Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 27/2016
┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Iulia Cristina Tarcea │- preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului│
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lavinia Curelea │- preşedintele delegat al Secţiei I civile │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Eugenia Voicheci │- preşedintele Secţiei a II-a civile │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ionel Barbă │- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mirela Sorina Popescu │- preşedintele Secţiei penale │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Săndel Lucian Macavei │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ioana Alina Ilie │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Leontina Şerban │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Florentina Dragomir │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Luciana Mera │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Angela Dragne │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Daniel Grădinaru │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Silvia Cerbu │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ana Maria Dascălu │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Francisca Maria Vasile │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aurel Gheorghe Ilie │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Horia Valentin Şelaru │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Simona Daniela Encean │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ionuţ Mihai Matei │- judecător la Secţia penală │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creţu Dragu │- judecător la Secţia I civilă │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Georgeta Carmen Negrilă │- judecător la Secţia I civilă │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Minodora Condoiu │- judecător la Secţia a II-a civilă │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Roxana Popa │- judecător la Secţia a II-a civilă │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Angelica Denisa Stănişor│- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Veronica Năstasie │- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal │
└────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 27/2016 este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 27^1 şi art. 27^2 alin. (1) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea. Avocatul Poporului este reprezentat de doamna Ecaterina Mirea, şef Serviciu contencios din cadrul acestei instituţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror şef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secţia judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată, conform art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, participă doamna Silvia Sanda Iancu, magistrat-asistent în cadrul Completului pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 147 raportate la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, în sensul de a stabili dacă funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează ori nu în categoria funcţionarilor publici. Reprezentantul Avocatului Poporului, doamna Ecaterina Mirea, a arătat că, în speţă, sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 471 şi următoarele din Codul de procedură penală şi a solicitat admiterea recursului în interesul legii astfel cum a fost formulat şi susţinut şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 474 din Codul de procedură penală, pronunţarea unei decizii în interesul legii prin care să se dea o interpretare unitară problemei de drept soluţionate în mod diferit de către instanţele judecătoreşti. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror Marinela Mincă, a arătat că în practică există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă judecăţii, în sensul că instanţele judecătoreşti au considerat funcţionarii bancari, angajaţi ai societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român (CEC Bank - S.A.), ca fiind funcţionari publici în accepţiunea art. 147 alin. (1) coroborat cu art. 145 din Codul penal anterior, întrucât existenţa unei singure hotărâri judecătoreşti contrare nu este suficientă pentru a fi îndeplinită prima condiţie de admisibilitate a recursului în interesul legii. Din examinarea celor şase (6) hotărâri judecătoreşti ataşate sesizării Avocatului Poporului s-a constatat că, pe de o parte, sunt nerelevante şi insuficiente, iar, pe de altă parte, că acestea nu pot fi valorificate din perspectiva unui recurs în interesul legii, întrucât doar două hotărâri privesc funcţionari ai CEC Bank - S.A., una nefiind definitivă^1, iar cealaltă^2 se referă la infracţiuni de înşelăciune şi fals pentru care în codificarea penală anterioară nu se cerea condiţia (pentru subiectul activ al infracţiunii) de a fi funcţionar public, or obiectul sesizării se referă punctual la funcţionari bancari angajaţi ai unor societăţi bancare (CEC Bank - S.A.) ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român.────────── ^1 Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015. ^2 Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012.────────── Totodată, a mai relevat că dispoziţiile legale ale art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior a căror interpretare şi aplicare unitară se solicită nu mai sunt „actuale“, întrucât au fost abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, iar în prezent aceste texte de lege mai sunt incidente doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior şi cu condiţia ca această lege să fie considerată mai favorabilă, iar noua codificare penală a redefinit noţiunea de „funcţionar public“ în textul art. 175 alin. (1) lit. c), astfel că această chestiune este clar rezolvată, putându-se concluziona că angajatul CEC Bank - S.A. este funcţionar public în înţelesul legii penale. Faţă de cele menţionate, a apreciat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală şi a solicitat respingerea, ca inadmisibil, a recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului. Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea formulată sub nr. 22.216 din 21 decembrie 2016 şi înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 702 din 27 decembrie 2016, Avocatul Poporului a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii în materie penală, susţinând că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, în sensul de a „stabili dacă funcţionarul bancar, angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează ori nu în categoria funcţionarilor publici“. II. Examenul jurisprudenţial Avocatul Poporului a arătat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, nu s-a stabilit în mod unitar dacă funcţionarul bancar, angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează sau nu în categoria funcţionarilor publici, evidenţiindu-se astfel două orientări jurisprudenţiale. III. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti 3.1. Într-o primă orientare a practicii, majoritară, instanţele de judecată^3 au stabilit că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, invocându-se ca argumente că societăţile bancare pe acţiuni:────────── ^3 Anexa nr. 1 - Decizia penală nr. 1.083/R din 25 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 86/299/2003 (2.367/2011); Decizia penală nr. 757/2015 din 21 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.505/98/2013 (942/2015); Decizia penală nr. 1.077 din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul 21.948/215/2011; Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015.────────── a) se supun supravegherii prudenţiale asigurate de Banca Naţională a României, ceea ce le conferă calitatea de persoane de interes public, indiferent de titularul acţiunilor [conform prevederilor art. 164 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului]; b) desfăşoară un serviciu public [subscris definiţiei date acestei noţiuni în cuprinsul art. 2 lit. m) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004], indiferent de titularul acţiunilor, intrând sub incidenţa art. 145 din Codul penal anterior; c) administrează, folosesc şi exploatează un bun proprietate publică, reprezentat de capitalul social pe care instituţia îl administrează. În esenţă, s-a reţinut că activitatea bancară este de interes public, având în vedere condiţiile restrictive privind înfiinţarea şi desfăşurarea ulterioară a activităţii bancare, iar instituţiile de credit sunt persoane juridice de interes public, în sensul art. 145 din Codul penal anterior. Mai mult, s-a relevat că recunoaşterea băncilor ca instituţii de interes public a fost consacrată, relativ recent, prin modificările aduse dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014, fiind astfel incluse în categoria persoanelor juridice de interes public şi instituţiile de credit. 3.2. Într-o a doua orientare a practicii, minoritară, instanţele de judecată^4 au apreciat că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acestea aparţinând în proporţie de 100% statului român, nu se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, făcându-se trimitere la dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - S.A. în vederea privatizării, precum şi la prevederile art. 2 din Statutul CEC Bank - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, conform cărora CEC Bank - S.A. este persoană juridică română de drept privat, este organizată şi funcţionează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă legislaţia din domeniul bancar, cu excepţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă anterior menţionată.────────── ^4 Anexa nr. 2 - Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012; Decizia nr. 1.071 din 29 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 9.895/193/2014.────────── Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţele au apreciat că nu prezintă relevanţă calitatea statului de acţionar majoritar al CEC Bank - S.A., societate asimilată băncilor, concluzionând că băncile nu fac parte dintre unităţile la care se referă art. 145 din Codul penal anterior, nefiind persoane juridice de interes public, prin urmare, CEC Bank - S.A. nu este persoană juridică de interes public, iar angajaţii săi nu sunt funcţionari publici. IV. Opinia Avocatului Poporului este că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, întrucât, în înţelesul legii penale, noţiunile de „funcţionar public“ şi de „funcţionar“ au o semnificaţie mai largă decât aceleaşi noţiuni din dreptul administrativ, având în vedere atât caracterul relaţiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât şi faptul că exigenţele de apărare a patrimoniului şi de promovare a intereselor colectivităţii impun o mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. S-a relevat, ca urmare a analizei comparative a dispoziţiilor legale ce definesc termenii de „funcţionar public“ şi „public“ din actuala reglementare cu cele cuprinse în art. 145 şi 147 din Codul penal anterior, că funcţionar public este acea persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei autorităţi publice, instituţii publice ori al unei instituţii sau al altei persoane juridice de interes public. S-a subliniat că esenţială pentru soluţionarea acestor probleme de drept este stabilirea faptului dacă CEC Bank - S.A. este persoană juridică de interes public ori dacă are în administrare, folosinţă sau exploatare bunuri proprietate publică, servicii de interes public ori bunuri de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public şi în acest sens s-a făcut referire la art. 2 din Statutul CEC Bank - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, conform căruia „CEC Bank - S.A. este persoană juridică română, organizată în forma juridică a unei societăţi pe acţiuni“, iar acţiunile aparţin integral statului român. Totodată, s-a arătat că potrivit art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, „instituţiile de credit, persoane juridice române, se pot constitui şi pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţională a României; Banca Naţională a României acordă autorizaţie unei instituţii de [...] credit, persoane juridice române, numai dacă este încredinţată că instituţia de credit poate asigura desfăşurarea unei activităţi în condiţii de siguranţă şi de respectare a cerinţelor unei administrări prudente şi sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenţilor şi ale altor creditori şi buna funcţionare a sistemului bancar, sens în care trebuie să fie respectate dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora“. De asemenea, în considerarea interesului public care califică aceste persoane juridice, s-a arătat că prevederile art. 108 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, modificată şi completată, stabilesc că „fiecare dintre membrii consiliului de administraţie şi directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere şi ai directoratului unei instituţii de credit, precum şi persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care privesc activităţile de administrare şi control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie, creditare, precum şi orice alte activităţi care pot expune instituţia de credit unor riscuri semnificative (...) Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie aprobată de Banca Naţională a României înainte de începerea exercitării responsabilităţilor (...)“, iar, potrivit dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în state terţe“. Având în vedere condiţiile restrictive privind înfiinţarea şi organizarea activităţii bancare, natura serviciului prestat, precum şi natura capitalului social, în opinia reprezentantului Avocatului Poporului, CEC Bank - S.A. desfăşoară o activitate de interes public, fiind persoană juridică de interes public, în sensul conferit de prevederile art. 145 din Codul penal anterior, iar sintagma „persoane juridice de interes public“ cuprinde şi instituţiile de credit, astfel cum este definită prin dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a verificării jurisprudenţei la nivel naţional, este că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, aceasta fiind, de fapt, şi practica unitară şi constantă a instanţelor referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 147 raportate la cele ale art. 145 din Codul penal anterior. Însă, contrar opiniei Avocatul Poporului, apreciază că sesizarea formulată este inadmisibilă, hotărârile judecătoreşti ataşate sesizării formulate neputând fi valorificate din perspectiva unui recurs în interesul legii, întrucât nu reflectă modul de soluţionare neunitar a problemei de drept deduse judecăţii, sunt nerelevante şi insuficiente ca număr [doar două privesc funcţionari ai CEC Bank, una nefiind definitivă, iar cealaltă se referă la infracţiuni pentru care nu se cere condiţia (pentru subiectul activ al infracţiunii) de a fi funcţionar public, în condiţiile în care obiectul acesteia se referă punctual la funcţionari bancari angajaţi ai unor societăţi bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului]. În aceeaşi ordine de idei a opinat că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu mai este de actualitate, câtă vreme după 1 februarie 2014, odată cu apariţia noii codificări penale, noţiunea de „funcţionar public“ a fost redefinită în textul art. 175 alin. (1) lit. c), dispoziţiile legale ale căror interpretare şi aplicare se solicită - art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior - fiind abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ele păstrându-şi incidenţa doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior, în situaţia în care această lege este considerată mai favorabilă. Ca urmare a verificărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând jurisprudenţa relevantă la nivel naţional, s-au comunicat şi ataşat la dosar, după redactarea raportului, cinci (5) hotărâri judecătoreşti definitive în care s-a făcut referire la funcţionari - angajaţi ai CEC Bank - S.A. Astfel, în susţinerea orientării majoritare se regăsesc patru (4) hotărâri penale definitive transmise: Decizia penală nr. 705/A pronunţată la 12 noiembrie 2015 de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012 (comunicată şi de Curtea de Apel Piteşti); Decizia penală nr. 1.649/R pronunţată la 20 octombrie 2011 de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală în Dosarul nr. 2.276/208/2010; Decizia penală nr. 1.997/R pronunţată la 24 octombrie 2013 de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.298/292/2012 (1.207/2013) şi Decizia penală nr. 1.077/A din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul 21.948/215/2011 (aceasta din urmă fiind comunicată şi de Avocatul Poporului). De asemenea, în susţinerea orientării contrare a fost transmisă Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (care a fost identificată şi de Avocatul Poporului). VI. Opinia Direcţiei legislaţie, studii documentare şi informatică juridică este în sensul celei exprimate de Avocatul Poporului, fiind identificată şi ataşată punctului de vedere şi jurisprudenţa relevantă de la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Decizia penală nr. 1.919 din 4.06.2014 pronunţată în Dosarul nr. 933/120/2012, Decizia penală nr. 1.393 din 23.04.2013 pronunţată în Dosarul nr. 2.791/98/2010, Decizia penală nr. 3.163 din 5.10.2012 pronunţată în Dosarul nr. 5.759/2/2011, Decizia penală nr. 3.875 din 2.11.2011 pronunţată în Dosarul nr. 15/85/2004, Decizia penală nr. 3.272 din 27.09.2011 pronunţată în Dosarul nr. 42.377/3/2005. VII. Opinia curţilor de apel a fost majoritară în sensul celei relevate de Avocatul Poporului, punctele de vedere fiind, în principiu, neînsoţite de practică judiciară relevantă, iar în situaţiile în care au fost înaintate hotărâri judecătoreşti la dosar, o parte din acestea nu sunt definitive şi nu pot fi avute în vedere la soluţionarea prezentului recurs în interesul legii, iar cealaltă parte, cu excepţia uneia singure^5 (care se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A.), fac trimitere la funcţionari angajaţi ai altor unităţi bancare decât cea vizată prin prezenta sesizare.────────── ^5 Decizia penală nr. 705/A din 12.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012.────────── VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii În esenţă, sub aspectul condiţiilor de admisibilitate, judecătorul-raportor a apreciat că este îndeplinită numai prima condiţie - aceea privind calitatea procesuală activă a titularului sesizării -, însă strict raportat la problema de drept pusă în discuţie a constatat că recursul în interesul legii este inadmisibil, întrucât titularul sesizării nu a făcut dovada existenţei unei practici judiciare neunitare, situaţie în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală. Verificând jurisprudenţa ataşată actului de sesizare - anexele 1 şi 2 - care, în opinia Avocatului Poporului, relevă soluţionarea în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive a problemei de drept ce face obiectul prezentei cauze, a constatat că aceste hotărâri nu susţin sesizarea şi, în majoritatea lor, nu se referă la această categorie de funcţionari ai CEC Bank - S.A., ci la funcţionari bancari angajaţi ai unor entităţi bancare private ori privesc infracţiuni care nu pun în discuţie calitatea subiectului activ de funcţionar public. S-a remarcat că numai două din hotărârile indicate de Avocatul Poporului, ce sunt de natură a releva practică contradictorie, se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A. şi, în acelaşi timp, pun în discuţie statutul acestora de funcţionari publici, prin raportare la statutul unităţii bancare - de persoană juridică de interes public: - Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015 - nedefinitivă [cauză în care mai multe persoane sunt judecate, printre altele, pentru comiterea şi a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal în dauna CEC Bank - S.A., instanţa de fond, în raport cu apărările invocate de inculpaţi, a făcut o analiză a dispoziţiilor legale în materie, concluzionând că au calitatea de funcţionari publici] şi – în sens contrar, Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (cauză în care s-a statuat că unul dintre inculpaţi, director la CEC Bank - S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea, nu are calitatea de funcţionar public în sensul art. 147 din Codul penal anterior). S-a observat că, faţă de obiectul sesizării, nici hotărârile judecătoreşti definitive identificate de Direcţia legislaţie, studii documentare şi informatică juridică la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie^6 nu sunt relevante, întrucât se referă la funcţionari publici, angajaţi ai altor entităţi/unităţi bancare decât CEC Bank - S.A. ────────── ^6 Decizia penală nr. 1.919 din 4 iunie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 933/120/2012, Decizia penală nr. 1.393 din 23 aprilie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 2.791/98/2010, Decizia penală nr. 3.163 din 5 octombrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 5.759/2/2011, Decizia penală nr. 3.875 din 2 noiembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 15/85/2004, Decizia penală nr. 3.272 din 27 septembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 42.377/3/2005.────────── În ceea ce priveşte opinia instanţelor, judecătorul-raportor a constatat că punctele de vedere înaintate au fost, în majoritate, doar teoretice, nefiind însoţite de practică judiciară relevantă, iar în situaţiile în care au fost comunicate hotărâri judecătoreşti la dosar, o parte dintre acestea nu sunt definitive, astfel că nu pot fi avute în vedere la soluţionarea prezentului recurs în interesul legii: Sentinţa penală nr. 142/S din 2 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia penală în Dosarul nr. 7.778/62/2013, Sentinţa penală nr. 169/S din 27 septembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia penală în Dosarul nr. 1.174/62/2015 şi Sentinţa penală nr. 199 din 5 decembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia penală în Dosarul nr. 4.654/107/2016. S-a observat că celelalte hotărâri judecătoreşti menţionate în cauză nu se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A., ci la cu totul alte unităţi bancare^7, cu excepţia Deciziei penale nr. 705/A din 12 noiembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012 (obiectul judecăţii fiind infracţiunea de luare de mită, însă în cuprinsul hotărârii nu se face analiza calităţii de funcţionar public a inculpatului).────────── ^7 Exemplificativ: Decizia penală nr. 994/A din 9 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 1.989/3/2014 - priveşte MKB Romexterra Bank - S.A., Sentinţa penală nr. 78 din 18 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Teleorman - Secţia penală în Dosarul nr. 133/339/2014 - priveşte BCR - S.A., Decizia penală nr. 609/R/20.09.2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală în Dosarul nr. 248/44/2008 - priveşte Bancorex - S.A. etc────────── Suplimentar, s-a constatat faptul că sesizarea este neclară, întrucât, pe de o parte, la modul declarativ, se solicită interpretarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, însă, în ceea ce priveşte argumentele aduse în susţinerea sesizării, se face trimitere la actuala reglementare a noţiunii de „funcţionar public“ prevăzute de art. 175 din Codul penal, iar, pe de altă parte, se relevă situaţia funcţionarilor bancari angajaţi ai societăţilor bancare în care acţiunile aparţin numai statului român, dar se face trimitere la practica judiciară neunitară privind funcţionarii bancari, în general, indiferent dacă sunt angajaţii unor societăţi comerciale bancare cu capital integral de stat sau privat. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, examinând cu prioritate admisibilitatea sesizării cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele: În virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti prin cele două mecanisme instituite de Codul de procedură penală, respectiv recursul în interesul legii şi procedura pronunţării hotărârilor prealabile. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală aplicabile în materia recursului în interesul legii, rezultă că pentru a se apela la acest mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie întrunite cumulativ mai multe condiţii de admisibilitate. În primul rând, promovarea recursului în interesul legii se realizează de unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerinţă referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării, care este îndeplinită în cauză, având în vedere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de către Avocatul Poporului. Cererea, aşa cum prevede art. 471 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă anumite elemente de conţinut, respectiv enunţarea soluţiilor diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii, aspecte formale care se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări. În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie de admisibilitate, şi anume ca norma de drept să fie în vigoare în forma reţinută în cuprinsul hotărârilor, această cerinţă nu trebuie privită în sens strict, ea având ca premisă caracterul „actual“ al problemei de drept care face obiectul judecăţii, or, referitor la această chestiune, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sa arătat că aceasta presupune inclusiv raportarea problemei de drept la eventualele modificări legislative intervenite până la data soluţionării recursului în interesul legii. Întrunirea acestei cerinţe are însă ca premisă caracterul «actual» al problemei de drept care face obiectul judecăţii, iar acest fapt presupune nu doar constatarea existenţei unei jurisprudenţe neunitare, ci şi raportarea acesteia la eventualele modificări legislative intervenite până la data soluţionării recursului în interesul legii. În măsura în care până la data soluţionării sesizării chestiunea de drept a fost tranşată legislativ, fie prin modificarea normei juridice care anterior a fost interpretată şi aplicată diferit, fie prin adoptarea altor dispoziţii legale care lămuresc problema de drept în discuţie, dispare însăşi premisa recursului în interesul legii, care în esenţă vizează existenţa unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia“.^8────────── ^8 Decizia nr. 15 pronunţată la 26 septembrie 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii.────────── Din această perspectivă Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că, în ceea ce priveşte sesizarea ce face obiectul prezentei cereri, condiţia anterior menţionată nu este îndeplinită, dispoziţiile legale ale căror interpretare şi aplicare se solicită - art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior - au fost abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, iar, în prezent, aceste texte de lege mai sunt incidente doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior, în situaţia în care această lege este apreciată ca fiind mai favorabilă inculpatului. În noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, s-a redefinit noţiunea analizată, astfel că această chestiune a fost tranşată fără echivoc, întrucât în cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. c) se statuează explicit că „funcţionar public“, în sensul legii penale, „este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: (...) "c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia“ şi astfel se poate concluziona că angajatul CEC Bank - S.A. este funcţionar public în sensul textului legal precitat, dar va trebui analizat, de la caz la caz, dacă statul mai este cel puţin acţionar majoritar." În acest context se observă că, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - S.A. în vederea privatizării, „(...) CEC - S.A., persoană juridică română de drept privat, este organizată şi funcţionează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă legislaţia în domeniul bancar, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă“. Însă condiţia esenţială pentru promovarea recursului în interesul legii, ce rezultă din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din Codul de procedură penală, o reprezintă existenţa unei probleme de drept care a primit rezolvări diferite din partea instanţelor judecătoreşti, prin hotărâri definitive, ce trebuie dovedită prin anexarea acestora la cererea formulată de titularul sesizării. Raportând şi această din urmă cerinţă la datele concrete ale cauzei cu care a fost învestit completul competent să judece recursul în interesul legii, se observă că nu este îndeplinită, întrucât jurisprudenţa ataşată actului de sesizare^9 cuprinde doar şase (6) hotărâri judecătoreşti, dintre care patru (4) pentru susţinerea opiniei conform căreia funcţionarii bancari, angajaţi ai societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului (CEC Bank - S.A.), sunt funcţionari publici în accepţiunea art. 147 alin. (1) raportat la art. 145 din Codul penal anterior, chiar dacă numai una dintre ele conţine în considerente referiri la funcţionari CEC Bank:────────── ^9 Anexele 1-2.────────── – Decizia penală nr. 1.083/R din 25 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 86/299/2003 (2.367/2011) - în care se face referire la funcţionari bancari angajaţi ai Băncii Turco-Române; – Decizia penală nr. 757/2015 din 21 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.505/98/2013 (942/2015) - în care se face referire la funcţionari bancari angajaţi ai R.I.B. Bank; – Decizia penală nr. 1.077 din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 21.948/215/2011 - în care se face vorbire de funcţionari CEC Bank - S.A. cercetaţi şi judecaţi pentru infracţiuni de înşelăciune şi de fals şi pentru care în Codul penal anterior nu se cerea condiţia ca subiectul activ să aibă calitatea de funcţionar public; – Sentinţa penală nr. 169 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015 - care vizează funcţionari ai CEC Bank - S.A., dar care este nedefinitivă şi nu poate fi avută în vedere pentru acest motiv. Dintre celelalte două (2) hotărâri judecătoreşti care sunt ataşate în susţinerea opiniei contrare, doar una dintre acestea se referă la funcţionari bancari ai CEC Bank S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea - Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012, iar a doua nu poate fi valorificată din perspectiva recursului în interesul legii, întrucât se referă la funcţionari din cadrul unei societăţi bancare ale cărei acţiuni nu aparţin statului român (Banca Comercială Română) - Decizia penală nr. 1.071 din 29 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 9.895/193/2014. Totodată, analizând şi jurisprudenţa ataşată punctului de vedere exprimat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmis, se constată că numai în cadrul Secţiei a II-a penale de la nivelul Curţii de Apel Bucureşti se relevă existenţa a două hotărâri definitive care au rezolvat diferit problema de drept supusă atenţiei Completului competent să soluţioneze recursul în interesul legii: Decizia penală nr. 1.997/R din 24 octombrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 2.298/292/2012 (1.207/2013) şi Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (161/2015). Prin urmare, autorul sesizării nu a făcut dovada rezolvării diferite a problemei de drept deduse interpretării, aşa cum impun dispoziţiile art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din acelaşi cod, dat fiind că jurisprudenţa existentă la nivel naţional este unitară (cu excepţia unei singure Hotărâri judecătoreşti definitive nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012) şi în sensul că instanţele, prin raportare la art. 147 şi 145 din Codul penal anterior, au reţinut calitatea de funcţionar public a angajaţilor societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român. Aşadar, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 471-472 din Codul de procedură penală, întrucât numărul de hotărâri definitive identificate şi ataşate în anexe este nesemnificativ (doar cinci), dintre care numai una pentru a susţine opinia contrară celei exprimate de instanţele judecătoreşti, fiind absolut nerelevantă şi insuficientă pentru a ilustra existenţa unei practici judiciare diferite, care să justifice declanşarea mecanismului de unificare al recursului în interesul legii instituit de codificarea procesual penală. În acest context, Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, reţinând că în speţă este identificată practică diferită exclusiv la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, face referire la jurisprudenţa anterioară a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ilustrată în cuprinsul deciziilor nr. V din 19 ianuarie 2009 şi nr. VI din 20 septembrie 2010 pronunţate în recurs în interesul legii, în care s-a statuat că atunci când se constată existenţa unei practici neunitare la nivelul unei singure curţi de apel, există alte modalităţi de rezolvare a divergenţelor de opinii ori pârghii de unificare a acestora, nefiind justificată punerea în mişcare a mecanismului reprezentat de promovarea recursului în interesul legii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, având în vedere considerentele expuse în legătură cu problema de drept examinată, constată că există practică unitară la nivelul instanţelor judecătoreşti, cu excepţia Curţii de Apel Bucureşti, că numărul hotărârilor judecătoreşti este irelevant şi insuficient, iar problema de drept nu mai subzistă în noua codificare penală, nefiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate reglementate de norma procesual penală în materia recursului în interesul legii, astfel că, în temeiul art. 473 şi art. 474 din Codul de procedură penală raportat la dispoziţiile art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală, va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 147 raportat la dispoziţiile art. 145 din Codul penal din 1969, în sensul de a stabili dacă funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), care aparţin în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici. Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2017. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Silvia Sanda Iancu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
