Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.029/1/2024
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina│Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Elena│- preşedintele Secţiei I │
│Popoiag │civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele delegat al│
│ │Secţiei a II-a civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei de│
│Tămagă │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Andreia │- judecător la Secţia I │
│Liana │civilă │
│Constanda │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adina │- judecător la Secţia I │
│Georgeta │civilă │
│Ponea │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ileana │- judecător la Secţia I │
│Ruxandra │civilă │
│Tirică │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Diana Florea│- judecător la Secţia I │
│Burgazli │civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Daniel │- judecător la Secţia I │
│Marian │civilă │
│Drăghici │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Iulia │- judecător la Secţia a │
│Manuela │II-a civilă │
│Cîrnu │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia a │
│Zaharia │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│George │- judecător la Secţia a │
│Bogdan │II-a civilă │
│Florescu │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona Maria│- judecător la Secţia a │
│Zarafiu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gabriela │- judecător la Secţia de │
│Elena │contencios administrativ │
│Bogasiu │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Maria│- judecător la Secţia de │
│Ilie │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Vasile Bîcu │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Bogdan │- judecător la Secţia de │
│Cristea │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Iulia Craiu │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
└────────────┴─────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.029/1/2024, la care s-a conexat Dosarul nr. 2.266/1/2024, este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti şi Curtea de Apel Târgu Mureş cu privire la dezlegarea următoarei probleme de drept: "Interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere şi indemnizaţia de delegare (diurna)/detaşare alături de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent" 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, şi puncte de vedere de către reclamante. 6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul sesizărilor 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 9 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept anterior menţionată. 8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 26 septembrie 2024, cu nr. 2.029/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 11 noiembrie 2024. 9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 2.266/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, respectiv dacă baza de calcul în vederea stabilirii pensiei de serviciu a magistraţilor include şi indemnizaţia de delegare sau detaşare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi cel al sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.266/1/2024 la Dosarul nr. 2.029/1/2024. II. Normele legale incidente 11. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004 "ART. 82 (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult." 12. Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani "ART. 7 (...) (3) În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial." 13. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 317/2004 "ART. 78 (...) (2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor şi procurorilor detaşaţi (...)." 14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 "ART. 13 (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare;" III. Expunerea succintă a proceselor 15. Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanta, persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta, instituţie publică, a solicitat anularea Adresei nr. (...) din 15 noiembrie 2022 şi a Adeverinţei nr. (...) din aceeaşi dată emise de pârâtă, precum şi obligarea acesteia să elibereze o nouă adeverinţă pentru stabilirea pensiei de serviciu în care, la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022), să fie trecută şi indemnizaţia de delegare (diurnă) în cuantum de 10.120 lei. 16. Tribunalul Vâlcea, prin Sentinţa civilă nr. 2.995 din 12 decembrie 2023, a respins acţiunea, reţinând că, la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere indemnizaţia de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. Întrucât diurna nu face parte din indemnizaţia de încadrare şi nici din categoria sporurilor permanente sau nepermanente, nu poate fi avută în vedere la calculul pensiei de serviciu. 17. Împotriva acestei sentinţe reclamanta a formulat apel, iar în cadrul soluţionării acestei căi de atac, reţinând existenţa unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004, şi obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. 18. Prin acţiunea introductivă, astfel cum a fost modificată, înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, reclamanta, persoană fizică, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, instituţie publică, emiterea unei adeverinţe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, coeficienţii de multiplicare stabiliţi prin Sentinţa civilă nr. 148 din 17.02.2020 a Tribunalului (...), definitivă prin Decizia nr. 3.501 din 24.11.2020 a Curţii de Apel Piteşti, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum şi indemnizaţia de detaşare. 19. Tribunalul Mureş, prin Sentinţa civilă nr. 771 din 21 iunie 2023, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la emiterea în favoarea reclamantei a unei adeverinţe-tip pentru stabilirea pensiei de serviciu, care să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei şi de coeficientul de multiplicare 19,00, respingând celelalte pretenţii ca nefondate. 20. Împotriva acestei sentinţe reclamanta a formulat apel, iar în cadrul soluţionării acestei căi de atac, reţinând existenţa unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, şi obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor 21. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că obiectul litigiului priveşte stabilirea dreptului la pensie al personalului plătit din fonduri publice, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. 22. Soluţionarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, deoarece reclamanta susţine că indemnizaţia de delegare este un drept de natură salarială care nu este exclus în mod expres din veniturile în funcţie de care se stabileşte pensia de serviciu, conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, iar motivul pentru care nu s-a inclus indemnizaţia de delegare în veniturile în funcţie de care se stabileşte pensia de serviciu este acela că, deşi indemnizaţia de delegare este asimilată drepturilor de natură salarială, aceasta nu este un spor permanent sau nepermanent care să fie avut în vedere pentru stabilirea pensiei de serviciu şi care să facă parte din veniturile salariale impozabile. 23. În ceea ce priveşte condiţia ca problema de drept să nu fi fost anterior dezlegată de Înalta Curte de Casare si Justiţie şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, din verificările efectuate, asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 24. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului in interesul legii s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detaşare, după caz. 25. În considerentele acesteia s-a reţinut că diurna este un drept de natură salarială, relevante fiind paragrafele 92-99, după cum urmează: "92. Prin urmare, odată stabilit că diurna reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului), aceasta dobândeşte regimul juridic al salariului care, în cazul magistraţilor, are drept componentă principală indemnizaţia de încadrare brută lunară.93. Astfel, cum se poate observa, în contextul normei analizate, indemnizaţia de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegaţi sau detaşaţi, după caz.94. Or, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul muncii, «(2) drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru».95. Aceasta, întrucât art. 111 din Codul muncii prevede că «timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare», iar, pe de altă parte, art. 133 din acelaşi cod stabileşte fără echivoc că «perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă».96. Aşa fiind, nu poate fi identificată nicio raţiune pentru care acest drept de natură salarială (diurna) ar putea fi acordat pentru zilele nelucrătoare, constând în zilele de repaus săptămânal, zile de sărbători legale, concediu legal de odihnă, concediu pentru creşterea copilului etc., care au un alt regim juridic şi presupun finalităţi diferite, întrucât excedează intenţia explicită a legiuitorului din cuprinsul art. 106 alin. (2) din Codul muncii, în sensul că pentru acordarea drepturilor salariale (deci, implicit, şi a celor de natură salarială) trebuie avut în vedere timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite de lege pentru programul normal de lucru.97. De altfel, de exemplu, neasimilarea, în dreptul naţional [art. 145 alin. (4) din Codii muncii şi, pentru magistraţi, art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005], a perioadei concediului pentru creşterea copilului ca fiind perioadă de activitate prestată (în vederea acordării dreptului la concediul de odihnă anual plătit) a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ca nefiind contrară art. 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, în Hotărârea din 4 octombrie 2018, pronunţată în Cauza C-12/17 (paragrafele 31-38).98. În plus, având în vedere că reperul legal pentru stabilirea diurnei ce se acordă celor delegaţi/detaşaţi îl reprezintă indemnizaţia de încadrare brută lunară la care se aplică un procent de 2%, este util a se avea în vedere că, de exemplu, pentru zilele de repaus săptămânal nu se acordă indemnizaţie de încadrare sau că, pentru efectuarea concediului legal de odihnă, de asemenea, nu se acordă indemnizaţie de încadrare, ci o indemnizaţie de concediu, atât potrivit dreptului comun (art. 150 din Codul muncii), cât şi în cadrul categoriei profesionale a magistraţilor, ce interesează obiectul prezentului recurs în interesul legii [art. 79 din Legea nr. 303/2004 şi art. 6 alin. (1) din Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005] etc.99. Revenind la prevederile art. 1 alin. (6) din anexa Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 (în vigoare de la 1 ianuarie 2019) sau, până la abrogare, la cele de la art. 10 din anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006, rezultă că acestea nu sunt incidente în mod nemijlocit pentru determinarea cuantumului diurnei ce se acordă pe durata delegării sau detaşării, dat fiind faptul că perioada de delegare/detaşare, atunci când măsura delegării/detaşării depăşeşte durata unei zile sau a unei săptămâni, are sau poate avea mai multe componente: timp de muncă, zile de repaus săptămânal, concediu de odihnă anual plătit etc." 26. Curtea de Apel Târgu Mureş, cu privire la admisibilitatea sesizării, analizând îndeplinirea cumulativă a condiţiilor ce rezultă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, a constatat că obiectul învestirii instanţei vizează stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor, reclamanta făcând parte din familia ocupaţională „Justiţie“, astfel că litigiul de faţă se încadrează în categoria proceselor la care face referire art. 1 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat. 27. Cauza se află în curs de judecată în calea de atac a apelului, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Târgu Mureş, care judecă în ultimă instanţă, potrivit art. 271 alin. (2^2) din Codul muncii. 28. Soluţionarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, prima instanţă reţinând că indemnizaţia de detaşare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 nu face parte din baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor. 29. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, nici al vreunei sesizări pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior. 30. În acest sens, s-a reţinut că, deşi prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detaşare, după caz, decizia evocată nu interpretează prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. 31. În raport cu caracterul imperativ al prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care nu mai prevăd nici condiţia noutăţii, s-a arătat că este exclusă o eventuală apreciere a instanţei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, neimpunându-se o analiză a îndeplinirii acestei condiţii. V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor 32. Curtea de Apel Piteşti, plecând de la dispoziţiile legale incidente coroborate cu art. 142 lit. k) din Codul fiscal, potrivit căruia indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare nu se includ în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale, a apreciat că, la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere indemnizaţia de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. 33. Indemnizaţia de detaşare (sau diurna) nu este un spor permanent sau nepermanent şi nici nu face parte din indemnizaţia de încadrare, fiind un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizaţia de încadrare brută lunară cuvenită magistratului, şi are rolul de indemnizaţie suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că îşi desfăşoară activitatea profesională într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, din partea respectivului magistrat, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum şi costul transportului în interiorul localităţii în care salariatul îşi desfăşoară activitatea. 34. Prin urmare, diurna nu face parte din indemnizaţia de încadrare şi nici din categoria sporurilor permanente sau nepermanente, neputând fi avută în vedere la calculul pensiei de serviciu. 35. Curtea de Apel Târgu Mureş a apreciat că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 se interpretează în sensul că indemnizaţia de delegare/detaşare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 nu se include în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor. 36. Indemnizaţia de detaşare de care a beneficiat apelanta-reclamantă, în calitate de inspector judiciar, potrivit art. 78 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 (forma în vigoare în perioada de referinţă), este reglementată de prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 37. Cu privire la această diurnă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 că reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege a fi acordată salariatului delegat sau detaşat în legătură cu munca sau, altfel spus, se acordă pentru îndeplinirea atribuţiilor sau sarcinilor de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în cadrul programului normal de lucru al unităţii la care salariatul este delegat ori detaşat (paragraful 70) şi că dobândeşte regimul juridic al salariului care, în cazul magistraţilor, are drept componentă principală indemnizaţia de încadrare brută lunară (paragraful 92). 38. Potrivit art. 7 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţia de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcţiei, gradului, gradaţiei şi vechimii în funcţie, prevăzută în anexele nr. I-IX. 39. De asemenea, conform art. 7 lit. e) din acelaşi act normativ, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. 40. În raport cu cele reţinute anterior, se constată că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 precizează că baza de calcul al pensiei de serviciu este reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate. De asemenea, art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 explicitează textul legal evocat, în sensul că baza de calcul se compune din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, precizând în mod expres că nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial. 41. Deşi în această din urmă enumerare a elementelor ce se exclud din baza de calcul al pensiei de serviciu nu s-a menţionat în mod expres şi indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna), enumerarea nu este limitativă, fiind evident că indemnizaţia de delegare/detaşare este exclusă din baza de calcul analizată, aspect care rezultă din caracterul limitativ al enumerării elementelor ce se includ în baza de calcul, respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile (cu caracter permanent sau nepermanent). 42. Or, atât indemnizaţia de încadrare brută lunară, cât şi sporurile, compensaţiile, indemnizaţiile, adaosurile, primele, premiile sunt elemente distincte ce compun salariul lunar, motiv pentru care nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia indemnizaţia de detaşare ar face parte din indemnizaţia de încadrare brută lunară, în sensul prevederilor legale analizate. 43. În mod excepţional şi în interpretarea unor prevederi legale neaplicabile în prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, că diurna de care au beneficiat procurorii cu funcţii de execuţie şi cu funcţii de conducere din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (S.I.I.J.), în temeiul art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, a avut natura juridică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, argumentele reţinute în această decizie nefiind însă incidente în prezenta cauză. 44. Prin urmare, indemnizaţia de detaşare face parte, întradevăr, din salariul lunar, alături de celelalte componente, însă legiuitorul a înţeles să includă în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor, în mod explicit, numai indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile. VI. Punctul de vedere al părţilor 45. Apelanta-reclamantă din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti a apreciat că indemnizaţia de delegare trebuie inclusă în baza de calcul al pensiei de serviciu, din dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 rezultând că în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. 46. Conform aceloraşi prevederi, nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 ori alte drepturi fără caracter salarial. 47. Indemnizaţia de delegare (diurnă) este însă inclusă în aceste venituri, având în vedere, pe de o parte, că nu este menţionat expres în textul de lege arătat că aceasta nu se include, iar, pe de altă parte, aceasta având caracter salarial. 48. Astfel, potrivit art. 7 lit. c) şi e) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţia de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcţiei, gradului, gradaţiei şi vechimii în funcţie, prevăzută în anexele nr. I-IX, iar salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (anexa nr. V a acestei legi fiind consacrată familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curţii Constituţionale). 49. Împrejurarea că diurna reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului) rezultă cu şi mai multă claritate din considerentele Deciziei nr. 3/2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 50. Astfel, în considerentele acestei decizii, la paragrafele 77-91, se analizează natura acestei indemnizaţii, iar la paragraful 92 se arată clar că diurna reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului), aceasta dobândind regimul juridic al salariului. 51. Totodată, chiar dacă această indemnizaţie este scutită de la plata impozitului şi a contribuţiilor sociale aferente, în cauză nu poate fi incident art. 142 lit. k) din Codul fiscal, întrucât pensia de serviciu a magistraţilor nu este o pensie calculată pe bază de contributivitate, ci este o pensie stabilită printr-o lege specială (Legea nr. 303/2004) şi nu este condiţionată în niciun fel de contribuţia la asigurările sociale, ci numai de vechimea în magistratură sau de vârstă. 52. Prin urmare, cum pensia este stabilită prin lege specială, acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile speciale prevăzute de art. 82 din Legea nr. 303/2004 şi art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 şi nu prevederile generale ale Codului fiscal. 53. Punctul de vedere al pârâtei din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti este în sensul că diurna, deşi este asimilată drepturilor de natură salarială, nu se include în baza de calcul al pensiei de serviciu, aceasta neputând fi asimilată sporurilor prevăzute de lege ce sunt avute în vedere pentru stabilirea pensiei de serviciu şi care fac parte din veniturile salariale impozabile. 54. Apelanta-reclamantă din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş nu a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări, însă, prin memoriul de apel, a susţinut că prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, excluzând în mod nelegal indemnizaţia de detaşare din baza de calcul al pensiei de serviciu. 55. Intimata-pârâtă din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş a arătat că din prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 rezultă cu claritate care sunt veniturile în funcţie de care se calculează pensia de serviciu; în aceste venituri nu este inclusă diurna pentru detaşare, iar indemnizaţia de încadrare este definită la art. 7 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind stabilită prin raportare la funcţie şi vechimea în funcţie, fără a prezenta vreo relevanţă diurna de detaşare reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, care nu poate fi încadrată nici în categoria sporurilor, acestea fiind elemente ale salariului expres stabilite de legiuitor cu această natură. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 56. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat punctele de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizărilor, cele mai multe dintre acestea fiind în sensul că indemnizaţia de delegare nu face parte din veniturile brute realizate la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul al pensiei de serviciu fiind reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 57. Această opinie se regăseşte în răspunsurile transmise de Tribunalul Alba, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Braşov, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă şi Tribunalul Mureş. 58. În motivarea opiniilor exprimate se reţine, în esenţă, că diurna de delegare/detaşare acordată magistraţilor în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, conform art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, a fost calificată prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ca fiind un drept de natură salarială, pentru compensarea inconvenientelor determinate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu (paragrafele 57-100). 59. În schimb, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent constituie adaosuri salariale acordate în considerarea condiţiilor specifice unui anumit loc de muncă (de exemplu, pentru condiţii grele de muncă, toxicitate, muncă prestată în timpul nopţii, prestarea unor ore suplimentare de muncă, activitate care determină prestarea muncii inclusiv în zile libere şi în zile de sărbători legale etc.), iar nu pentru că munca se prestează într-o altă localitate decât cea în care angajatul îşi are domiciliul. Condiţiile specifice unui anumit loc de muncă, care justifică acordarea unor sporuri, de genul celor arătate exemplificativ anterior, nu depind în vreun fel de faptul că domiciliul angajatului se află sau nu în localitatea unde acesta prestează munca. 60. Or, indemnizaţia de detaşare nu este un spor permanent sau nepermanent şi nici nu face parte din indemnizaţia de încadrare, fiind un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizaţia de încadrare brută lunară cuvenită magistratului şi are rolul de indemnizaţie suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că îşi desfăşoară activitatea profesională într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, din partea respectivului magistrat, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum şi costul transportului în interiorul localităţii în care salariatul îşi desfăşoară activitatea. 61. Prin urmare, s-a opinat că indemnizaţia de detaşare/delegare nu face parte din veniturile brute realizate la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 1 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, fiind distinctă de indemnizaţia de încadrare brută lunară în funcţie de care se calculează şi neconstituind nici spor cu caracter permanent sau nepermanent. 62. Puncte de vedere contrare au comunicat numai Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Vaslui. 63. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară şi nu au formulat niciun punct de vedere. 64. Ministerul Public a menţionat că la nivelul Secţiei judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 65. Prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, pronunţată în interpretarea art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborat cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că dreptul reglementat de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru procurorii care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, iar garanţiile principiului nediscriminării şi ale principiului egalităţii, prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate doar de către magistraţii care ocupau o „funcţie similară“ cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din acelaşi act normativ coroborat cu art. 8 din secţiunea a 2-a cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. 66. Prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, pronunţată în interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizaţie avută“ şi vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. 67. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022, pronunţată în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detaşare, după caz. 68. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, a respins, ca inadmisibilă, o sesizare privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, prin raportare la drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti privind diferenţele D.N.A. - D.I.I.C.O.T., anume coeficienţii prevăzuţi de lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 69. Judecătorii-raportori au apreciat că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, se interpretează în sensul că la stabilirea pensiei de serviciu nu se are în vedere şi indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) alături de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. X. Înalta curte de casaţie şi justiţie X.I. Asupra admisibilităţii sesizărilor 70. Se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile. 71. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie si Justiţie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Sub imperiul acestei norme generale în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022 şi Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022) s-a statuat că, pentru declanşarea procedurii hotărârii prealabile, trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii de admisibilitate: - existenţa unei cauze în curs de judecată aflate în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; – chestiunea de drept să fie nouă; – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 72. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. 73. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să soluţioneze. 74. Referitor la condiţiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 75. Se constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispoziţiile sale se aplică cu prioritate potrivit principiului speciala generalibus derogant, urmând a se completa în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“). 76. Se reţine astfel că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei hotărâri prealabile formulate în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii de admisibilitate: - existenţa unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să soluţioneze; – instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 77. Analizând elementele sesizării pentru a se stabili dacă sunt întrunite condiţiile anterior enunţate, se constată că primele două condiţii legale sunt îndeplinite: cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Piteşti, respectiv Târgu Mureş, care judecă în ultimă instanţă, conform art. 140 raportat la art. 143 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii (în vigoare la data sesizării instanţei), iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba de un proces care priveşte stabilirea şi plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, întrucât obiectul contestaţiei judiciare îl reprezintă anularea adeverinţei emise de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă adeverinţă pentru stabilirea pensiei de serviciu în care, la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022), să fie trecută şi indemnizaţia de delegare/diurnă în cuantum de 10.120 RON, respectiv la emiterea unei adeverinţe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, coeficienţii de multiplicare stabiliţi prin Sentinţa civilă nr. 148/17.02.2020 a Tribunalului (...), definitivă prin Decizia nr. 3.501/24.11.2020 a Curţii de Apel Piteşti, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum şi indemnizaţia de detaşare. 78. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept esenţială ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, fiind direct incidentă în soluţionarea cauzei prin raportare la limitele învestirii instanţei de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020 şi Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2024). 79. În sesizările formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ţinut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept. 80. Verificând această condiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţele de trimitere solicită lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere şi indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna), alături de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzelor, dat fiind faptul că reclamanta solicită anularea adeverinţei emise de pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei adeverinţe noi pentru stabilirea pensiei de serviciu în care la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022) să fie trecută şi indemnizaţia de delegare/diurnă, respectiv la emiterea unei adeverinţe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, coeficienţii de multiplicare stabiliţi prin Sentinţa civilă nr. 148 din 17.02.2020 a Tribunalului (...), definitivă prin Decizia nr. 3.501 din 24.11.2020 a Curţii de Apel Piteşti, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum şi indemnizaţia de detaşare. 81. Este îndeplinită şi ultima condiţie legală enunţată, întrucât rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie printr-o altă hotărâre prealabilă şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 82. Fiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care sa se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce formează obiectul sesizărilor. X.II. Asupra fondului sesizărilor 83. Problema de drept din prezenta cauză vizează, în esenţă, stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere, alături de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, şi indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna). În alţi termeni, s-a apreciat că sesizarea de faţă are ca obiect lămurirea chestiunii dacă indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) intră în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor. 84. Răspunsul la întrebarea ce face obiectul sesizării presupune identificarea voinţei legiuitorului român de a include în baza de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor şi alte venituri salariale (indemnizaţia de delegare/detaşare), alături de veniturile deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, sau stabilirea faptului că indemnizaţia de delegare/detaşare intră în componenţa unuia dintre veniturile salariale deja enumerate de textul de lege menţionat. 85. Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“. 86. Conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005: „în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută de art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial“. 87. Art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 arată că: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; (...) c) indemnizaţia de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcţiei, gradului, gradaţiei şi vechimii în funcţie, prevăzută în anexele nr. I-IX; (...) e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;." 88. În anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se face distincţie între veniturile cuvenite judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, denumite de legiuitor ca fiind indemnizaţii de încadrare, şi veniturile cuvenite personalului auxiliar şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, denumite salarii de bază. 89. Potrivit art. 142 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal: "Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale următoarele: (...) k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare." 90. Prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, învestită cu interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi ale art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, instanţa supremă a statuat că: „Principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat“. Această argumentare a fost reluată în analiza cerinţei noutăţii chestiunii de drept în cadrul Deciziei nr. 84 din 20 noiembrie 2017 pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu interpretarea dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, prevederi care au succedat art. 164 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 19/2000. 91. O primă concluzie care se desprinde din interpretarea logico-juridică a textelor de lege anterior menţionate, ţinând cont şi de dezlegările obligatorii ale instanţei supreme din deciziile arătate, este aceea că în baza de calcul al pensiei de serviciu se includ doar venituri de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale. 92. În viziunea legiuitorului român exprimată în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, există două categorii de venituri salariale care pot reprezenta baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor, respectiv: indemnizaţia de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, la care se pot adăuga sporurile din ultima lună înainte de data pensionării. 93. Potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006: "Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: a) diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare (...)." 94. Conform dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Codul fiscal: „Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor“. 95. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, instanţa supremă a fost învestită cu interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. În această decizie, s-a reţinut că: „(...) diurna de delegare sau de detaşare (indemnizaţia de delegare ori de detaşare) reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege a fi acordată salariatului delegat sau detaşat în legătură cu munca sau, altfel spus, se acordă pentru îndeplinirea atribuţiilor sau sarcinilor de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în cadrul programului normal de lucru al unităţii la care salariatul este delegat ori detaşat“. 96. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat în decizia menţionată că indemnizaţia de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegaţi sau detaşaţi, după caz. 97. Coroborând aceste dezlegări obligatorii ale instanţei supreme cu dispoziţiile art. 76 din Codul fiscal, se reţine că indemnizaţia de delegare/detaşare este un drept de natură salarială ce se acordă în considerarea unei situaţii speciale, particulare, respectiv desfăşurarea activităţii profesionale în altă localitate decât aceea de domiciliu, fiind distinctă de indemnizaţia de încadrare brută lunară. 98. Dacă norma din art. 76 din Codul fiscal impune includerea indemnizaţiei de delegare/detaşare în categoria veniturilor salariale sau asimilate salariilor, dispoziţia din art. 142 din Codul fiscal aduce limitări în ceea ce priveşte includerea acestor venituri salariale în baza de calcul al pensiei de serviciu, precizând, în mod expres, că pentru aceste venituri salariale nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale. Este cert că norma internă face o distincţie de tratament juridic între diferitele tipuri de venituri salariale sau asimilate salariilor în ceea ce priveşte includerea acestora în baza de calcul al pensiei de serviciu. 99. Relevantă sub acest aspect este şi Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanţa supremă a admis sesizarea şi, în interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/192 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din serviciu bugetar şi personalul salarizat conform anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizaţie avută“ şi vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. 100. Argumente juridice similare se regăsesc în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care instanţa supremă a reţinut că: „Opţiunea de a disocia aceste drepturi de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în altă localitate decât cea de domiciliu ca efect al unei măsuri de delegare sau detaşare vădeşte intenţia neechivocă a legiuitorului de a stabili în favoarea acestora o indemnizaţie de încadrare lunară mai mare decât cea prevăzută în legea de salarizare a personalului plătit din fonduri publice“. 101. Din interpretarea logică a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, varianta în vigoare la data sesizării instanţei de judecată cu litigiul ce a generat prezenta solicitare de pronunţare a unei hotărâri prealabile, prin raportare la dezlegările obligatorii din deciziile mai sus arătate, rezultă că baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor este reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară, neputând fi luate în considerare pentru acest calcul alte venituri salariale suplimentare care nu intră în componenţa acesteia. 102. Cuantumul acestei indemnizaţii de încadrare brute lunare poate să varieze la un moment dat pe parcursul activităţii profesionale a magistratului, în sensul celor dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile anterior menţionate, respectiv Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 şi Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, în sensul includerii în această indemnizaţie de bază a unor venituri salariale suplimentare, precum creşterile salariale bugetare sau majorarea indemnizaţiei de bază a procurorilor detaşaţi la S.I.I.J. Orice alte venituri salariale suplimentare care nu intră în cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare, în sensul de „indemnizaţie avută“, nu pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. 103. Modul în care se determină cuantumul indemnizaţiei de delegare/detaşare, respectiv ca valoare procentuală din indemnizaţia de încadrare brută lunară, impune concluzia că o atare indemnizaţie nu poate fi inclusă în indemnizaţia brută lunară, fiind, în mod evident, o indemnizaţie suplimentară, menită să acopere disconfortul produs de desfăşurarea activităţii profesionale a magistratului departe de domiciliu, într-o altă localitate, aspect ce presupune un efort suplimentar în ceea ce priveşte acoperirea cheltuielilor de hrană, a cheltuielilor mărunte, uzuale, a costului transportului din interiorul localităţii în care salariatul este delegat. 104. Faptul că delegarea/detaşarea magistraţilor poate fi dispusă pe o perioadă de timp strict reglementată de lege, fiind o măsură temporară, atrage o altă concluzie importantă în soluţionarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, anume aceea că indemnizaţia de delegare/detaşare este un venit salarial temporar, nepermanent, impus de o situaţie specială, neuzuală în munca judecătorului/procurorului, justificată de nevoile justiţiei, iar componenta patrimonială a acestei indemnizaţii îşi are temeiul în nevoia de compensare a acestui disconfort temporar. 105. Suma de bani cuvenită magistraţilor cu titlu de diurnă nu poate fi încadrată nici în categoria sporurilor permanente sau nepermanente, întrucât, dincolo de denumirea pe care legiuitorul a dat-o diurnei - „indemnizaţie de delegare/detaşare“ - are natura juridică a unei indemnizaţii suplimentare. Sporurile cu caracter permanent sau nepermanent constituie adaosuri salariale acordate în considerarea condiţiilor specifice unui anumit loc de muncă (de exemplu, pentru condiţii grele de muncă, toxicitate, muncă prestată în timpul nopţii, ore suplimentare etc.), iar nu pentru că munca se prestează într-o altă localitate decât în aceea în care angajatul îşi are domiciliul. Condiţiile specifice unui anumit loc de muncă ce justifică acordarea unor sporuri de genul celor arătate cu titlu de exemplu anterior nu depind în vreun fel de faptul că domiciliul angajatului se află sau nu se află în localitatea unde acesta îşi desfăşoară activitatea profesională. 106. Ca atare, s-a apreciat că indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu poate fi luată în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor, întrucât nu intră în componenţa niciunuia din veniturile salariale deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, supus prezentei interpretări, fiind un venit salarial nepermanent, determinat de o situaţie temporară şi neuzuală, având ca scop recompensarea unui disconfort temporar reprezentat de desfăşurarea activităţii profesionale într-o altă localitate decât aceea de domiciliu şi nesupus obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.792/90/2022 şi de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.876/102/2022 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu intră în baza de calcul al pensiei de serviciu. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2024. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
