Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Emilian Pintea în Dosarul nr. 5.898/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 26D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar un memoriu, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 8 din 3 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.898/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Emilian Pintea într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face“, şi anume obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj la restituirea permisului de conducere reţinut de către serviciul rutier. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie referitoare la prezumţia de nevinovăţie, deoarece permit în mod arbitrar atât poliţistului, cât şi procurorului să instituie o sancţiune care indică spre vinovăţia persoanei cercetate, deşi nu există o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare care să fi decis faptul că titularul permisului de conducere reţinut este vinovat de producerea evenimentului rutier. De asemenea, se susţine că reglementarea este lacunară, deoarece permite procurorului să adopte în mod discreţionar o sancţiune extrem de dură (suspendarea dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice), fără să existe niciun criteriu obiectiv în baza căruia să se poată adopta soluţia respectivă. 6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece încălcarea unei reguli de circulaţie constituie, în funcţie de norma încălcată, o faptă contravenţională sau una penală, dacă a fost săvârşită cu vinovăţie. Este adevărat că şi în cazul unei răspunderi contravenţionale ne aflăm în faţa unei acuzaţii în materie penală, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi că cel acuzat beneficiază de toate garanţiile prevăzute de lege, printre care se numără şi prezumţia de nevinovăţie, însă acţiunea de a încălca o regulă de circulaţie reprezintă elementul material al laturii obiective a faptei, în timp ce vinovăţia reprezintă unul din elementele laturii subiective ale acesteia, alături de mobil şi scop. Aşadar, dacă elementul material al faptei este constatat de către poliţistul rutier cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului, existenţa sau nu a vinovăţiei nu este pusă în discuţie şi, implicit, nu este afectată prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază reclamantul, până când nu se stabileşte vinovăţia sa printr-o hotărâre judecătorească definitivă. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 17 noiembrie 2015, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, memoriul depus la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: "(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reţine de către poliţia rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie, în situaţia în care regula de circulaţie încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile, în celelalte cazuri. […](6) La cererea titularului permisului de conducere reţinut în condiţiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulaţie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se comunică şi şefului poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta“." 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 23 alin. (11), potrivit cărora „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată“. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi la art. 4 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea pronunţând Decizia nr. 783 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2016. La paragraful 13 al acestei decizii, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la reţinerea permisului de conducere şi eliberarea unei dovezi înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, deci la luarea unei măsuri tehnico-administrative, atunci când conducătorul auto, pe lângă faptul că a fost implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat cel puţin vătămarea corporală a unei persoane, a încălcat o regulă de circulaţie. De altfel, până la soluţionarea cauzei penale, la cererea titularului permisului astfel reţinut, procurorul sau instanţa de judecată poate dispune periodic prelungirea dreptului de circulaţie cu cel mult 30 de zile. Totodată, la paragraful 14 al acestei decizii, Curtea a constatat că prevederile legale contestate vizează luarea unei măsuri tehnico-administrative în vederea suspendării permisului de conducere pe timp limitat, deoarece a fost încălcată o regulă de circulaţie, şi nu dispun cu privire la instituirea unei noi sancţiuni penale pentru aceeaşi infracţiune (vătămarea corporală ori uciderea unei persoane). O astfel de dispoziţie are în vedere atingerea finalităţii pentru care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost edictată, şi anume asigurarea desfăşurării în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic. 14. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate permit în mod arbitrar atât poliţistului, cât şi procurorului să instituie o sancţiune care indică spre vinovăţia persoanei cercetate, deşi nu există o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece luarea măsurii tehnico-administrative a reţinerii permisului de conducere are loc doar în situaţia în care conducătorul a încălcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, după caz. Prin urmare, la momentul reţinerii permisului de conducere în condiţiile dispoziţiilor criticate, nu se pune în discuţie existenţa vinovăţiei conducătorului implicat în accidentul de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, ci doar se constată încălcarea unei reguli de circulaţie. 15. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia reglementarea este lacunară, deoarece permite procurorului să adopte în mod discreţionar o sancţiune extrem de dură, fără să se bazeze pe niciun criteriu obiectiv, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, la cererea conducătorului implicat în accidentul de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulaţie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Or, împotriva măsurilor luate de procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale se pot exercita căile de atac reglementate în Codul de procedură penală. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilian Pintea în Dosarul nr. 5.898/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
