Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba în Dosarul nr. 1.982/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 627D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Teodor Rus, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând că, stabilind un anumit termen pentru introducerea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, prevederile de lege criticate îngrădesc accesul liber la justiţie, contrar dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul urmăreşte interpretarea dispoziţiilor legale în sensul calificării termenului pentru formularea notificării ca termen de prescripţie, şi nu ca termen de decădere. Arată, totodată, că, prin Decizia nr. 301 din 3 martie 2009, instanţa de contencios constituţional a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor supuse controlului de constituţionalitate în cauza de faţă prin prisma aceloraşi dispoziţii invocate şi în motivarea prezentei excepţii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.982/93/2017, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de repunere în termenul de formulare a notificării prevăzute de legea menţionată. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat nu prevede o sancţiune juridică a nerespectării termenului de 6 luni, ceea ce nu determină caracterizarea lui ca termen de decădere. Prin modul în care este formulat nu sancţionează depunerea notificării către persoana juridică deţinătoare după expirarea termenului, ci doar atrage pierderea dreptului persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti pentru obţinerea de măsuri reparatorii. Ca atare, autorul excepţiei susţine că prevederile supuse controlului de constituţionalitate contravin art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi solicită Curţii Constituţionale să admită excepţia şi să constate că textul criticat este constituţional numai în măsura în care termenul de 6 luni instituit prin alin. (1) al aceluiaşi articol va fi considerat ca termen de prescripţie şi, în consecinţă, este susceptibil de întrerupere sau suspendare în condiţiile dreptului comun, făcând aplicabilă şi instituţia juridică a repunerii în termen. 7. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că instituirea unui termen de 6 luni cu consecinţa pierderii dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în cazul nerespectării acestuia a avut în vedere necesitatea clarificării situaţiei juridice a imobilelor susceptibile de a fi restituite sau a fi compensate prin alte măsuri reparatorii, astfel încât să nu se ajungă la menţinerea sine die a incertitudinii privitoare la situaţia foştilor proprietari. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Instituirea unui termen de decădere nu este de natură să împiedice accesul liber la justiţie, deoarece toate măsurile luate de autorităţile şi persoanele juridice prevăzute în Legea nr. 10/2001 pentru stabilirea şi punerea în executare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege pot fi atacate în justiţie de persoanele interesate, pe baza dispoziţiilor pe care însăşi legea le prevede. Stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul conţinut: „Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.“ Termenul de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării a fost prelungit de două ori cu câte 3 luni, mai întâi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, iar apoi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 145/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001, şi a expirat la un an după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv la data de 14 februarie 2002. 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin mai multe decizii ca, de exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003, Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, sau Decizia nr. 1.036 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, s-a statuat că recunoaşterea sine die a posibilităţii persoanei interesate de a declanşa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietăţii imobiliare. Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă art. 21 alin. (1) din Constituţie, ci instituie norme procedurale pentru exercitarea acestui drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 922 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 301 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 aprilie 2009). 15. Referindu-se la regulile procedurale impuse de Legea nr. 10/2001, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în jurisprudenţa sa, că exercitarea unui drept de către titularul acestuia nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anume drept având drept consecinţă fie negarea, fie limitarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. În condiţiile în care, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoaşterea legii (nemo censetur ignorare legem), titularul unui drept este prezumat că a avut cunoştinţă de reglementarea care prevedea că valorificarea dreptului său se circumscrie unui anumit termen - pe care, de altfel, în această materie, a restituirii imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, legiuitorul l-a prelungit în două rânduri -, fără a înţelege să îl respecte, acesta nu are decât a-şi imputa propriei lipse de diligenţă consecinţele negative pe care este ţinut să le suporte, iar nu prevederilor legale care instituie termenul în discuţie (a se vedea Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003). 16. În consecinţă, nu se poate reţine critica potrivit căreia textul de lege care impune introducerea într-un anumit termen a notificării pentru restituirea imobilelor ce intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 ar contraveni dispoziţiilor constituţionale care consacră dreptul de acces liber la justiţie, mai ales în condiţiile în care acest termen stabilit iniţial cu o durată de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii a fost apoi prelungit succesiv, de două ori, cu încă 3 luni, totalizând, aşadar, un interval de timp de 1 an de la momentul intrării în vigoare a legii. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba în Dosarul nr. 1.982/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
