Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (11) teza a doua din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 2.905/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.043D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 966D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74 alin. (11) din aceeaşi lege, ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a transmis o cerere de judecare în lipsă a cauzei, precum şi note scrise prin care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul nr. 2.043D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul nr. 2.043D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că ulterior datei invocării acesteia a fost deja constatată neconstituţionalitatea soluţiei legislative criticate, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierile din 21 iunie 2019 şi 17 iunie 2020, pronunţate în dosarele nr. 2.905/2/2018 şi, respectiv, nr. 3.471/2/2015/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74 alin. (11) teza a doua din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, respectiv art. 74 alin. (11) din aceeaşi lege, excepţie ridicată de Maria Maricica Chersa în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva unei hotărâri pronunţate în materie disciplinară de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se critică, în esenţă, faptul că recursul este singura cale de atac împotriva hotărârii privitoare la contestaţia formulată cu privire la hotărârea prin care se soluţionează acţiunea disciplinară declanşată faţă de un notar public, existând, aşadar, un singur filtru al controlului judecătoresc, respectiv curtea de apel, iar hotărârea pronunţată de această instanţă este definitivă. Se susţine că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiţie, în condiţiile în care alte profesii liberale, cum ar fi cea a avocaţilor sau a executorilor judecătoreşti, au posibilitatea legală ca, în cazul promovării unei acţiuni disciplinare, să atace la curţile de apel hotărârile pronunţate de consiliile de disciplină, iar hotărârile pronunţate de aceste instanţe să poată fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se mai arată că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la regulile care guvernează exercitarea căilor de atac s-a statuat în mod constant cu privire la neconstituţionalitatea unor dispoziţii prin care se elimina o cale de atac, cu consecinţa încălcării accesului liber la justiţie al părţilor pentru apărarea drepturilor şi a intereselor lor legitime (Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 şi Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011). 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată, în acest sens, că interpretarea textului de lege criticat în sensul că recurentul este limitat la invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii contestate la motivele cuprinse în art. 488 din Codul civil aduce atingere garanţiilor prevăzute de art. 21 din Constituţie, întrucât nu ar permite unei instanţe să analizeze în fapt legalitatea actului contestat, în condiţiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanţiile unui tribunal independent şi imparţial. De altfel, limitarea ce decurge din aplicarea regulilor de procedură specifice etapei procesuale a recursului are efecte şi cu privire la mijloacele de probă admisibile. 11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul legal criticat nu contravine dispoziţiilor art. 21 şi 126 din Constituţie, întrucât stabilirea unei unice căi de atac judiciare nu reprezintă o negare sau o restrângere a accesului liber la justiţie ori a dreptului la apărare, ci are menirea de a asigura cadrul legal în vederea exercitării de către părţile interesate a dreptului de a se adresa instanţei de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 966D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, în esenţă, că, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat, în mod constant, că dreptul de acces la justiţie nu este un drept absolut, ci implică prin natura sa o reglementare din partea statului, astfel că poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa dreptului, ceea ce nu este cazul în ipoteza normativă a prevederilor de lege criticate în speţă. 14. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Precizează, în susţinerea acestui punct de vedere, că recursul este calificat ca fiind o cale extraordinară de atac, exclusiv pentru motive de nelegalitate a hotărârii. Or, inexistenţa unei căi de atac devolutive ce presupune o nouă judecată în fond pune în discuţie limitele judecării acestui recurs şi, în mod particular, respectarea dreptului de acces la o cale de atac, ca o componentă a dreptului de acces la instanţă. Apreciază că, drept urmare a dispoziţiilor legale criticate, instanţa de recurs nu poate să examineze cauza sub toate aspectele, în condiţiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanţiile unei instanţe independente şi imparţiale, aceasta fiind doar obligată să încadreze criticile recurentului în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din Codul de procedură civilă. Totodată, cauza nu mai poate fi examinată sub toate aspectele sale, cu garanţiile date de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar instanţa nu are posibilitatea de a proceda la un examen efectiv, real şi consistent al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în determinarea situaţiei de fapt. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, notele scrise depuse de autoarea excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 74 alin. (11) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, respectiv doar teza a doua a textului menţionat. În realitate, din motivarea scrisă a excepţiei rezultă că autoarea acesteia a criticat teza a treia, referitoare la posibilitatea introducerii căii de atac a recursului împotriva contestaţiei formulate cu privire la hotărârea pronunţată faţă de notarul public în materie disciplinară. La momentul ridicării excepţiei, Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 fusese republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, textul criticat regăsindu-se într-o nouă numerotare, cu acelaşi conţinut normativ, în art. 75 alin. (11) teza a treia, acesta urmând să constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995, „Contestaţia se soluţionează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acţiunea disciplinară a fost exercitată de preşedintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, preşedintele Uniunii sau, după caz, reprezentanţii Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluţionarea contestaţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acţiunii disciplinare prevăzuţi de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă.“ 18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 21 octombrie 2022, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt constituţionale doar în măsura în care se interpretează în sensul că recursul prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care se soluţionează contestaţia în materie disciplinară. 20. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat (paragrafele 16-27), în esenţă, că împotriva hotărârii Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care se soluţionează acţiunea disciplinară iniţiată faţă de un notar public, notarul public, respectiv titularii acţiunii disciplinare prevăzuţi la art. 75 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 pot face contestaţie la Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Aceasta se soluţionează printr-o hotărâre care poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care pronunţă o hotărâre definitivă. 21. Aşadar, Curtea Constituţională a observat că, în cadrul legislativ actual, singura cale de atac în faţa instanţelor de judecată în materia disciplinară a notarilor este recursul, or, prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, paragraful 26, s-a reţinut, cu privire la noţiunea de „recurs“ prevăzută de legislaţia naţională, că după data de 15 februarie 2013, dată la care a intrat în vigoare Codul de procedură civilă, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Astfel, în reglementarea noului Cod de procedură civilă [art. 483 alin. (1)], recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond, în faţa primei instanţe. 22. În considerentele Deciziei de admitere nr. 291 din 17 mai 2022, mai sus citată, privitoare la dispoziţiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995, criticate şi în cauza de faţă, Curtea Constituţională a făcut trimitere, mutatis mutandis, la cele constatate prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, precitată, referitoare la „recursul“ din materia disciplinară a magistraţilor, care este şi trebuie să fie o veritabilă şi efectivă cale de atac împotriva hotărârii secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanţa de judecată, ţinând seama şi de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluţiona cauza sub toate aspectele, atât asupra legalităţii procedurii disciplinare, cât şi asupra temeiniciei hotărârii. 23. Curtea Constituţională a reţinut că, referitor la câmpul de aplicare a dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere împotriva Belgiei, paragrafele 41-51, a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidenţa art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, cu deplină jurisdicţie (Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunţată în Cauza Albert şi Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29). Or, garanţiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părţilor de a lua cunoştinţă de toate aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunţată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31) şi presupun respectarea principiului contradictorialităţii (Hotărârea din 18 februarie 2010, pronunţată în Cauza Baccichetti împotriva Franţei, paragraful 30). 24. Curtea a apreciat că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte procedura disciplinară reglementată de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. 25. Ca atare, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 25, Curtea a reţinut că, de vreme ce recursul reglementat de art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995 este singura cale de acces la o instanţă judecătorească în materie disciplinară a notarilor publici, această cale de atac împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care se soluţionează contestaţia trebuie să fie una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanţiile dreptului de acces la instanţă şi ale unui proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor şi prin verificarea atât a legalităţii procedurii, cât şi a temeiniciei hotărârii instanţei disciplinare. 26. De asemenea, Curtea a apreciat că lipsa unui remediu efectiv împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care se soluţionează contestaţia pronunţată în materie disciplinară, care să permită instanţei analiza încălcării drepturilor sub toate aspectele, este de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanţă. Aceasta întrucât pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepţia înscrisurilor noi (Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 26). 27. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 a devenit inadmisibilă. 28. Curtea subliniază că, în temeiul deciziei anterior menţionate, prin care s-a admis excepţia, soluţia de respingere ca devenită inadmisibilă poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, exemplificativ, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 560 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 23). 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 2.905/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche şi în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
