Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 7.458/86/2017 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 236D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin domnul consilier juridic Marius-Gabriel Popescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 848D/2018, nr. 1.403D/2018, nr. 1.511D/2018, nr. 1.525D/2018, nr. 1.550D/2018 şi nr. 122D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Adrian Ioan Dorobanţ în Dosarul nr. 10.051/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Leontin Jugravu în Dosarul nr. 272/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gh. Dumitru Lucian Deaconu în Dosarul nr. 65/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 2.202/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 1.870/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi de Florin Daniel Raţă în Dosarul nr. 2.124/118/2018* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se prezintă domnul consilier juridic Marius-Gabriel Popescu, cu delegaţii depuse la dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.525D/2018 şi nr. 1.550D/2018. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 848D/2018, nr. 1.403D/2018, nr. 1.511D/2018, nr. 1.525D/2018, nr. 1.550D/2018 şi nr. 122D/2019 la Dosarul nr. 236D/2018, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, care arată că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, însă, în raport cu motivarea acesteia, învederează că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile obiectiv diferite impun un tratament juridic diferenţiat. În acest sens invocă Decizia nr. 85 din 28 februarie 2013, în care Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii se aplică în raport cu persoanele care au ieşit la pensie în baza anumitor prevederi legale, şi nu în raport cu persoanele care au ieşit la pensie întrun cadru legislativ diferit. Din perspectiva art. 47 din Constituţie, invocat de autorii excepţiei, arată că dreptul la pensie, ca drept fundamental, se exercită în condiţiile prevăzute de lege, iar cuantumul pensiei nu este garantat de Constituţie. Legiuitorul poate modifica condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, precum şi cuantumul acesteia ori de câte ori este necesar. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 115 din Constituţie arată că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, adoptarea de urgenţă a acestui act normativ a fost justificată prin existenţa unor discrepanţe între pensionari determinate de cuantumul pensiilor de serviciu, care este mai mare faţă de pensia medie a sistemului public. În concluzie, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. Astfel, arată că autorii excepţiei critică un mod de reglementare, nefiind vorba de o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. Totodată, aşa cum s-a arătat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu se poate vorbi de neconstituţionalitatea unor texte atunci când se face o comparaţie între dispoziţii din legi diferite. De asemenea, apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 6 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.458/86/2017 şi Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.870/86/2018, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia fost ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în cadrul unor acţiuni diferite. 9. Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.051/30/2017, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Adrian Ioan Dorobanţ. 10. Prin Încheierea din 4 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 272/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Leontin Jugravu. 11. Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 65/109/2018, şi Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.202/109/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Gh. Dumitru Lucian Deaconu şi de Constantin Neagoe. 12. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.124/118/2018*, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Florin Daniel Raţă. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd actualizarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu sunt coerente, clare şi predictibile. Astfel, arată că sensul juridic al noţiunii de actualizare a cuantumului pensiei militare de stat, aşa cum era reglementat iniţial prin Legea nr. 223/2015, care este o lege organică, este golit total de conţinut printr-o ordonanţă de urgenţă, fiind transformat într-un fel de indexare parţială a cuantumului pensiei militare de stat, nici măcar în forma de indexare prevăzută anterior de Legea nr. 223/2015 sau de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legiuitorul guvernamental, prin promovarea art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, introduce o nouă situaţie juridică, dând un sens juridic nou, neclar, neprevizibil şi echivoc noţiunii de actualizare a pensiilor militare de stat, sens total diferit şi aflat în contradicţie cu sensul juridic definit de legiuitorul originar. 14. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate creează un tratament juridic diferit, discriminator, în raport cu categoria socioprofesională a magistraţilor, care se bucură de dispoziţii mai favorabile în ceea ce priveşte actualizarea pensiilor. 15. Totodată, autorii arată că, prin eliminarea ad aeternum a operaţiunii administrative de actualizare a pensiilor militare de stat, aşa cum a fost stipulată iniţial în Legea nr. 223/2015, fără specificarea vreunui termen-limită de aplicare a măsurii restrictive, este afectată însăşi substanţa dreptului fundamental la pensie, care nu cuprinde numai dreptul la stabilirea unui cuantum iniţial al pensiei, dar şi la actualizarea şi indexarea lui. 16. În critica pe care o formulează, autorii excepţiei arată că adoptarea dispoziţiilor art. VII s-a realizat fără respectarea condiţiilor prevăzute de art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 17. Având în vedere că dispoziţiile de lege criticate modifică o lege organică, autorii excepţiei susţin şi că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. p), care se referă la protecţia socială. 18. De asemenea, consideră că nu au fost respectate nici prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, şi au fost afectate drepturi fundamentale. În acelaşi timp, susţin că a fost încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, deoarece modificarea unei legi organice nu se putea realiza printr-o ordonanţă de urgenţă. 19. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. 20. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă se pronunţă doar cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate formulate nu sunt întemeiate. 22. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate modifică dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, şi că, prin art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, art. 59 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat din nou. Având în vedere însă că în cauzele în care s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate este aplicabil art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi cele reţinute prin Decizia din 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată şi care au următoarea redactare: Art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: " Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 26. Autorii excepţiei susţin că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 4 alin. (1) referitor la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 30 alin. (6) şi (7) privind libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul la informaţie, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 42 alin. (1) şi (2) privind interzicerea muncii forţate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 115 alin. (1), (2), (4) şi (6) privind delegarea legislativă şi art. 118 alin. (1) privind forţele armate. 27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate modifică prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015 referitoare la modul în care se indexează pensiile militare de stat. Astfel, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea indexarea anuală a cuantumului pensiilor militare de stat cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 28. Critica autorilor excepţiei vizează, în esenţă, faptul că, potrivit textului de lege supus analizei de constituţionalitate, indexarea pensiei se realizează numai prin raportare la rata medie anuală a inflaţiei, fără a se mai adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, aşa cum prevedea reglementarea anterioară. 29. Referitor la această critică, Curtea reţine că în motivarea acesteia autorii excepţiei pornesc de la premisa că indexarea anuală a pensiei reprezintă un drept fundamental, ce nu poate fi modificat în sensul diminuării. Or, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a statuat că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. 30. De asemenea, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 31. Cât priveşte tratamentul juridic diferit aplicabil militarilor în raport cu alte categorii socioprofesionale, aşa cum sunt magistraţii, Curtea, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17, a arătat că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens, Curtea a amintit, cu titlu de exemplu, cele reţinute anterior prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice îşi găseşte aplicarea doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit. 32. În sfârşit, analizând critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea observă că, în opinia autorilor excepţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă fără să fi existat o situaţie extraordinară care să justifice emiterea de urgenţă a acestui act normativ. Faţă de această critică Curtea reţine, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. 33. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă nu constituie o alternativă aflată la discreţia Guvernului, prin care acesta şi-ar putea încălca obligaţia sa constituţională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relaţiilor ce constituie obiectul acestei reglementări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepţiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare [... ] constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi - ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu“. 34. Având în vedere aceste repere, Curtea reţine că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că „în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. 35. Analizând aceste aspecte, Curtea apreciază că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în dosarele nr. 7.458/86/2017 şi nr. 1.870/86/2018 ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Adrian Ioan Dorobanţ în Dosarul nr. 10.051/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Leontin Jugravu în Dosarul nr. 272/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gh. Dumitru Lucian Deaconu în Dosarul nr. 65/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 2.202/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Florin Daniel Raţă în Dosarul nr. 2.124/118/2018* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
