Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Eugenia Dincă în Dosarul nr. 2.527/331/2019 al Judecătoriei Vălenii de Munte şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.541D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 179 din 4 aprilie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.527/331/2019, Judecătoria Vălenii de Munte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugenia Dincă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care i s-a respins cererea de ajutor public judiciar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate limitează dreptul de acces liber la actul de justiţie şi susţine nivelul de trai sub limita subzistenţei cetăţeanului, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 21, 22 şi 47 din Constituţie. De asemenea, se susţine că impunerea pragului peste care nu se poate acorda ajutorul public judiciar conduce la discriminări ale cetăţenilor în funcţie de avere, ceea ce contravine art. 4 alin. (2) din Constituţie. Se mai susţine că, din cauza pragului, nu poate plăti taxa judiciară de timbru, ceea ce echivalează cu îngrădirea accesului liber la justiţie. Totodată, cuantumul pragului nu asigură protecţia socială pe care statul trebuie să o asigure cetăţenilor săi. 6. Judecătoria Vălenii de Munte apreciază, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece limita instituită de dispoziţiile criticate ţine de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins: „Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate au fost modificate - mărindu-se nivelul veniturilor persoanelor care pot solicita ajutor public judiciar de la 300 lei la 25% din salariul de bază minim brut pe ţară, fără însă a se modifica soluţia legislativă criticată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume instituirea unui nivel al veniturilor persoanei care solicită ajutor public judiciar - prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, având, în prezent, următorul cuprins: „Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 47 privind nivelul de trai. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevede condiţiile referitoare la persoanele care pot solicita ajutorul public judiciar, şi anume persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară, caz în care sumele ce constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. Art. 8 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, iar art. 8 alin. (3) prevede că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor dintre costul vieţii în statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi costul vieţii în România. 13. Cu titlu general, referitor la constituţionalitatea dispoziţiilor privind acordarea de ajutor public judiciar, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislaţiei interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 şi constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii“. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice, în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. 14. Referitor la textul care instituie un anumit nivel al veniturilor persoanelor care pot solicita ajutor public judiciar, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, Decizia nr. 73 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017, Decizia nr. 773 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iunie 2019, Decizia nr. 799 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 15 martie 2019, Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 2 aprilie 2019, Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 17 mai 2021, Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, sau Decizia nr. 179 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 24 august 2023, constatând constituţionalitatea acestora. 15. Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie şi de art. 6 din Convenţie, prin Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, precitată, paragrafele 15-17, menţinând jurisprudenţa sa în materie, Curtea a observat că dispoziţiile art. 7 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar, în formele prevăzute de lege, acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale, reţinând că aceasta reprezintă opţiunea legiuitorului, care stabileşte, astfel, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. 16. Curtea Constituţională a mai reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi acordarea sprijinului din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială. Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, precitată, paragraful 16, Curtea a reţinut că prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere). Reglementarea posibilităţii acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri. 17. Cu privire la critica referitoare la nivelul extrem de redus al veniturilor justiţiabilului în considerarea cărora poate fi acordat ajutorul public judiciar, prin Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, precitată, paragraful 18, Curtea a subliniat că această reglementare ţine de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. 18. Referitor la critica privind încălcarea art. 4 alin. (2) din Constituţie prin instituirea unor discriminări pe criteriul averii, prin Decizia nr. 347 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 4 august 2023, paragraful 28, Curtea a reţinut că prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 conţin elementele necesare identificării practice a situaţiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale, fără nicio discriminare, norma fiind în concordanţă cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 22 din Legea fundamentală, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece vizează dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, neavând legătură cu dispoziţiile criticate. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugenia Dincă în Dosarul nr. 2.527/331/2019 al Judecătoriei Vălenii de Munte şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Vălenii de Munte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
