Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, excepţie ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.101D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta vizează în realitate aspecte privind modificarea legii, de competenţa autorităţii legiuitoare. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate sunt clare, precise şi nu au caracter discriminatoriu. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.379/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâta Ana-Maria Danciu într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere patrimonială. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece generează discriminări şi încalcă principiul legalităţii. Astfel, Legea nr. 340/2004, prin cele două alineate ale art. 30, indică faptul că în cadrul instituţiei prefectului se organizează şi funcţionează cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie: directorul, consilierul şi secretarul. În acelaşi timp, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici prevede în art. 14 şi în anexa nr. 1, la pct. I lit. C, care sunt funcţiile publice de execuţie. Acestea sunt: consilier juridic, consilier, auditor, expert, inspector, referent de specialitate şi referent. Autoarea excepţiei arată că funcţia pe care o ocupă, cea de director de cancelarie, nu este enumerată printre funcţiile publice de execuţie, dar, în schimb, în cazul prezentării funcţiilor de conducere, sunt prevăzute toate funcţiile care conţin titulatura de director. Susţine că nicio funcţie care are titulatura de director nu este indicată sau enumerată în cadrul funcţiilor publice de execuţie, ci în cadrul celor de conducere. 6. În aceste condiţii, autoarea consideră că funcţia de director de cancelarie trebuie să se înscrie în categoria funcţiilor de conducere, la fel ca toate celelalte funcţii de director sau de şef prevăzute în statutul funcţionarilor publici. Având în vedere prevederile statutului funcţionarilor publici în cuprinsul cărora se menţionează că şefii de serviciu, precum şi directorii, indiferent de compartiment, sunt funcţionari publici care ocupă funcţii de conducere, autoarea consideră că prin prevederile legale criticate este discriminată faţă de toţi aceştia, de vreme ce deţine tot o funcţie de director, dar nu exercită o funcţie de conducere, ci doar una de execuţie. O asemenea reglementare determină restrângea anumitor drepturi, cum ar fi, spre exemplu, norma de hrană 6, acordată funcţionarilor cu funcţie de conducere. Or, diferenţa de tratament juridic trebuie să aibă o bază raţională obiectivă şi să nu instituie privilegii sau discriminări. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 6 din 25 februarie 1993. În opinia autoarei excepţiei este injust ca funcţia de director de cancelarie să nu fie calificată drept o funcţie de conducere, având în vedere atribuţiile specifice şi subordonarea directă faţă de prefect, care este un înalt funcţionar public. 7. De asemenea, referitor la încălcarea principiului legalităţii, se arată că noţiunea „respectarea legilor“, din cuprinsul art. 1 alin. (5) din Constituţie, trebuie înţeleasă ca o obligaţie generală, impusă în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, dar şi în sarcina legiuitorului, entitatea ce construieşte cadrul angajării juridice. Această respectare trebuie analizată din prisma dispoziţiei legale ce instituie faptul că funcţia de director de cancelarie nu este una de conducere, în timp ce, potrivit statutului funcţionarilor publici, funcţii asemănătoare cu cea de director de cancelarie sunt consacrate ca fiind unele de conducere. În aceste condiţii, autoarea consideră că, prin aplicarea unei norme, fără a se lua în considerare conţinutul unei alte norme, care reglementează o situaţie asemănătoare, se ridică o problemă de neconstituţionalitate în raport cu art. 16 şi art. 1 alin. (5) din Constituţie. 8. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 nu contravin textelor din Constituţie invocate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Legea nr. 340/2004 a fost abrogată de art. 597 alin. (2) lit. a) din partea IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti produc efecte juridice prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004, care au următorul cuprins: „Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant şi secretarul cancelariei“. 13. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 se referă la funcţiile pe care le cuprinde cancelaria prefectului, stabilind că funcţiile de director al cancelariei, consilier, consultant şi secretar al cancelariei reprezintă funcţii de execuţie de specialitate specifice. Rolul directorului este de a coordona activitatea cancelariei prefectului, acesta fiind răspunzător în faţa prefectului în acest sens. Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. 15. În raport cu acestea, Curtea reţine că stabilirea categoriilor de funcţii care compun cancelaria prefectului, calificarea acestora drept funcţii de execuţie şi stabilirea regimului juridic aplicabil ţin de opţiunea liberă a legiuitorului exercitată în limitele Legii fundamentale, fără a reprezenta o discriminare în raport cu categoria funcţionarilor publici, la care se referă autoarea excepţiei. 16. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor implică un tratament egal pentru situaţii identice sau similare şi nicidecum acelaşi tratament pentru situaţii diferite. Uniformitatea este, de aceea, contrară egalităţii în drepturi, care implică dreptul la diferenţiere pentru situaţii care, prin natura lor, nu sunt identice (a se vedea, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 6 din 25 februarie 1993, nr. 35 din 1 iulie 1993 şi nr. 60 din 14 octombrie 1993). Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de faţă, Curtea reţine că personalul din cancelaria prefectului şi funcţionarii publici sunt două categorii juridice distincte şi, prin urmare, aplicarea unui tratament juridic distinct, specific fiecărei categorii în parte, este justificată în mod obiectiv. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 16 din Constituţie nu sunt sub niciun aspect încălcate. 17. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Distinct de acestea, Curtea constată că autoarea excepţiei deduce pretinsa neconstituţionalitate din compararea soluţiilor legislative consacrate prin prevederile legale criticate, pe de o parte, şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, pe de altă parte. Or, aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (exemplu fiind Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
