Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 688 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 688 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 267 din 28 martie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Emilia Maria Dumitrescu Drînceanu, Olga Dumitrescu, prin curator Stancu Jean Pascal Ion, şi Tudor Costin Dumitrescu în Dosarul nr. 1.107/300/2019/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 897D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.107/300/2019/a1, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emilia Maria Dumitrescu Drînceanu, Olga Dumitrescu, prin curator Stancu Jean Pascal Ion, şi Tudor Costin Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că sintagma „sau apreciată de instanţă ca fiind derizorie“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, încălcând astfel principiul respectării supremaţiei Constituţiei şi a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se susţine că norma nu este suficient de precisă şi previzibilă, în sensul că permite judecătorului să interpreteze arbitrar în ce condiţii valoarea impozabilă stabilită de administraţia publică locală printr-un act administrativ cu caracter normativ este sau nu este „derizorie“. Practic această imprecizie a normei supune reclamanţii la o încălcare a dreptului la un proces echitabil, în forma accesului la justiţie, în condiţiile în care judecătorul va putea alege în orice condiţii să aplice valoarea din grila notarială, indiferent de valoarea impozabilă, din moment ce textul de lege îi permite să nesocotească un act cu caracter normativ opozabil erga omnes, doar pe criteriul aprecierii sale subiective.
    6. În susţinerea acestor critici de neconstituţionalitate se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, şi anume deciziile nr. 447 din 29 octombrie 2013, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 494 din 10 mai 2012, arătându-se, în concluzie, că formularea unei norme juridice trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte (în cazul de faţă, o persoană care iniţiază un proces trebuie să aibă o prefigurare clară a obligaţiilor de plată a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa).
    7. Cât priveşte dreptul la un proces echitabil, se susţine că dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sunt încălcate printr-o normă cum este cea criticată, care obligă justiţiabilii la plata unei taxe de timbru excesive şi care limitează accesul liber la justiţie, întrucât este raportată la valoarea din grila notarială ce corespunde situaţiei de taxare la înstrăinarea unui bun imobil prin acte notariale. Se invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la taxele judiciare de timbru excesive, şi anume hotărârile din 24 mai 2006, din 25 ianuarie 2011, din 6 decembrie 2007, respectiv din 1 aprilie 2008, pronunţate în cauzele Weissman împotriva României, Iorga împotriva României, Beian împotriva României şi Nemeti împotriva României.
    8. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în condiţiile în care aprecierea de către instanţă a caracterului vădit derizoriu al valorii impozabile se realizează inclusiv prin raportare la criterii obiective, respectiv diferenţa dintre valoarea impozabilă şi valoarea din grilele notariale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.“ Dispoziţiile art. 31 alin. (3) teza întâi din acest act normativ au următorul cuprins: „În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil.“
    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, Decizia nr. 633 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 11 mai 2022, sau prin Decizia nr. 44 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 11 aprilie 2022. Prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, precitată, paragraful 16, Curtea a reţinut că, potrivit art. 31 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă, adică după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi. De asemenea, art. 31 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 precizează că, în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa judiciară de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Potrivit art. 31 alin. (3) teza a doua, dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
    15. Referitor la critica raportată la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a subliniat, prin aceeaşi decizie, că valorile stabilite prin ghidul orientativ privind valorile proprietăţilor imobiliare sunt avute în vedere pentru calculul taxei judiciare de timbru doar în situaţii strict prevăzute de lege, respectiv atunci când valoarea impozabilă este contestată sau considerată de instanţă vădit derizorie. S-a subliniat, de asemenea, că aceste grile notariale sunt folosite drept criteriu de referinţă şi în alte reglementări legale, exemplu fiind art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, acestea fiind publice şi previzibile. Soluţia legală criticată are în vedere faptul că ceea ce părţile urmăresc printr-o astfel de acţiune (revendicare imobiliară) este aducerea în patrimoniul lor a unor drepturi reale asupra unor imobile, la valoarea lor de piaţă, astfel încât este firesc ca timbrarea să fie corespunzătoare acestui nivel. Dacă această valoare este stabilită prin grilele notariale sau rezultată din alte evidenţe sau evaluări, aceasta este o problemă ce ţine de opţiunea legiuitorului şi de politica de stabilire a taxelor şi impozitelor. Atâta vreme cât aceste criterii de evaluare sunt obiective, iar taxele judiciare de timbru stabilite pe baza lor sunt supuse regulilor de acordare a ajutorului public judiciar, Curtea a apreciat că nu se pune problema obstrucţionării accesului la justiţie.
    16. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, prin Decizia nr. 44 din 27 ianuarie 2022, precitată, paragraful 14, Curtea a constatat că cerinţa plăţii taxelor judiciare de timbru în procedurile civile, pentru acţiunile introduse, nu poate fi privită ca o restricţie a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 21). De altfel, la finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie.
    17. De asemenea, la paragraful 15 al Deciziei nr. 44 din 27 ianuarie 2022, Curtea a remarcat distincţia dintre dispoziţiile speciale şi derogatorii ale art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 faţă de dispoziţiile generale ale art. 98 şi 104 din Codul de procedură civilă, în sensul că aceste din urmă norme sunt aplicabile pentru stabilirea competenţei instanţei de judecată, iar nu pentru stabilirea timbrajului. Modalitatea de stabilire a taxelor judiciare de timbru este prevăzută în mod neechivoc de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar nu de Codul de procedură civilă. Astfel, art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie regula generală de utilizare a criteriului valoric, potrivit căreia competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere, iar potrivit art. 104 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită conform legislaţiei fiscale. În acest sens, prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, precitată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 104 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscale, iar în cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită, sunt aplicabile dispoziţiile art. 98 din acelaşi act normativ.
    18. Totodată, Curtea Constituţională a observat că, prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite a reţinut că legea privind taxele judiciare de timbru este o lege fiscală, circumscrisă dreptului financiar, şi nu dreptului procesual civil. În acest context, aşa cum a subliniat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 709 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 23 februarie 2018, paragrafele 18 şi 19, reglementarea de către legiuitor a unui criteriu general valabil pentru stabilirea valorii imobilelor raportată la valoarea impozabilă, potrivit legislaţiei fiscale, face previzibilă pentru justiţiabili modalitatea de calcul al taxelor judiciare de timbru, eliminând astfel subiectivismul în stabilirea acestor taxe de către instanţe. Astfel, normele legale care conferă instanţei de judecată criterii de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiţie şi nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    20. În ceea ce priveşte susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la interpretarea arbitrară a judecătorului cu privire la caracterul derizoriu al valorii impozabile a bunului care face obiectul litigiului, Curtea constată că acestea nu reprezintă critici de neconstituţionalitate, ci aspecte privind eventuala aplicare greşită a legii la situaţia concretă, ceea ce intră în atribuţiile instanţelor judecătoreşti de control judiciar, iar nu ale Curţii Constituţionale.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilia Maria Dumitrescu Drînceanu, Olga Dumitrescu, prin curator Stancu Jean Pascal Ion, şi Tudor Costin Dumitrescu în Dosarul nr. 1.107/300/2019/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 688 din 12 decembrie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016