Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 330 din 20 aprilie 2023
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache     │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină  │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan   │- judecător        │
│Licu              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ingrid-Alina      │-                  │
│Tudora            │magistrat-asistent │
├──────────────────┴───────────────────┤
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dragoş Florin Apostolescu în Dosarul nr. 303/284/2019/a1 al Judecătoriei Răcari. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.438D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât sunt criticate aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 2 alin. (3) şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 303/284/2019/a1, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dragoş Florin Apostolescu cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus anularea cererii sale de chemare în judecată.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că obligaţia instituită prin art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţională, întrucât anularea cererii de chemare în judecată nu poate fi dispusă dacă la dosarul cauzei există dovada achitării taxei judiciare de timbru, chiar dacă taxa a fost achitată de o altă persoană (în speţă, de către apărătorul ales, în baza mandatului convenţional de reprezentare, care a achitat taxa judiciară de timbru pe numele său), iar nu de debitor. În acest sens, menţionează că art. 80 din Codul de procedură civilă prevede că „Părţile pot să exercite drepturile procedurale personale sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară“, iar conform art. 197 din Codul de procedură civilă, taxa de timbru trebuie achitată şi ataşată cererii de chemare în judecată, aspect procedural ce a fost respectat în speţă.
    6. Judecătoria Răcari apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanţa apreciază că dispoziţia ca plata să fie efectuată de către debitor este firească pentru că acesta este persoana care sesizează instanţa de judecată şi care are obligaţia de a proceda la plata taxelor judiciare de timbru, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, achitarea acestor taxe de către reprezentanţii convenţionali, fără a se specifica că acţionează pe seama unei alte persoane, pune instanţa în imposibilitatea verificării îndeplinirii obligaţiei de taxare de către titularul acţiunii civile. Aşa fiind, instanţa arată că reglementarea criticată nu încalcă accesul la instanţă al reclamantului, ci doar statuează că taxa judiciară de timbru se plăteşte de debitorul taxei.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora: „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local «Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru», al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.“
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine normelor constituţionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.“
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.“ Aşadar, instanţa de judecată are obligaţia legală de a determina cuantumul corect al taxei judiciare de timbru aferente cererii deduse judecăţii şi de a comunica părţii acest cuantum în cadrul procedurii legale statuate prin dispoziţiile art. 200 din Codul procedură civilă coroborate cu cele ale art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Curtea subliniază, de asemenea, că, potrivit art. 33 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar justificarea plăţii unei astfel de taxe este indicată în chiar art. 1 alin. (2) al acestui act normativ, în sensul că „... reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.
    13. Aşa fiind, Curtea reţine că reclamantului îi incumbă obligaţia de a timbra cererea de chemare în judecată în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru. Potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii. Instanţa sesizată este obligată să verifice legala achitare a taxei, nu numai sub aspectul cuantumului acesteia, ci şi al contului în care se va face plata, iar o plată nelegală a unei taxe judiciare de timbru echivalează cu neplata acesteia, astfel că, teoretic, ar putea interveni sancţiunea anulării acţiunii. După achitarea taxei de timbru judiciar, se va depune dovada plăţii - chitanţa (pentru numerar) sau ordinul de plată - odată cu înregistrarea cererii de chemare în judecată. Depunerea se face personal la sediul instanţei sau prin poştă, indicând numărul de dosar al cauzei pentru care a fost efectuată plata. Instanţa de judecată nu poate pune în vedere plata acestei taxe unei alte persoane (fie aceasta parte din dosar, fie terţ străin de cauză) decât debitorului taxei. Cu alte cuvinte, instanţa de judecată nu poate da naştere unei obligaţii în patrimoniul unei alte persoane decât titularul cererii deduse judecăţii, având în vedere că instanţa de judecată nu deţine nici calitatea de debitor şi nici pe aceea de creditor în cadrul raportului juridic civil obligaţional care se creează prin introducerea cererii în justiţie, ci înfăptuieşte justiţia îndeplinind un „un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, aplicarea legii şi garantarea supremaţiei acesteia“, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    14. Deşi pare mai degrabă o procedură administrativă, ce cade în sarcina celui care formulează o acţiune sau o cerere la instanţele judecătoreşti, plata (sau neplata) taxei de timbru are consecinţe jurisdicţionale asupra acţiunii/cererii timbrate insuficient ori netimbrate. Astfel, art. 197 din Codul de procedură civilă prevede o sancţiune jurisdicţională, de anulare a cererii, pe care o aplică judecătorul, în acord şi cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) şi ale art. 36 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, după ce în prealabil a acordat reclamantului un termen de 10 zile pentru achitarea acesteia, conform art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    15. Neîndoielnic, taxa de timbru judiciar se circumscrie noţiunii de taxă, astfel cum este ea definită la art. 1 pct. 36 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar în ceea ce priveşte sfera debitorilor taxei judiciare de timbru, aceasta este prefigurată prin dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, din care rezultă că datorează taxe judiciare de timbru persoanele fizice şi juridice care introduc acţiuni şi cereri la instanţele judecătoreşti ori care introduc cereri la Ministerul Justiţiei şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte taxele judiciare de timbru, din perspectiva art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, subiectele raportului juridic fiscal sunt, pe de o parte, unităţile administrative-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar, pe de altă parte, contribuabilul/plătitorul.
    16. Referitor la dispoziţiile art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, criticate în cauză, Curtea apreciază că acestea nu determină o restrângere a dreptului reclamantului de a achita taxa judiciară de timbru prin intermediul unui reprezentant convenţional, astfel cum în mod eronat susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, în condiţiile în care în faţa funcţionarului din cadrul unităţii administrativ-teritoriale se precizează că plata taxei judiciare de timbru se efectuează pe seama reclamantului/debitor al obligaţiei de plată, iar acest aspect este consemnat în cuprinsul facturii eliberate. Dispoziţia potrivit căreia plata să fie efectuată de către debitor este firească pentru că aceasta este persoana care sesizează instanţa de judecată şi care are obligaţia de a proceda la plata taxelor judiciare de timbru, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, achitarea acestor taxe de către reprezentanţii convenţionali, fără a se specifica că acţionează pe seama unei alte persoane, pune instanţa în imposibilitatea verificării îndeplinirii obligaţiei de taxare de către titularul acţiunii civile.
    17. Raportat însă la speţă, Curtea apreciază că aspectele invocate nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aspecte referitoare la modalitatea de aplicare a legii în cauza concretă dedusă judecăţii, autorul excepţiei invocând incidente factuale din cadrul litigiului în care este parte, precum şi nemulţumirea faţă de maniera în care instanţa de judecată a soluţionat aceste incidente. În această privinţă, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunţe asupra aspectelor ce ţin de aplicarea legii, acestea fiind de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a instanţelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Totodată, din perspectiva criticilor formulate, Curtea apreciază că autorul excepţiei tinde, în mod indirect, la o completare a dispoziţiilor de lege criticate, prin extinderea sferei persoanelor care pot achita taxa judiciară de timbru pentru/în locul debitorului taxei, în condiţiile în care legiuitorul a prevăzut expres că „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei (...)“, iar „costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.“ Or, o atare împrejurare excedează competenţei Curţii Constituţionale, aşa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“
    18. De altfel, aşa cum s-a stabilit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dragoş Florin Apostolescu în Dosarul nr. 303/284/2019/a1 al Judecătoriei Răcari.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Răcari şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2022.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016