Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Asociaţia de proprietari bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 97/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.299D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că stabilirea unei limite maxime, sub forma unor procente, pentru onorariile executorilor judecătoreşti se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului şi este justificată de faptul că aceştia îndeplinesc, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000, un serviciu de interes public, aflat sub coordonarea şi îndrumarea Ministerului Justiţiei. Totodată, este asigurată respectarea principiilor prevăzute de art. 21 din Constituţie, incidente şi în faza de executare a procesului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 97/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Asociaţia de proprietari bloc Romarta din Craiova într-o cauză având ca obiect anularea prevederilor pct. 3 lit. a) coloana „Onorarii maximale“ din anexa la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că onorariul executorului judecătoresc reprezintă plata serviciului prestat. Or, partea interesată nu va beneficia de o executare silită în condiţii de echitate şi celeritate, de vreme ce executorul judecătoresc nu poate să îşi stabilească onorariul decât la 10% din creanţă, iar valoarea creanţei este mică. Se susţine că, deşi este justificată crearea unui cadru juridic de determinare a onorariilor maximale cuvenite executorilor judecătoreşti, în realitate, sistemul procentual de stabilire a cuantumului onorariului maximal nu este eficient pentru creanţele a căror valoare este mică, exemplificând cu situaţia din cauză, în care unitatea administrativ-teritorială municipiul Craiova datorează 100 lei daune morale asociaţiei de proprietari autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, onorariul maximal al executorului judecătoresc fiind de doar 10 lei. Se arată că, pentru a-şi acoperi costurile, executorii judecătoreşti sunt nevoiţi să eludeze prevederile legale referitoare la procentul din valoarea creanţei pe care îl reprezintă onorariul şi să îşi stabilească onorarii mascate, sub forma cheltuielilor de executare, ceea ce afectează atât legalitatea actelor efectuate în cadrul etapei executării silite, cât şi părţile, care sunt obligate să achite cheltuieli suplimentare, stabilite ilegal. Spre deosebire de părţile unui proces privitor la o creanţă a cărei valoare este mare, părţile unui proces referitor la o creanţă a cărei valoare este mică sunt discriminate, iar organele de executare silită încearcă să nu le preia dosarele pentru a nu fi nevoite să încalce legea prin stabilirea de onorarii mascate. 6. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, având următorul conţinut: - Art. 39 alin. (1) lit. a): "(1) Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;." 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi social, art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 56 alin. (2) şi (3) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale şi interzicerea oricărei alte prestaţii, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale, şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia îşi centrează critica pe o situaţie conjuncturală, fiind nemulţumită de faptul că executorul judecătoresc căruia i s-a adresat pentru a obţine executarea silită a unei creanţe de valoare mică a solicitat achitarea unui onorariu mai mare decât cel corespunzător cuantumului ce ar fi rezultat din aplicarea procentului de 10%, prevăzut de textul de lege criticat, asupra creanţei care trebuia valorificată pe calea executării silite. Ca atare, autoarea excepţiei urmăreşte modificarea textului de lege criticat în aşa fel încât, pentru valori reduse ale creanţelor, executorii judecătoreşti să nu mai fie nevoiţi să eludeze dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, prin adăugarea unor costuri suplimentare, cum autoarea susţine că s-ar fi întâmplat în cauză. Or, o astfel de motivare nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, fiind antamate, în realitate, aspecte ce ţin de aplicarea concretă a legii în speţă. 13. În acest context, în care autoarea excepţiei tinde spre modificarea textului de lege dedus controlului de constituţionalitate pentru a corespunde unei anumite modalităţi de aplicare în practică, devine evidentă cauza de inadmisibilitate a excepţiei generată de faptul că acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, contrar dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că, în exercitarea atribuţiilor sale, Curtea Constituţională se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 14. În sprijinul soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reaminteşte cele reţinute în considerentele Deciziei nr. 265 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, şi ale Deciziei nr. 57 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, în sensul că „atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal“. Aşa fiind, modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional. 15. De altfel, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a statuat că nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite şi nici nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, sau Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, sau Decizia nr. 195 din 12 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005). Or, textul de lege criticat are actuala redactare ca urmare a modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007 - menţionată şi de autoarea excepţiei -, act normativ prin care sa instituit, ca onorariu al executorului, procentul maxim de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite. Preambulul acesteia precizează că „ţinând seama de necesitatea creării unui cadru juridic transparent privind criteriile de determinare a onorariilor maximale cuvenite executorilor judecătoreşti pentru executarea silită a titlurilor executorii privind drepturi de creanţă având ca obiect obligaţia de plată a unei sume de bani, se impune consacrarea de urgenţă a unui sistem coerent şi progresiv care să asigure proporţionalitatea între valoarea obiectului creanţei ce urmează a fi executată silit şi cuantumul onorariului cuvenit executorului judecătoresc, precum şi înfăptuirea cu celeritate a actelor de executare în materie“. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Asociaţia de proprietari bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 97/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
