Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.040 şi ale art. 1.041 din Codul civil, excepţie ridicată de Radu Pavel Negru în Dosarul nr. 913/238/2018/a1 al Judecătoriei Gurahonţ şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.707D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că autorul acesteia nu invocă veritabile critici de neconstituţionalitate şi nici nu precizează care sunt prevederile din Legea fundamentală pretins încălcate, ci doar îşi exprimă nemulţumirea faţă de reglementarea criticată, care nu cuprinde şi testamentul verbal. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 913/238/2018/a1, Judecătoria Gurahonţ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.040 şi ale art. 1.041 din Codul civil, excepţie ridicată de Radu Pavel Negru într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii adresate instanţei de a constata dobândirea unor drepturi în temeiul mai multor acte, inclusiv a unui testament olograf, scris de o altă persoană decât testatorul, dar semnat de acesta. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, autorul acesteia critică dispoziţiile art. 1.040 din Codul civil, întrucât se referă doar la formele testamentului ordinar, olograf şi autentic, excluzând testamentul verbal. Critică, totodată, şi dispoziţiile art. 1.041 din Codul civil, care recunosc valabilitatea testamentului olograf doar dacă acesta este scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului. Autorul excepţiei precizează că, în cauză, există martori care pot confirma testamentul olograf, care, dacă nu este valabil formal, poate fi acceptat ca testament verbal, confirmat de martorii semnatari ai testamentului. Consideră că formele testamentului ar trebui să cuprindă şi testamentul verbal, pentru că pot exista persoane care nu ştiu să scrie sau să citească ori suferă de o boală sau o infirmitate ori se află într-o împrejurare în timp şi spaţiu datorată bolii sau iminenţei sfârşitului ori care îi pun în imposibilitatea să meargă la notar sau să-şi scrie testamentul, fiind însă în prezenţa martorilor. 6. Judecătoria Gurahonţ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că, potrivit reglementării actualului Cod civil, indiferent de forma aleasă pentru întocmirea testamentului, acesta trebuie să îmbrace obligatoriu forma scrisă, condiţie prevăzută ad validitatem. În absenţa formei scrise, nu există testament. Reglementarea formei scrise şi a obligativităţii prezentării sale la un notar a fost avută în vedere ţinând cont de dezavantajele care ar exista în caz contrar, respectiv contestarea existenţei acestui act, a conţinutului său, sustragerea testamentului olograf sau distrugerea acestuia, uşurinţa falsificării, a vicierii consimţământului şi a includerii unor clauze care, din cauza redactării lor defectuoase, ar putea să ridice probleme de interpretare. Data întocmirii testamentului permite să se verifice dacă, la momentul întocmirii sale, testatorul avea capacitatea de a testa. Totodată, semnătura testatorului atestă faptul că dispoziţiile din testament reprezintă ultima sa voinţă şi că provin de la acesta. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1.040 şi ale art. 1.041 din Codul civil, care au următorul cuprins: - Art. 1.040: Formele testamentului ordinar "Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.“;" – Art. 1.041: Testamentul olograf "Sub sancţiunea nulităţii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului." 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu precizează dispoziţiile din Constituţie pe care textele de lege criticate le nesocotesc. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică faptul că testamentul verbal nu este recunoscut de legea civilă actuală, prevederile art. 1.040 din Codul civil referindu-se doar la testamentul olograf şi la cel autentic. Argumentează necesitatea recunoaşterii efectelor juridice ale testamentului verbal prin faptul că pot exista persoane care nu ştiu să scrie sau să citească ori suferă de o boală sau infirmitate ori se află într-o împrejurare în timp şi spaţiu datorată bolii sau iminenţei sfârşitului sau care îi pun în imposibilitatea să meargă la notar sau să-şi scrie testamentul. Curtea constată că, astfel formulată, critica de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât tinde la adăugarea unei noi soluţii legislative celor deja existente, ceea ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. Este atributul suveran al legiuitorului stabilirea regulilor ce guvernează întreaga viaţă socială, inclusiv materia succesorală, Curtea Constituţională neputând să complinească o omisiune legislativă, atât timp cât aceasta nu are relevanţă constituţională. 13. Mai mult, nici nu este indicat vreun text din Legea fundamentală pe care l-ar încălca prevederile criticate. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei pentru a determina dispoziţiile constituţionale cărora normele supuse controlului le-ar fi contrare, în condiţiile în care, din felul în care este motivată excepţia de neconstituţionalitate, nu se poate desprinde în mod rezonabil un indiciu în baza căruia să poată fi identificat un text constituţional de referinţă pentru exercitarea controlului de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 14. Un raţionament similar este aplicabil şi în ceea ce priveşte prevederile art. 1.041 din Codul civil, care recunosc valabilitatea testamentului olograf doar dacă acesta este scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului. Autorul excepţiei susţine că ar trebui să fie recunoscut ca valabil şi testamentul scris de o altă persoană, dar semnat de testator, iar voinţa acestuia să poată fi confirmată prin martori. În acest sens arată că, în cauză, testatorul era afectat de o boală gravă. Nici aceste susţineri nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituţionalitate, întrucât urmăresc modificarea soluţiei legislative existente, prin introducerea unei noi variante. 15. De altfel, Curtea observă că art. 1.047 din Codul civil reglementează testamentele denumite privilegiate, care se abat de la regula impusă prin art. 1.040, fiind un hibrid între cele două forme ale testamentului ordinar, respectiv cel olograf şi cel autentic. Astfel, art. 1.047 alin. (1) din Codul civil statuează că se poate întocmi în mod valabil un testament în anumite situaţii speciale, la lit. d) menţionându-se situaţia în care un astfel de testament este încheiat în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces. Conform alin. (2) şi (3) din art. 1.047, este obligatoriu ca testamentul privilegiat să se întocmească în prezenţa a 2 martori, urmând să fie semnat de testator, de agentul instrumentator şi de cei 2 martori. Ca atare, faţă de acest cadru legal, criticile formulate de autorul excepţiei nu se susţin. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.040 şi ale art. 1.041 din Codul civil, excepţie ridicată de Radu Pavel Negru în Dosarul nr. 913/238/2018/a1 al Judecătoriei Gurahonţ. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Gurahonţ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data 24 februarie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
