Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege, excepţie ridicată de Indra Felicia Sofian în Dosarul nr. 30.753/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.015D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 651 din 15 decembrie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 30.753/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale pct. 1.2 din secţiunea VII a anexei nr. 1 la Legea nr. 176/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Indra Felicia Sofian într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei constând în nedeclararea veniturilor soţului în cuprinsul declaraţiei anuale de avere prevăzute de Legea nr. 176/2010. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate, care instituie obligaţia declarării veniturilor soţului/soţiei, sunt neconstituţionale, deoarece încalcă dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, consacrat de art. 26 din Constituţie şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, dispoziţiile criticate intervin în viaţa profesională a altei persoane. 6. Arată că drepturile salariale ale soţului/soţiei sunt supuse unui acord de confidenţialitate şi date cu caracter personal, fiind protejate de norme europene, cum este Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). 7. În final, susţine că obligaţia de menţionare în declaraţia de avere a cuantumului salariului obţinut de soţ conduce la obligarea acestuia din urmă de a-şi încălca acordurile profesionale şi obligă persoana care trebuie să depună declaraţia de avere să declare ceva ce nu cunoaşte. 8. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, consideră că prevederile de lege criticate au un caracter inflexibil şi nu au în vedere situaţiile faptice care se pot ivi între cei doi soţi, fiind create premisele încălcării dreptului la viaţă privată al soţului funcţionarului ce depune declaraţia de avere, în condiţiile în care soţul nu ar dori să declare cuantumul salariului său către titularul obligaţiei de depunere a declaraţiei de avere sau ar avea încheiat un acord de confidenţialitate cu angajatorul său în temeiul căruia ar fi împiedicat să divulge unor alte persoane salariul său, inclusiv soţului. Un asemenea acord constituie o convenţie ce are forţă obligatorie între angajator şi angajat, conform prevederilor art. 1.270 din Codul civil, iar încălcarea clauzei de confidenţialitate ar fi de natură să îl expună pe angajat unei sancţiuni disciplinare. Mai mult, instanţa apreciază că în fapt pot exista şi alte situaţii în care titularul obligaţiei de depunere a declaraţiei de avere ar putea să nu cunoască situaţia veniturilor soţului său, de exemplu: existenţa unei separaţii în fapt a soţilor, a unor relaţii tensionate între aceştia în urma cărora soţul să îl împiedice pe titular să îi afle veniturile sale sau a altor împrejurări în care titularul să nu cunoască efectiv cuantumul exact al veniturilor soţului său. Existenţa uneia dintre împrejurările mai sus expuse, în condiţiile în care dispoziţiile criticate din Legea nr. 176/2010 sunt inflexibile şi nu permit excepţii justificate, ar conduce în mod automat la sancţionarea titularului obligaţiei de depunere a declaraţiei de avere. Or, instanţa reţine că inclusiv contestatoarea a precizat în cauză că a fost pusă în situaţia de a alege între a săvârşi infracţiunea de fals în declaraţii (declarând venituri inexacte ale soţului) şi a săvârşi contravenţia pentru care a fost sancţionată (nedeclarând vreun venit al soţului). 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate, îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege. Dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au următorul conţinut: „Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.“ Dispoziţiile pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 - Declaraţia de avere la Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins: "Subsemnatul/Subsemnata, ........................., având funcţia de .................................. la .................................. CNP .........................., domiciliul .........................., cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind falsul în declaraţii declar pe propria răspundere că împreună cu familia^1 deţin următoarele: […] VII. Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
┌────────┬───────────┬─────────┬───────┐
│ │Sursa │Serviciul│ │
│Cine a │venitului: │prestat/ │Venitul│
│realizat│numele, │Obiectul │anual │
│venitul │adresa │generator│încasat│
│ │ │de venit │ │
├────────┴───────────┴─────────┴───────┤
│1. Venituri din salarii │
├────────┬───────────┬─────────┬───────┤
│[…] │ │ │ │
├────────┼───────────┼─────────┼───────┤
│1.2. Soţ│ │ │ │
│/soţie │ │ │ │
└────────┴───────────┴─────────┴───────┘
^1 Prin familie se înţelege soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora.“" 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 45 privind libertatea economică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 12 şi ale art. 16 alin. (3) privind familia din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 651 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai 2023. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate fac parte din titlul I - Obligaţii de integritate şi transparenţă în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, capitolul I - Declararea averii şi a intereselor, respectiv din titlul III - Sancţiuni din Legea nr. 176/2010 şi reglementează obligaţia declarării averii şi, în mod corelativ, sancţiunea nerespectării acestei obligaţii legale. 15. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26, componentele privind viaţa familială şi viaţa privată, şi ale art. 20 din Constituţie raportate la cele ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a reţinut, la paragrafele 34 şi 35 ale Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, precitată, că, în jurisprudenţa sa, a constatat că obligaţia de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet ale entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu prevederile legale, au obligaţia de a le depune, precum şi transmiterea acestora către Agenţia Naţională de Integritate în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectarea şi ocrotirea vieţii private. Însă, în acea cauză, la fel ca în cauza de faţă, analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor de lege criticate, a constatat că autorii excepţiei de neconstituţionalitate criticau însăşi instituirea obligaţiei de a întocmi declaraţia de avere şi de a declara veniturile soţului, precum şi sancţiunea nedepunerii acesteia în termenul legal. Or, nici obligaţia de a întocmi declaraţia de avere şi nici sancţiunea nedepunerii acesteia în termenul legal nu reprezintă încălcări ale dreptului la respectarea vieţii private, având în vedere raţiunea instituirii acestei obligaţii, şi anume asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. 16. La paragrafele 36-38 ale Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, Curtea a constatat că, potrivit art. 6 - Legalitatea prelucrării alin. (1) lit. c) din acest regulament, prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în care se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii: [...] c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului;“. Aşadar, Curtea a reţinut că obligaţia de a declara veniturile soţului este instituită prin lege, este justificată de raţiunea asigurării integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi, totodată, legea obligă persoana responsabilă să publice declaraţiile de avere cu anonimizarea adresei imobilelor declarate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, „Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese au obligaţia să se înregistreze în această calitate pe e-DAI şi au următoarele atribuţii: d) [...] asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;“. De altfel, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, principiile care guvernează activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii. 17. La paragraful 40 al Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, referitor la susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora soţul are dreptul să refuze solicitarea celuilalt soţ, în situaţia în care solicitarea nu este justificată ori în cazul în care salariul este confidenţial, Curtea a reţinut că acestea constituie aspecte privind aplicarea legii la cazurile concrete deduse judecăţii, iar nu veritabile critici de neconstituţionalitate. De altfel, în Ghidul de completare a declaraţiilor de avere şi de interese se precizează că, „în cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidenţialităţii veniturilor declarantului sau ale membrilor familiei sale, este obligatorie dovada acestor aspecte, prin anexarea la declaraţia de avere a unui document justificativ prin care se confirmă existenţa clauzei, respectiv prin indicarea normelor speciale care instituie obligaţia de confidenţialitate, situaţie în care Agenţia Naţională de Integritate poate dispune anonimizarea veniturilor“. 18. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituţie, Curtea a constatat, la paragraful 41 din Decizia nr. 651 din 15 decembrie 2022, că aceasta este neîntemeiată, deoarece declararea veniturilor familiei nu afectează sub niciun aspect conţinutul dreptului de proprietate. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. În final, cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (5) şi ale art. 45 din Constituţie, Curtea constată că acestea vizează dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, precum şi accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă, fără a avea vreo legătură cu obligaţia persoanelor care exercită funcţii şi demnităţi publice de a depune declaraţii de avere. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Indra Felicia Sofian în Dosarul nr. 30.753/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
