Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Eugen Giurcă în Dosarul nr. 5.696/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.415D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 445D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Dumitru Dincă în Dosarul nr. 8.212/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 461D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 445D/2020 şi nr. 461D/2020 la Dosarul nr. 3.415D/2019, care este primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că dreptul de acces la instanţă se concretizează, în acest caz, prin formularea contestaţiei, iar caracterul definitiv al hotărârii judecătoreşti pronunţate în acest sens se justifică prin specificul normelor procedurale în materie electorală, care, în temeiul art. 126 alin. (2) şi al art. 129 din Constituţie, pot fi derogatorii de la dreptul comun. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Decizia nr. 2.724 din 11 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.696/63/2019, şi prin Decizia nr. 303 din 3 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.212/63/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Eugen Giurcă şi, respectiv, de Dumitru Dincă în cauze având ca obiect acţiuni introduse de autorii excepţiei împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar. 10. Prin Încheierea din 12 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 148/112/2020, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Szabo Ioan într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autorul excepţiei împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate, atribuind caracter definitiv hotărârii primei instanţe prin care se soluţionează contestaţia împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, încalcă principiul accesului liber la justiţie, dreptul la apărare şi la folosirea căilor de atac. În plus, se creează o discriminare prin raportare la ceilalţi cetăţeni care pot ataca actele administrative inclusiv cu recurs, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar şi prin raportare la aceeaşi categorie a aleşilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor judeţeni, care beneficiază de dublu grad de jurisdicţie în aceeaşi materie a contestării ordinului prefectului de constatare a încetării înainte de expirarea termenului a mandatului de ales local. 12. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 3.415D/2019 şi nr. 445D/2020, apreciază că textul legal criticat nu contravine normelor constituţionale invocate, întrucât nu încalcă dreptul la un proces echitabil. Se precizează că nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi nici normele art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu garantează şi nu pretind existenţa unui dublu grad de jurisdicţie în materie civilă. 13. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 461D/2020, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, soluţie consacrată în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Dispoziţiile art. 160 conţin norme referitoare la încetarea de drept a mandatului primarului, iar alin. (10) are următoarea redactare: "(10) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă." Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea observă că autorul excepţiei vizează exclusiv teza finală a alin. (10) al art. 160 din Codul administrativ, referitoare la caracterul definitiv al hotărârii instanţei de contencios administrativ, astfel că obiectul excepţiei se va referi exclusiv la aceste norme juridice. 18. Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la principiile unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii pentru toţi a justiţiei, ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege“, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, ale art. 148 alin. (2) referitoare la prioritatea de aplicare a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne şi ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, sens în care se invocă dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea reţine că textul legal criticat nu consacră o soluţie normativă nouă în materia dreptului administrativ, ci aceasta a existat în mod identic şi anterior adoptării Codului administrativ, regăsindu-se la art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, articol abrogat de art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. 20. Cu privire la constituţionalitatea art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, faţă de motive şi critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat printr-o bogată şi constantă jurisprudenţă (de exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 29 august 2018, Decizia nr. 130 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 19 iunie 2020, sau Decizia nr. 525 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 3 noiembrie 2020). 21. Prin aceste decizii, Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că modalitatea de contestare în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situaţii impunând o rezolvare promptă şi definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanşării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conţin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie şi care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac şi nu contravin nici principiului accesului liber la justiţie. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudenţa sa, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparţine competenţei exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 22. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate asigură accesul la justiţie, iar pe parcursul soluţionării contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ ambele părţi din litigiu - atât primarul, cât şi prefectul - îşi pot exercita neîngrădit drepturile şi garanţiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susţine încălcarea accesului liber la justiţie sub toate aspectele sale. 23. Curtea Constituţională, prin aceleaşi decizii, a respins şi criticile de neconstituţionalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului la dublul grad de jurisdicţie prin raportare la ceilalţi cetăţeni sau chiar prin raportare la aceeaşi categorie a aleşilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor judeţeni. Curtea a arătat că, chiar dacă atât primarul, cât şi consilierii locali sau judeţeni fac parte, ca regulă, din aceeaşi categorie a aleşilor locali, aceştia se diferenţiază clar prin atribuţiile specifice exercitate în cadrul comunităţii ai cărei reprezentanţi sunt, încât este justificată diferenţa de procedură specifică înlocuirii unui consilier local sau judeţean faţă de cea specifică înlocuirii primarului al cărui mandat a încetat de drept. Astfel, dacă în caz de vacanţă a mandatului unui consilier local sau judeţean locul rămas liber se completează prin apelarea la lista de supleanţi ai aceluiaşi partid politic, ai aceleiaşi alianţe politice sau alianţe electorale, în situaţia vacanţei funcţiei de primar, atribuţiile acestuia sunt exercitate temporar de viceprimar sau, după caz, de un consilier local, până la momentul alegerilor locale, care se organizează în maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (5) al art. 69 din Legea nr. 215/2001 [s.n.: în prezent, art. 160 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019]. Prin urmare, nu s-a reţinut nici pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, deoarece principiul egalităţii şi al nediscriminării impune, pe de o parte, instituirea unui tratament juridic egal/asemănător pentru situaţii egale/echivalente, dar şi justifică, în egală măsură, instituirea unui regim juridic diferit pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen Giurcă şi de Dumitru Dincă în dosarele nr. 5.696/63/2019 şi nr. 8.212/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
