) din lege, la salariile de bază stabilite în anexe. 57. Prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 58. În acest context legislativ, începând cu 1 ianuarie 2019, drepturile salariale ale personalului didactic de predare se stabilesc pornind de la salariul de bază în luna decembrie 2018, la care se adaugă diferenţa de \'bc dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, la care se adaugă celelalte drepturi salariale care fac parte din salariul lunar potrivit dispoziţiilor legale. 59. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că salariile de bază, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate, corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX. 60. Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii; fiecărei funcţii, respectiv fiecărui/fiecărei grad/trepte profesionale îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă; salariile de bază prevăzute în anexele nr. I-VIII pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0. 61. Anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ reglementează, în capitolul I lit. A, salariile de bază pentru funcţiile din învăţământ, la pct. 5 fiind prevăzute salariile de bază în învăţământul preuniversitar. Salariile de bază prevăzute la pct. 5 sunt pentru gradaţia 0. Salariile de bază pentru gradaţiile 1-5 se determină prin majorarea salariilor de bază pentru gradaţia 0, potrivit prevederilor art. 10 din lege. 62. Lit. B a capitolului I din anexa nr. I cuprinde reglementări specifice personalului didactic din învăţământ şi reglementează, printre altele, drepturile specifice personalului didactic. Astfel, art. 5 prevede: „Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs (...) şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut“. Art. 8 prevede: „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.“ 63. Dacă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 includeau în mod expres gradaţia de merit şi sporul de dirigenţie în categoria sporurilor şi indemnizaţiilor [art. 3^3 alin. (4)], Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai face aceeaşi calificare în privinţa acestor drepturi. 64. Legea-cadru nr. 153/2017 defineşte în corpul său noţiunile de salariu de bază, salariu lunar, venit lunar, spor, indemnizaţie etc., fără a da o definiţie legală şi noţiunii de majorare. Trebuie remarcat însă faptul că noţiunea de majorare este folosită de legiuitor întotdeauna în legătură cu modul de stabilire a salariului de bază şi distincţia pe care o efectuează dispoziţiile legale între majorări, pe de o parte, respectiv sporuri, prime, indemnizaţii, pe de altă parte, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 24 şi art. 25 din lege. Astfel, dispoziţiile art. 24, cu denumirea marginală „Sporuri şi drepturi salariale specifice“, dispun că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în lege şi în anexele nr. I-VIII. Dispoziţiile art. 25, cu denumirea marginală „Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi“, exclud majorările dintre elementele salariale supuse limitării. De asemenea, observând coroborat definiţiile date noţiunilor de salariu de bază, salariu lunar şi venit lunar, majorările nu apar incluse în salariul lunar, ci doar în venitul lunar. 65. Deoarece legiuitorul a înţeles să folosească denumiri specifice pentru diferite categorii de drepturi salariale, interpretarea în acord cu care se realizează o suprapunere juridică între „majorare/creştere“ şi „spor salarial“ este în mod vădit contrară distincţiei exprese realizate de legiuitor chiar la nivel terminologic. 66. Trimiterile la dispoziţiile art. 3^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu mai au suport legal, întrucât acestea au fost abrogate expres prin dispoziţiile art. 44 pct. 20 şi 23 din Legea-cadru nr. 153/2017. 67. Atât creşterea cu 25% a salariului de bază deţinut, aferentă gradaţiei de merit, cât şi majorarea cu 15% a salariului de bază pentru personalul ce îndeplineşte funcţia de educator sunt drepturi salariale recunoscute atât de legislaţia aplicabilă anterior lunii iulie 2017, cât şi de dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017. 68. Dispoziţiile legale succesive au operat însă modificări în privinţa calificării acestor drepturi, ca făcând parte din salariul de bază, sub imperiul Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare (Legea nr. 63/2011), având natura unor sporuri sau indemnizaţii, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, respectiv creştere a salariului de bază, majorare a salariului de bază, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017. 69. Din această perspectivă, situaţia majorării aferente gradaţiei de merit, respectiv cea pentru funcţia de educator, nu este identică cu majorarea pentru complexitatea muncii avută în vederea în Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019 (Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018), privind determinarea momentului de la care funcţionarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, în perioada aplicării etapizate a legii unice de salarizare, în legătură cu care s-a reţinut că reprezintă un drept salarial nou, constituit prin dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017. 70. În legătură cu acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii, s-a reţinut prin decizia referită că, pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Considerentul 81 al deciziei statuează că „(...) Pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. (...)“ 71. Dar, pentru determinarea drepturilor salariale cuvenite personalului didactic începând cu 1 ianuarie 2019, în condiţiile adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, este necesar a se determina dacă regimul juridic al majorării sau creşterii salariului de bază este acelaşi cu cel al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, chestiune care nu a fost avută în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atunci când a statuat asupra modului de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017 prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018. 72. Nici considerentele Deciziei nr. 41 din 4 iunie 2018 nu pot fi reţinute ca hotărâtoare în interpretarea dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea vizând dispoziţii legale în prezent abrogate şi care calificau, ca sporuri şi indemnizaţii, drepturile aferente gradaţiei de merit şi funcţiei de dirigenţie/învăţător, educator. 73. Art. 5, respectiv art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 folosesc pentru drepturile salariale aferente gradaţiei de merit noţiunea de creştere a salariului de bază deţinut, respectiv majorarea salariului de bază pentru personalul ce îndeplineşte funcţia de profesor diriginte, educator etc. 74. Interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 24 şi 25 şi ale art. 7 lit. e) şi m) din Legea-cadru nr. 153/2017 duce la concluzia intenţiei legiuitorului de a exclude majorările salariului de bază din sfera elementelor salariale care, alături de salariul de bază, alcătuiesc salariul lunar, acestea fiind prevăzute expres ca element component al venitului lunar, dar nu şi în definiţia salariului lunar. 75. În anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru personalul didactic sunt prevăzute salarii de bază în învăţământul preuniversitar pentru funcţii didactice şi grade didactice, diferenţiate pentru nivel de studii şi vechime efectivă în învăţământ pentru gradaţia 0. 76. Construcţia salariului de bază al cadrelor didactice se face pornind de la sumele prevăzute în tabelul anexă la lege, pentru funcţia şi gradul didactic, la care se adaugă majorarea prevăzută de lege pentru gradaţie, potrivit notei finale din anexa nr. I capitolul I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, salariul de bază prevăzut în anexă se majorează cu cotele procentuale aferente tranşelor de vechime, rezultând noul salariu de bază. 77. Acelaşi regim juridic trebuie aplicat şi majorării prevăzute la art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, în urma aplicării majorării aferente gradaţiei potrivit art. 10 şi a celei prevăzute la art. 8 din lege rezultând salariul de bază cuvenit educatorilor, învăţătorilor, profesorilor de învăţământ primar, potrivit funcţiei şi gradaţiei. Nu există nicio raţiune pentru care majorarea salariului de bază aferent funcţiei să aibă un alt regim juridic decât majorarea aferentă gradaţiei. Deoarece salariul de bază pentru personalul din învăţământ se determină prin aplicarea majorărilor la salariul prevăzut în anexa la lege, determinarea creşterii salariale acordate începând cu 1 ianuarie 2019 nu poate fi făcută decât păstrând aceleaşi elemente de comparaţie. Prin urmare, majorarea salariului de bază aferentă funcţiei nu constituie un alt element care se adaugă salariului de bază şi care face parte din salariul lunar brut, ci este parte componentă a salariului de bază. 78. Cu alte cuvinte, „majorarea“ pentru personalul didactic cu funcţie de învăţător, educator, profesor de învăţământ primar, care se reflectă într-un procent de creştere a salariului de bază aferent funcţiei, folosit pentru determinarea cuantumului acestui element salarial, este o noţiune distinctă de noţiunea de sporuri, indemnizaţii, compensaţii, prime, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel că nu intră în domeniul de aplicare al dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, norme care derogă de la regula stabilirii drepturilor salariale începând cu anul 2019. 79. În privinţa drepturilor salariale aferente gradaţiei de merit, dispoziţiile art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevăd pentru personalul didactic beneficiul gradaţiei de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit se elaborează de către Ministerul Educaţiei, fiind aprobată prin ordine emise anual. 80. Dispoziţiile art. 3 din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.633/2018, prevăd: „(1) Gradaţia de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2018 şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. (2) Gradaţia de merit se calculează raportat la norma didactică de bază conform actului de numire/transfer/ repartizare.“ 81. Similar, art. 1 alin. (3) din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2019, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.952/2019, dispune: „Gradaţia de merit prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă 25% din salariul de bază deţinut şi se acordă prin concurs.“ 82. Prin Decizia nr. 41 din 14 octombrie 2019 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 şi 12 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor anexei nr. I în etapa aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017 şi a calificat gradaţia de merit astfel: „48. Sub acest aspect, este de subliniat faptul că gradaţia de merit este reglementată ca «distincţie», conform titlului IV secţiunea a 7-a din Legea nr. 1/2011, fiind un beneficiu acordat prin concurs, acest regim juridic (distinct faţă de salariul de bază) fiind păstrat şi prin reglementarea din art. 5 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017.“ 83. Având în vedere şi calificarea dată gradaţiei de merit, de beneficiu acordat prin concurs, distinctă de salariul de bază, dar şi de sporuri sau indemnizaţii şi care are drept corespondent material creşterea salariului de bază în plată cu 25%, precum şi dispoziţiile legale anuale care prevăd modalitatea de acordare a gradaţiei de merit, trebuie conchis că şi această creştere a salariului de bază, asemenea majorării prevăzute la art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, excedează sferei drepturilor salariale pentru care legiuitorul a prevăzut că, începând cu 1 ianuarie 2019, rămân la nivelul celor acordate în luna decembrie 2018. 84. Stabilirea drepturilor salariale ale personalului din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2019, depinde de modalitatea în care sunt calificate juridic drepturile salariale reprezentând creşterea salariului de bază în plată şi majorarea salariului de bază prevăzute de art. 5, respectiv art. 8 din anexa nr. 1capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de interpretarea dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, potrivit cărora, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 85. În lipsa unei definiţii legale a noţiunii de „majorări“, având în vedere accepţiunea largă a noţiunii de „alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar“, impactul larg al actului normativ ce generează un risc concret de creare a unei practici neunitare la nivel naţional, în condiţiile în care sunt înregistrate pe rolul instanţelor multiple cauze de această natură, instanţa de trimitere a apreciat necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a da o dezlegare de principiu asupra chestiunii de drept menţionate. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 86. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti definitive în materie, precum şi opinii teoretice ale magistraţilor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, din care a rezultat existenţa a două puncte de vedere. 87. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat că atât gradaţia de merit, cât şi majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic vizat de sesizare sunt incluse în categoria „celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut“, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. 88. Într-o altă opinie, s-a considerat că atât gradaţia de merit, cât şi indemnizaţia pentru activitatea de dirigenţie au natura unor elemente ale sistemului de salarizare specifice personalului didactic, care sunt distincte de salariul de bază, chiar dacă, în concret, se calculează prin raportare la acesta. 89. Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică etapizat în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2022, iar această aplicare etapizată este diferită în funcţie de natura venitului salarial (salariu de bază, respectiv sporuri, indemnizaţii, compensaţii, alte elemente ale salariului brut lunar). 90. Prin urmare, se impune, în primul rând, determinarea naturii gradaţiei de merit reglementate de art. 264 din Legea nr. 1/2011, urmând ca ulterior, pe baza calificării venitului menţionat, să se determine modalitatea concretă de calcul în perioada de referinţă. 91. Conform reglementării cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, gradaţia de merit nu a mai fost inclusă în salariul de bază, aceasta fiind acordată distinct, prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază prevăzut în anexa nr. 2 a actului normativ, conform dispoziţiilor exprese ale art. 3^3 alin. (4) lit. b). 92. Faţă de succesiunea normelor care au reglementat gradaţia de merit, interpretarea literală şi sistematică a dispoziţiilor legale menţionate din Legea-cadru nr. 153/2017, care se coroborează şi cu dispoziţiile art. 264 din Legea nr. 1/2011, precum şi dezlegările obligatorii ale instanţei supreme prin Decizia nr. 41 din 14 octombrie 2019, s-a apreciat că gradaţia de merit are natura unui element al sistemului de salarizare specific personalului didactic, care este distinct faţă de salariul de bază, chiar dacă în concret se calculează prin raportare la acesta. 93. În concluzie, chiar dacă din interpretarea literală a dispoziţiilor art. 5 şi 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 ar rezulta că gradaţia de merit şi majorarea salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar ar trebui determinate în raport cu salariul de bază în plată, acest mod de calcul nu se foloseşte în perioada de aplicare etapizată a legii de salarizare a personalului bugetar, când salariul lunar al personalului bugetar se determină conform dispoziţiilor exprese ale art. 38, prevederi care sunt speciale şi derogatorii faţă de cele prevăzute în anexe pentru fiecare categorie de personal bugetar. 94. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei Judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 95. Din verificările efectuate rezultă că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) şi art. 5 şi 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 96. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori, constatând îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, au apreciat că, întrucât dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se referă la salariul brut lunar, ele nu sunt aplicabile în cazul personalului didactic care beneficiază de gradaţia de merit la care se referă art. 5 din anexa nr. 1capitolul I lit. B din Legeacadru nr. 153/2017 sau de majorarea de 10% instituită prin art. 8 din aceeaşi anexă, capitol şi literă. Pe cale de consecinţă, trebuie considerat că sunt incidente prevederile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale ale personalului didactic beneficiar trebuind calculate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, prin raportare la aceste dispoziţii legale. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 97. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: X.I. Asupra admisibilităţii sesizării 98. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 99. Conform art. 520 alin. (1) şi (2) din acelaşi normativ, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor, iar cauza va fi suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. 100. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza în ultimă instanţă; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea să fie o veritabilă problemă de drept şi să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 101. Aceste condiţii sunt îndeplinite. 102. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, învestită în ultimă instanţă cu judecata apelului, conform dispoziţiilor art. 96 pct. 2 şi art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 214 din Legea nr. 62/2011. 103. Este întrunită şi cerinţa care impune o legătură de dependenţă dintre chestiunea de drept a cărei se dezlegare se solicită şi soluţionarea pe fond a cauzei. 104. Faţă de argumentele reţinute de instanţa de fond prin hotărârea pronunţată, precum şi de criticile invocate în apel de pârâtă, este evident că soluţia ce va fi pronunţată de instanţa de sesizare depinde de modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi a dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de calificarea dată drepturilor salariale reprezentate de gradaţia de merit, prevăzută de dispoziţiile art. 5, respectiv majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar, prevăzută de dispoziţiile art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. 105. Referitor la cerinţa noutăţii chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, în lipsa unei definiţii legale a acestei noţiuni şi a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizate cu pronunţarea unei hotărâri prealabile, sarcina să stabilească dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. 106. În acest sens, în jurisprudenţa sa constantă (Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că este îndeplinită cerinţa noutăţii atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementările recent intrate în vigoare, cărora instanţele nu leau dat încă o anume interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial, ori dacă se impun anumite clarificări într-un context legislativ nou sau modificat faţă de unul anterior, de natură să impună reinterpretarea textului de lege analizat. 107. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unor interpretări concretizate într-o practică judiciară neuniformă, aspect care estompează noutatea, ca şi condiţie a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile, dar, în egală măsură, creează premisele unui alt mecanism de unificare. 108. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că problema de drept ce face obiectul sesizării îşi are izvorul într-o reglementare de dată relativ recentă, Legea-cadru nr. 153/2017, căreia instanţele nu i-au dat încă, în mod definitiv şi uniform, o anumită interpretare. Din considerentele hotărârilor judecătoreşti comunicate de instanţele naţionale, dar şi din argumentele teoretice exprimate de judecători se conturează existenţa riscului unei jurisprudenţe neunitare, ce justifică recursul la mecanismul de unificare a practicii reprezentat de hotărârea prealabilă. 109. De asemenea este îndeplinită şi cerinţa caracterului real, veritabil, al problemei de drept deduse dezlegării. 110. Referitor la acest aspect s-a statuat în mod constant că în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu procedura pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii. În acest sens sunt deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016 etc. 111. Or, din analiza dispoziţiilor legale a căror lămurire se solicită se poate observa că există posibilitatea unor interpretări diferite ale acestora, generată de modificările succesive intervenite, precum şi de intrarea în vigoare a unei noi legi-cadru de salarizare. 112. Evidenţele consultate relevă lipsa unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept, precum şi faptul că aceasta nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 113. Ca atare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale este legal învestită cu soluţionarea unei cereri de apel, în ultimă instanţă, problema de drept este una nouă, dificilă, iar soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. X.2. Asupra fondului sesizării 114. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017), acest act normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. În armonie cu această regulă de principiu, alineatul (3) al art. 1 afirmă că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege“. 115. În ce priveşte domeniul de aplicare a legii, acesta este determinat prin art. 2, în vreme ce în anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 este menţionată Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“, fiind evidenţiate grilele de salarizare şi coeficientul de ierarhizare a salariilor de bază corespunzătoare diferitelor categorii de funcţii specifice acestei familii ocupaţionale. 116. Rezultă, aşadar, că membrii de sindicat reprezentaţi în proces de către reclamant, în calitatea lor de personal didactic, aparţin personalului bugetar a cărui salarizare este stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017. 117. Astfel cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat şi prin alte decizii pronunţate în mecanismul de unificare a practicii reprezentat de hotărârea prealabilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019), determinarea în mod specific a condiţiilor de aplicare a legii este stabilită prin art. 38, în alineatul (1) al acestui articol fiind afirmat principiul aplicării etapizate a legii („Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“), pentru ca prin alineatele (2), (3) şi (4) să fie stabilite nivelurile de salarizare aferente anilor 2017 şi 2018, respectiv perioadei 2019-2022. 118. Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)“. 119. Corelativ, prin alin. (4^1) al art. 38 se stabileşte că „Prin excepţie de la prevederile alin. (4) personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de \'bc din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de o a doua tranşă de \'bc din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022“. 120. Este util a avea în vedere, sub acest aspect, că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018), în forma ei anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, s-a prevăzut la art. 34 alin. (1) că „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzută de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018“. 121. Totodată, prin alineatul (2) al art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se prevedea că „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“. 122. Rezultă din cele de mai sus că, prin dispoziţiile alineatului (4^1) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înţeles să instituie o reglementare de excepţie cu privire la personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, derogând de la dispoziţiile cu caracter general cuprinse în alin. (4). 123. Dispoziţiile alineatului (4^1), ca de altfel şi cele ale alineatului (4) fac referire la salariul de bază, acesta fiind o noţiune juridică de sine stătătoare. 124. Pe de altă parte, prin prevederile sus-evocate ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, se face vorbire despre salariul brut lunar înţeles, la rândul lui, ca noţiune juridică autonomă, distinctă de salariul de bază. 125. Cu privire la înţelesul acestor două noţiuni, art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că, în sensul acestei legi, salariul de bază „reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, anexa nr. I vizează familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“. 126. Totodată, art. 7 lit. e) a din Legea-cadru nr. 153/2017 menţionează, în scop explicativ, că „salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. 127. Examinarea comparativă a celor două noţiuni legale trimite la concluzia că salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate şi nefiind nici interşanjabile, conţinutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conţinut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât şi alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile şi, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare. 128. Mai trebuie precizat, cu privire la caracterul drepturilor salariale, că potrivit prevederilor art. 35 din Legea-cadru nr. 153/2017, sumele reprezentând drepturile salariale prevăzute în această lege sunt lunare, în formă brută şi supuse impozitării, potrivit legii. Astfel fiind, trebuie înţeles că atunci când legea se referă la salariul lunar, are în vedere salariul brut lunar, înţeles ca un cumul de drepturi salariale exprimate în formă brută şi supuse impozitării în condiţiile stabilite de lege. 129. În aceste circumstanţe legale, faptul că la art. 38 alin. (4^1) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se evocă „salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018“, iar în cuprinsul alineatului (2) al art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se face referire la „salariul brut lunar“, impune constatarea că legiuitorul a înţeles să aibă în vedere situaţii juridice diferite, în condiţiile în care reperul fundamental instituit prin cele două texte legale este el însuşi diferit: salariul de bază, pe de o parte, respectiv salariul brut lunar, pe de altă parte. 130. În procesul civil în care s-a formulat prezenta cerere de sesizare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept prezintă importanţă a se stabili dacă gradaţia de merit la care se referă art. 5 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu 10% a salariului de bază la care se referă art. 8 din aceeaşi anexă, capitol şi literă reprezintă elemente salariale care fac parte din salariul de bază sau, dimpotrivă, care nu se integrează acestuia, dar se cuprind în salariul brut lunar al personalului didactic. 131. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa nr. Icapitolul I lit. B, sus-evocată, „Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani“. 132. Interpretarea logică şi gramaticală a acestor prevederi legale conduce la concluzia că acordarea gradaţiei de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înţelesul noţiunii de „salariu lunar“ oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia de merit nu aparţine categoriei compensaţiilor, indemnizaţiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deşi integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază. 133. În ceea ce priveşte majorarea de 10%, art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază“. 134. Şi de această dată, la fel ca în cazul gradaţiei de merit, majorarea evocată de lege vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creşterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. 135. Ţinând seama de cele sus-arătate, rezultă că, întrucât dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se referă la salariul brut lunar, ele nu sunt aplicabile în cazul personalului didactic care beneficiază de gradaţia de merit la care se referă art. 5 sau de majorarea de 10% instituită prin art. 8 din anexa nr. Icapitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. Pe cale de consecinţă, trebuie considerat că sunt incidente prevederile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale ale personalului didactic beneficiar trebuind calculate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, prin raportare la aceste dispoziţii legale. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 175/89/2020, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (4^1) din această lege. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 februarie 2021. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
balan alecsan dru
11 Martie 2021
Urmaresc cu atentie produsele Rentrop&Straton
