Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în raport cu art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea ESP Promotor 2005 - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3/281/2018 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 777D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât liberul acces la justiţie şi dreptul la apărare sunt asigurate prin posibilitatea formulării plângerii contravenţionale. Totodată, normele criticate sunt norme de competenţa legiuitorului şi s-au aplicat până la modificările aduse prin Legea nr. 203/2018 tuturor persoanelor, fără discriminări. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3/281/2018, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în raport cu art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată de Societatea ESP Promotor 2005 - S.R.L. din Buzău într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare a contravenţiilor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, în raport cu art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, contravin prevederile art. 21 şi art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, se afirmă că, deşi legiuitorul statuează în ce condiţii se consideră muncă nedeclarată sau „muncă la negru“, art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 sancţionează cu aceeaşi duritate angajatorul de bună-credinţă ca şi pe cel ce angajează „la negru“, fără a face o individualizare concretă a sancţiunilor, toată lumea fiind pedepsită la fel. Prin urmare, se încalcă atât dreptul la apărare consfinţit de art. 24 alin (1) din Constituţie, cât şi accesul liber la justiţie, întrucât judecătorul, chiar dacă ar dori aplicarea unei sancţiuni mai blânde, este constrâns să aplice art. 36 în forma dată de Guvernul României, în vădită contradicţie cu art. 15^1 din Codul muncii. 6. În continuare se apreciază că încălcarea prevederilor art. 16 din Legea fundamentală rezultă din raportarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, la cele ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Plecând de la aceste premise, se susţine, în esenţă, că actul normativ este discriminatoriu şi impredictibil, nedând posibilitatea contribuabilului să achite jumătate din sancţiunea aplicată în termen de 48 de ore. Arată că agentul constatator a decis că Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 nu prevede această posibilitate, fiind o greşită interpretare a legii de către acesta, fapt ce trebuia clarificat de legiuitor la momentul adoptării Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, pentru a nu permite interpretarea abuzivă sau greşită a legii de către organele împuternicite cu aplicarea acesteia. 7. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât sancţionarea cu aceeaşi duritate atât a angajatorului care primeşte cetăţeni străini fără aviz de angajare, fără încheierea unui contract de muncă, cât şi a celui care încheie un astfel de contract nu încalcă dreptul la apărare consfinţit de art. 24 alin. (1) din Constituţie, întrucât cel sancţionat are posibilitatea de a se adresa instanţei prin formularea unei plângeri contravenţionale împotriva procesului-verbal de contravenţie. De asemenea, instanţa consideră că lipsa posibilităţii persoanei sancţionate de a achita jumătate din minimul prevăzut de lege nu încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 din Constituţie, întrucât lipsa posibilităţii învederate de petent nu instituie diferenţieri pe criterii arbitrare, ci este deopotrivă aplicabil tuturor celor care săvârşesc contravenţii la regimul de încadrare în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, având în vedere scopul protejat. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, în raport cu art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, precum şi Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014: "(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin fără aviz de angajare sau de detaşare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată;" – Art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: "În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă: a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat; d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.;" – Art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.“; – Art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal“. 12. Autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care consacră accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia determină neconstituţionalitatea art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 prin compararea acestor dispoziţii cu cele ale art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, susţinând că se încalcă prevederile constituţionale privind dreptul la apărare şi accesul liber la justiţie, întrucât judecătorul, chiar dacă ar dori aplicarea unei sancţiuni mai blânde, este constrâns să aplice art. 36 în forma dată de Guvernul României, contrar art. 15^1 din Codul muncii. De asemenea, neconstituţionalitatea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, este determinată prin comparare cu art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, autorul apreciind, în esenţă, că actul normativ este discriminatoriu şi impredictibil, întrucât nu oferă posibilitatea contribuabilului să achite jumătate din sancţiunea aplicată în termen de 48 de ore, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. 14. Având însă în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele. Aşadar, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 23, şi Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011. 15. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în raport cu art. 15^1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în întregul său, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea ESP Promotor 2005 - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3/281/2018 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
