Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ion Tănăsoiu în Dosarul nr. 2.892/90/2018 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 706D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece excepţia vizează o problemă de interpretare a legii, iar nu una de constituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.892/90/2018, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Tănăsoiu în cadrul soluţionării cererii privind anularea raportului comisiei de disciplină a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi a ordinului de sancţionare disciplinară, emis în temeiul Legii nr. 188/1999. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate stabilesc un termen de un an pentru aplicarea sancţiunii disciplinare a funcţionarului public. Se solicită Curţii Constituţionale să stabilească în mod clar că acest termen este unul imperativ, şi nu de recomandare, lăsat la aprecierea şi la latitudinea comisiilor de disciplină. Se susţine că, dacă acest termen ar fi de recomandare, s-ar încălca prevederile art. 16, 21 şi 26 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât persoanele cercetate disciplinar nu dispun de norme previzibile privind termenul în care se poate aplica o sancţiune disciplinară, putându-se ajunge la situaţia în care sancţiunile să fie aplicate după mai mulţi ani, fiind lăsat la aprecierea aleatorie a comisiilor, aspect ce afectează dreptul la viaţă privată al cetăţenilor, precum şi egalitatea în drepturi faţă de cetăţenii care au comis fapte ilicite de altă natură şi care dispun de termene imperative pentru sancţionare. 6. Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Autorul excepţiei invocă aspecte referitoare la modul de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, în sensul de a se stabili dacă termenul de un an prevăzut este sau nu unul de recomandare şi doar pentru ipoteza reţinerii caracterului de recomandare al termenului să se constate că acesta intră în contradicţie cu prevederile art. 16, 21 şi 26 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţie. Or, modul de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat revine în mod evident instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Pentru ipoteza în care Curtea va aprecia că se impune să stabilească pe cale de interpretare natura respectivului termen, instanţa apreciază că sunt neîntemeiate criticile privind nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, din moment ce un astfel de principiu stabileşte doar că în situaţii egale trebuie să fie aplicat un tratament egal, ceea ce presupune, interpretând per a contrario, că în situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Inegalitatea care rezultă din diferenţa de situaţii poate justifica reguli distincte, în funcţie de scopul legii, or, în cazul de faţă, prevederile legale criticate se aplică tuturor destinatarilor normei criticate, fără privilegii şi fără discriminări. Referitor la criticile privind dreptul la un proces echitabil, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece etapei administrative de aplicare a sancţiunilor disciplinare, desfăşurată în faţa organelor administrativ-jurisdicţionale în care decizia nu este definitivă, ci aceasta poate forma obiectul controlului unor instanţe judecătoreşti care asigură conformitatea cu exigenţele impuse de un proces echitabil, nu îi poate fi aplicat conceptul de proces echitabil, astfel cum a stabilit şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii având următorul cuprins: „Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 188/1999 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, iar soluţia legislativă criticată se regăseşte în art. 492 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, având următorul cuprins: „Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b).“ Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate din Legea nr. 188/1999 îşi produc în continuare efectele juridice în cauză, astfel că acestea constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale să stabilească în mod clar că termenul în care se aplică sancţiunile disciplinare ale funcţionarilor publici (cel mult un an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare) este un termen imperativ, şi nu unul de recomandare şi că, dacă acest termen ar fi de recomandare, s-ar încălca prevederile constituţionale invocate. 13. Având în vedere aceste critici, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 14. În consecinţă, problema de drept invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la stabilirea faptului că termenul în care se pot aplica sancţiunile disciplinare ale funcţionarilor publici este un termen imperativ, şi nu unul de recomandare - este în realitate una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti. 15. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ion Tănăsoiu în Dosarul nr. 2.892/90/2018 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
