Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 79 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ“, excepţie ridicată de Nicolae Chiriţă în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.965D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 805/98/2019, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 79 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Chiriţă într-o cauză având ca obiect principal cererea de anulare a unor acte administrative de sancţionare disciplinară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textele de lege criticate, potrivit cărora comisiile de disciplină competente să analizeze faptele sesizate ca abateri disciplinare şi să propună sancţiuni disciplinare aplicabile funcţionarilor publici şi al căror mod de constituire, organizare şi funcţionare se stabileşte printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, contravin normelor constituţionale care rezervă funcţionarilor publici un statut reglementat prin lege organică. 6. Materia răspunderii, în general, şi a răspunderii disciplinare, în special, reprezintă unul dintre cele mai sensibile aspecte cuprinse în statutul juridic al funcţionarilor publici, având în vedere, de pildă, că cea mai gravă dintre sancţiunile disciplinare este destituirea şi, în consecinţă, încetarea raportului de serviciu. Totodată, răspunderea disciplinară dă posibilitatea unor acte de hărţuire şi de înlăturare din funcţie a funcţionarilor publici din partea conducerii. 7. Acestea sunt raţiunile pentru care prevederile art. 73 alin. (3) lit. j), coroborate cu cele ale lit. p) din Constituţie, îndrituiesc exclusiv Parlamentul ca, prin lege organică, să reglementeze dimensiunile regimului juridic al funcţiei publice şi al statutului funcţionarului public. Or, textele criticate permit puterii executive ca, prin hotărâre a Guvernului - deci un act administrativ cu caracter normativ, cu forţă juridică inferioară legii -, să stabilească anumite elemente esenţiale în materia răspunderii disciplinare, ce definesc statutul funcţionarului public, ceea ce încalcă, în plus, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul supremaţiei Constituţiei şi a legilor, dar şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (cum ar fi deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016 sau nr. 818 din 7 decembrie 2017). 8. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece textele criticate se referă la cercetarea disciplinară a funcţionarului public, aspecte care aparţin statutului acestuia, ce trebuie reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică, şi nu prin hotărâre a Guvernului. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere prin care consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, iar dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, deoarece generează situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici să fie reglementat printr-un act administrativ, respectiv hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Evaluarea activităţii şi a conduitei funcţionarilor publici poate avea drept consecinţă, în final, chiar încetarea raporturilor de serviciu ale acestora, astfel că emiterea unor acte cu caracter administrativ de nivel infralegal determină o stare de incertitudine juridică din cauza posibilităţii reale de intervenţii succesive şi dese din partea puterii executive. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, prevederea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie dă expresie preocupării speciale a legiuitorului constituant, care a stabilit că statutul funcţionarilor publici - învestit cu exerciţiul autorităţii publice - trebuie reglementat prin lege organică, deci şi raportul de serviciu al acestora, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale şi în ale cărui aspecte esenţiale sunt incluse şi cele referitoare la activitatea comisiilor de disciplină. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, deciziile nr. 90 din 21 februarie 2019, nr. 818 din 7 decembrie 2017, nr. 794 din 15 decembrie 2016 sau nr. 637 din 13 octombrie 2015. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 79 alin. (1) şi (5) [şi nu alin. (6), care nici nu există şi a fost înscris astfel dintr-o eroare materială în dispozitivul încheierii de sesizare] din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Curtea observă că, anterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 79 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 188/1999 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Cu toate acestea, în aplicarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea va examina aceste texte, în redactarea care a produs efecte juridice în prezenta cauză, aceasta fiind următoarea: "ART. 79 (1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice se constituie comisii de disciplină. (...) (5) Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici." 15. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, de asemenea, criticate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea au preluat identic soluţia normativă cuprinsă în art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, concomitent cu abrogarea acestora din urmă prin art. 597 alin. (2) lit. b) din acelaşi Cod administrativ. La rândul său, art. 494 alin. (9) din Codul administrativ a fost abrogat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021. 16. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) şi (5), invocate sub aspectul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi al supremaţiei Constituţiei şi a legilor, şi ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici au fost constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.189 din 7 decembrie 2020. Curtea a constatat cu acel prilej că, prin efectul textului legal criticat, reguli esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare, precum şi termenul de contestare a sancţiunii disciplinare nu sunt reglementate prin lege organică, ci prin Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecinţă, Curtea a constatat neconstituţionalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Totodată, Curtea a constatat şi încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, precum şi a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, deoarece funcţionarul vizat se putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 pentru aceleaşi motive exprimate, în esenţă, şi de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Având în vedere, pe de o parte, prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc efectul general obligatoriu şi pentru viitor al deciziilor Curţii Constituţionale, de la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi, pe de altă parte, faptul că prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost invocată anterior pronunţării şi publicării deciziei de admitere mai sus menţionate, rezultă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, că soluţia ce urmează a se pronunţa în prezenta cauză este de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Cu toate acestea, conform jurisprudenţei constante şi de principiu a Curţii Constituţionale, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 737 din 8 octombrie 2020 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate, în condiţiile arătate. 19. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, Curtea observă că acestea sunt criticate pentru aceleaşi motive care au vizat şi neconstituţionalitatea art. 79 alin. (5) din aceeaşi lege. Or, art. 79 alin. (1) stabileşte constituirea comisiilor de disciplină şi rolul acestora de a analiza faptele sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune sancţiuni disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice. Prin urmare, norma are caracter general şi stabileşte la nivel legal înfiinţarea şi competenţa generală a comisiilor de disciplină, ceea ce corespunde întru totul exigenţelor impuse de art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, invocate sub aspectul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi al legalităţii, precum şi de art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică. Spre deosebire de alin. (5) al art. 79, care dădea în competenţa Guvernului stabilirea, prin act administrativ cu caracter normativ, a unor aspecte esenţiale în materia răspunderii disciplinare şi care se integrează statutului funcţionarilor publici, alin. (1) al aceluiaşi articol nu cuprinde astfel de norme, care să contravină textelor constituţionale invocate. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 20. În sfârşit, Curtea reţine că autorul excepţiei a indicat ca obiect al acesteia şi prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ, texte care erau în vigoare la momentul invocării excepţiei şi preluaseră normele juridice conţinute în art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, concomitent cu abrogarea lor prin acelaşi Cod administrativ. Faţă de această situaţie, Curtea constată însă că în litigiul supus soluţionării de către instanţa de trimitere nu dispoziţiile Codului administrativ au produs în concret efecte juridice, ci cele în vigoare la momentul derulării raporturilor juridice în discuţie, şi anume art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. Curtea constată că, chiar dacă nici art. 494 alin. (5) din Codul administrativ nu mai este, în prezent, în vigoare, fiind abrogat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021, în privinţa acestora nu se poate aplica Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, precitată, deoarece nu au legătură în sens formal cu cauza în care s-a invocat excepţia. Cu alte cuvinte, deşi nici art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 şi nici art. 494 alin. (9) din Codul administrativ - ambele criticate şi conţinând aceeaşi soluţie juridică - nu mai sunt în prezent în vigoare, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 se aplică doar cu privire la art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, deoarece în cauza în care s-a ridicat excepţia de faţă, comisiile de disciplină au fost constituite şi şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999, Codul administrativ abrogând ulterior această lege şi preluându-i o parte din norme. 21. Prin urmare, întrucât dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ nu mai sunt în vigoare în momentul pronunţării prezentei decizii şi nici nu au legătură cu soluţionarea cauzei, rezultă că această excepţie de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Nicolae Chiriţă în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 3. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
