Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 16/42/2021 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.161D/2021. 2. La apelul nominal se prezintă reprezentantul Ministerului Justiţiei, domnul Alexandru Stan, cu împuternicire depusă la dosar, iar celelalte părţi lipsesc. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.269D/2021, nr. 2.270D/2021, nr. 2.271D/2021, nr. 2.415D/2021, nr. 2.589D/2021, nr. 2.615D/2021, nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.042D/2021, nr. 3.113D/2021, nr. 3.148D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.423D/2021, nr. 3.426D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.623D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 319D/2022, nr. 327D/2022, nr. 334D/2022, nr. 458D/2022, nr. 541D/2022, nr. 595D/2022, nr. 612D/2022, nr. 652D/2022, nr. 662D/2022, nr. 683D/2022, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 938D/2022, nr. 940D/2022, nr. 942D/2022, nr. 987D/2022, nr. 993D/2022, nr. 994D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.165D/2022, nr. 1.194D/2022, nr. 1.203D/2022, nr. 1.212D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 1.262D/2022, nr. 1.270D/2022, nr. 1.276D/2022, nr. 1.277D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.675D/2022, nr. 1.768D/2022, nr. 1.912D/2022, nr. 1.923D/2022, nr. 2.057D/2022, nr. 2.380D/2022, nr. 2.480D/2022, nr. 2.665D/2022, nr. 2.937D/2022, nr. 2.957D/2022, nr. 96D/2023, nr. 100D/2023, nr. 101D/2023, nr. 147D/2023, nr. 148D/2023, nr. 222D/2023, nr. 239D/2023, nr. 307D/2023, nr. 308D/2023, nr. 310D/2023, nr. 430D/2023, nr. 460D/2023, nr. 504D/2023, nr. 748D/2023, nr. 778D/2023, nr. 810D/2023, nr. 811D/2023, nr. 876D/2023, nr. 943D/2023, nr. 1.119D/2023 nr. 1.120D/2023, nr. 1.288D/2023, nr. 1.710D/2023, nr. 1.835D/2023, nr. 1.887D/2023 şi nr. 1.888D/2023, excepţii ridicate de Ministerul Justiţiei, mai puţin în Dosarul nr. 778D/2023, în care excepţia a fost ridicată (prin subrogarea în drepturile Ministerului Justiţiei) de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Excepţiile au ca obiect prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în dosarele nr. 2.961/120/2019, nr. 2.264/114/2020, nr. 6.372/120/2020, nr. 2.911/120/2020 şi 5.113/120/2020 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 şi nr. 2.499/86/2020 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 8.233/2/2018/a1 şi nr. 1.284/2/2020/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 872/30/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.463/107/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020 şi nr. 32.906/3/2019, nr. 2.356/109/2021 şi nr. 3.238/90/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 şi nr. 560/90/2022 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 1.828/102/2018 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 4.064/86/2020, nr. 1.434/86/2021, nr. 3.738/86/2021 şi nr. 1.517/86/2022 ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, nr. 3.608/111/2021 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, nr. 4.075/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, nr. 510/103/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, nr. 2.884/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 4.551/121/2021 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, nr. 499/88/2022 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, nr. 1.065/2/2021* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, nr. 1.749/87/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.160/99/2022 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 8.225/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 în dosarele nr. 551/120/2021 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 5.391/120/2020* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, nr. 6.245/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 3.192/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, nr. 6.912/63/2022 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii, în dosarele nr. 257/117/2021, nr. 2.930/117/2021/a1, nr. 3.841/117/2019/a1, nr. 732/117/2021/a1, nr. 5.065/117/2020, nr. 5.009/117/2020, nr. 233/117/2022 şi nr. 3.326/117/2022 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.910/40/2020 şi nr. 4.273/86/2020 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 315/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, nr. 6.851/120/2020 şi nr. 6.286/120/2020 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 2.027/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 5.556/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 510/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 661/114/2021 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 3.918/107/2021, nr. 2.399/30/2020, nr. 4.577/107/2020 şi nr. 3.720/107/2022 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 648/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.265/86/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 2.986/120/2022 şi nr. 2.921/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi dispoziţiile relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 în dosarele nr. 3.287/85/2019 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, nr. 19.443/3/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 7.074/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii în dosarele nr. 3.443/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, nr. 2.394/90/2020* ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 4.341/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 4.459/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi dispoziţiile relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii, în dosarele nr. 4.390/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 418/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 142/102/2022 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 şi nr. 1.486/87/2022 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care aceste dispoziţii sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul asistenţilor judiciari a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţei în funcţie de care legiuitorul le-a stabilit drepturile salariale în Dosarul nr. 638/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se prezintă reprezentantul Ministerului Justiţiei şi lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.269D/2021, nr. 2.270D/2021, nr. 2.271D/2021, nr. 2.415D/2021, nr. 2.589D/2021, nr. 2.615D/2021, nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.042D/2021, nr. 3.113D/2021, nr. 3.148D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.423D/2021, nr. 3.426D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.623D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 319D/2022, nr. 327D/2022, nr. 334D/2022, nr. 458D/2022, nr. 541D/2022, nr. 595D/2022, nr. 612D/2022, nr. 652D/2022, nr. 662D/2022, nr. 683D/2022, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 938D/2022, nr. 940D/2022, nr. 942D/2022, nr. 987D/2022, nr. 993D/2022, nr. 994D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.165D/2022, nr. 1.194D/2022, nr. 1.203D/2022, nr. 1.212D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 1.262D/2022, nr. 1.270D/2022, nr. 1.276D/2022, nr. 1.277D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.675D/2022, nr. 1.768D/2022, nr. 1.912D/2022, nr. 1.923D/2022, nr. 2.057D/2022, nr. 2.380D/2022, nr. 2.480D/2022, nr. 2.665D/2022, nr. 2.937D/2022, nr. 2.957D/2022, nr. 96D/2023, nr. 100D/2023, nr. 101D/2023, nr. 147D/2023, nr. 148D/2023, nr. 222D/2023, nr. 239D/2023, nr. 307D/2023, nr. 308D/2023, nr. 310D/2023, nr. 430D/2023, nr. 460D/2023, nr. 504D/2023, nr. 748D/2023, nr. 778D/2023, nr. 810D/2023, nr. 811D/2023, nr. 876D/2023, nr. 943D/2023, nr. 1.119D/2023 nr. 1.120D/2023, nr. 1.288D/2023, nr. 1.710D/2023, nr. 1.835D/2023, nr. 1.887D/2023 şi nr. 1.888D/2023 la Dosarul nr. 2.161D/2021. Reprezentantul Ministerului Justiţiei şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Justiţiei, care depune note scrise şi arată că excepţia vizează prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 care consacră noţiunea de nivel maxim în plata salariului şi principiul egalizării salariilor. Plecând de la acest principiu generos al egalizării salariilor, consacrat atât de legiuitor, cât şi de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, se poate ajunge la interpretări care, pe de o parte, ignoră jurisprudenţa mai veche a Curţii Constituţionale sau, pe de altă parte, pun instanţa de judecată în situaţia de a modifica sau de a completa dispoziţii legale pe motiv că sunt discriminatorii. Se referă punctual la egalizarea realizată între magistraţii, fie judecători, fie procurori, luând drept reper magistraţii care au obţinut hotărâri judecătoreşti prin care li sau acordat drepturi specifice procurorilor care funcţionează în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fără ca prima categorie de magistraţi să funcţioneze în cadrul DIICOT şi DNA sau să aibă gradul profesional corespunzător. Aceste drepturi au fost acordate iniţial în anii 2007 şi 2008 prin hotărâri judecătoreşti, având ca temei discriminarea, prin raţionamente şi interpretări legale considerate prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 818 din 3 iulie 2008 şi nr. 838 din 27 mai 2009. Mai mult, această problemă a coeficienţilor de ierarhizare specifici procurorilor DNA şi DIICOT a fost avută în vedere în Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 16 iunie 2009, precum şi prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Agafiţei. Ulterior, prin medierea principiului egalizării, fără nicio altă analiză de fond, aceste drepturi au fost acordate magistraţilor în masă, indiferent de gradul profesional sau de nivelul instanţei sau al parchetului unde funcţionează, uneori chiar şi magistraţilor stagiari. Se realizează, astfel, o nivelare nu pe orizontală, ci pe verticală, contrar voinţei legiuitorului, care consacră în legislaţia salarizării în sistemul bugetar principiul ierarhizării, consacrat şi în jurisprudenţa mai veche a Curţii Constituţionale. 7. Reprezentantul Ministerului Justiţiei susţine că aceasta va avea consecinţe grave asupra sistemului judiciar, prin anularea motivaţiei de progres profesional, de promovare la instanţele superioare, cu dispariţia oricărei diferenţe de remunerare, cu ignorarea şi a legislaţiei referitoare la organizarea şi funcţionarea celor două structuri - DNA şi DIICOT -, precum şi a legislaţiei specifice selecţiei magistraţilor pentru aceste structuri. 8. Mai arată că se poate considera că excepţia invocată pune în discuţie interpretarea şi aplicarea legii corespunzătoare, care este apanajul instanţei de judecată. Cu toate acestea, având în vedere importanţa problemei şi potenţialele consecinţe şi luând în considerare şi împrejurarea că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea Constituţională a statuat că prin instituirea unei veritabile excepţii de la principiul executării inter partes a hotărârilor judecătoreşti, dând o marjă extraordinar de largă de apreciere instanţelor, arată că tot Curtea Constituţională ar trebui să impună şi nişte limitări ale principiului egalizării. 9. În încheiere, solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată şi luarea în considerare şi a concluziilor depuse. 10. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei. Susţine că se critică o modalitate de interpretare care este destul de unitară la nivelul instanţelor şi că nu a fost invocat niciun text neconstituţional în raport cu care să se analizeze excepţia. De asemenea, cu referire la susţinerea că egalizarea ar trebui stopată, arată că nu au fost formulate critici concrete şi că se solicită şi modificarea pe calea jurisprudenţei Curţii Constituţionale a unei interpretări constante a instanţelor judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 11. Prin Încheierea din 2 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 16/42/2021, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.161D/2021. 12. Prin încheierile din 27 mai 2021 şi 28 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.961/120/2019 şi nr. 2.264/114/2020, prin Încheierea din 20 ianuarie 2022, îndreptată prin Încheierea din 5 aprilie 2022, şi Încheierea din 21 martie 2022, pronunţate în dosarele nr. 6.372/120/2020 şi nr. 2.911/120/2020, prin Decizia civilă nr. 2.584 din 9 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.113/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.269D/2021, nr. 938D/2022, nr. 987D/2022, nr. 1.165D/2022 şi nr. 1.277D/2022. 13. Prin încheierile din 15 iunie 2021, 17 noiembrie 2021 şi 19 ianuarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 şi nr. 2.499/86/2020, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.270D/2021, nr. 3.623D/2021 şi nr. 319D/2022. 14. Prin Încheierea din 15 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 8.233/2/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.271D/2021. 15. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.284/2/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.957D/2022. 16. Prin Încheierea din 9 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 7.074/2/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 943D/2023. 17. Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 872/30/2020, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.415D/2021. 18. Prin Încheierea din 15 iunie 2021, îndreptată prin Încheierea civilă nr. 66 din 26 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.463/107/2020, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.589D/2021. 19. Prin Încheierea din 28 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 257/117/2021, prin încheierile din 9 decembrie 2021, îndreptate prin încheierile din 17 martie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.930/117/2021/a1 şi nr. 3.841/117/2019/a1, prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, îndreptată prin Încheierea civilă nr. 84/CC din 9 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 732/117/2021/a1, prin Încheierea civilă din 2 martie 2022, îndreptată prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.065/117/2020, prin Încheierea din 23 februarie 2022, îndreptată prin Încheierea din 4 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.009/117/2020, prin Încheierea din 24 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 233/117/2022, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.615D/2021, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 942D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.203D/2022 nr. 2.057D/2022. 20. Prin Încheierea din 22 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.326/117/2022, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 96D/2023. 21. Prin încheierile din 23 septembrie 2021, 15 septembrie 2021, 19 octombrie 2021, 12 octombrie 2021, Decizia civilă nr. 4.867 din 18 noiembrie 2021, încheierile din 21 februarie 2022, 10 martie 2022, 16 februarie 2022, 30 martie 2022, 4 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020, nr. 32.906/3/2019, precum şi prin încheierile din 15 septembrie 2022 şi 10 noiembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.356/109/2021 şi nr. 3.238/90/2021, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 940D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 2.480D/2022 şi nr. 811D/2023. 22. Prin încheierile din 21 septembrie 2021 şi 15 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.910/40/2020 şi nr. 4.273/86/2020, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.042D/2021 şi nr. 683D/2022. 23. Prin Sentinţa civilă nr. 851 din 6 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.287/85/2019, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.113D/2021. 24. Prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 315/120/2021, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.148D/2021. 25. Prin Încheierile din 30 martie 2023, pronunţate în dosarele nr. 2.986/120/2022 şi nr. 2.921/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.119D/2023 şi nr. 1.120D/2023. 26. Prin încheierile din 1 noiembrie 2021, 25 ianuarie 2022 şi 30 ianuarie 2023, pronunţate în dosarele nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 şi nr. 560/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.423D/2021, nr. 541D/2022 şi nr. 308D/2023. 27. Prin Încheierea din 29 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 638/90/2021, aşa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 16 mai 2022, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care aceste dispoziţii sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul asistenţilor judiciari a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţei în funcţie de care legiuitorul le-a stabilit drepturile salariale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.281D/2022. 28. Prin Încheierea din 16 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.394/90/2020*, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 504D/2023. 29. Prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.828/102/2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.426D/2021. 30. Prin încheierile din 13 ianuarie 2022 şi 10 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 6.851/120/2020 şi nr. 6.286/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 327D/2022 şi nr. 993D/2022. 31. Prin Încheierea din 27 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 551/120/2021, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 101D/2023. 32. Prin Încheierea din 7 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.459/120/2021, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 148D/2023. 33. Prin Decizia nr. 3.035 din 16 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.245/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 222D/2023. 34. Prin Încheierea din 1 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.064/86/2020, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 334D/2022. 35. Prin încheierile din 22 februarie 2022 şi 2 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.434/86/2021 şi nr. 3.738/86/2021, şi prin Încheierea din 25 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.517/86/2022, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 994D/2022 şi nr. 1.194D/2022 şi nr. 2.665D/2022. 36. Prin Încheierea din 11 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.027/90/2020, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 458D/2022. 37. Prin Încheierea din 25 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.608/111/2021, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 595D/2022. 38. Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.075/120/2021, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 612D/2022. 39. Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.556/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 652D/2022. 40. Prin Încheierea din 17 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 510/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 662D/2022. 41. Prin Sentinţa civilă nr. 218 din 18 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 661/114/2021, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.212D/2022. 42. Prin Încheierea din 28 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.390/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.262D/2022. 43. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.160/99/2022, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 307D/2023. 44. Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, îndreptată prin Încheierea nr. 106/CC/F din 13 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.918/107/2021, Încheierea din 23 februarie 2022, îndreptată prin Încheierea 141/CC/F din 9 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.399/30/2020, Încheierea din 6 octombrie 2021, îndreptată prin Încheierea nr. 125/CC/F din 23 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.577/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.270D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.912D/2022. 45. Prin Încheierea din 16 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.720/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.888D/2023. 46. Prin Sentinţa civilă nr. 2.768 din 24 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.884/107/2021, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 100D/2023. 47. Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.443/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.288D/2023. 48. Prin Încheierea din 9 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 418/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.710D/2023. 49. Prin Sentinţa civilă nr. 1.524 din 24 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.341/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii sau de gradul profesional pe care aceştia l-au dobândit. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.887D/2023. 50. Prin Încheierea din 18 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 510/103/2020, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.276D/2022. 51. Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.551/121/2021, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.675D/2022. 52. Prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 648/117/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.768D/2022. 53. Prin Sentinţa civilă nr. 935 din 4 iulie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 499/88/2022, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.923D/2022. 54. Prin Decizia civilă nr. 711 din 13 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.265/86/2020, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.380D/2022. 55. Prin Încheierea din 14 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 19.443/3/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 778D/2023. 56. Prin Încheierea din 19 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.749/87/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.835D/2023. 57. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.391/120/2020*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.937D/2022. 58. Prin Încheierea din 3 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.065/2/2021*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 460D/2023. 59. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 142/102/2022, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 147D/2023. 60. Prin încheierile din 12 ianuarie 2023, 8 februarie 2022 şi 2 martie 2023, pronunţate în dosarele nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 şi nr. 1.486/87/2022, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 239D/2023, nr. 430D/2023 şi nr. 748D/2023. 61. Prin Încheierea din 13 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 8.225/109/2021, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 310D/2023. 62. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.192/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 810D/2023. 63. Prin Încheierea din 3 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 6.912/63/2022, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 876D/2023. 64. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, procurorii din cadrul DNA şi cei din cadrul DIICOT sunt salarizaţi la fel cum sunt salarizaţi procurorii încadraţi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul General). Coeficienţii de multiplicare în funcţie de care se calculează indemnizaţia procurorilor de la Parchetul General cresc de la 19 (procuror) până la 23 (procuror adjunct al procurorului general). Reclamanţii din cauzele în care a fost ridicată prezenta excepţie fac parte din categorii profesionale de asemenea salarizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, dar ale căror indemnizaţii sunt calculate în funcţie de coeficienţi de multiplicare mai mici decât cei în funcţie de care se calculează indemnizaţiile procurorilor DNA şi DIICOT. Aceştia au solicitat prin acţiunile care fac obiectul dosarelor în care a fost ridicată prezenta excepţie stabilirea propriilor indemnizaţii prin raportare la aceiaşi coeficienţi de multiplicare luaţi în calcul la stabilirea indemnizaţiilor procurorilor DNA şi DIICOT. 65. În esenţă, Ministerul Justiţiei, pârât în acţiunile judecătoreşti în care a invocat prezenta excepţie, susţine că salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte şi reclamanţii din aceste acţiuni trebuie să se realizeze potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. Cu alte cuvinte, salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte reclamanţii din acţiunile în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate trebuie să ţină seama de nivelul instanţelor/parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, şi nu de coeficienţii de multiplicare în funcţie de care se stabileşte indemnizaţia pentru categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea la instanţe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA şi DIICOT. Dacă interpretarea criticată de către autorul excepţiei ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecinţe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curţii Constituţionale care au validat soluţia ca salarizarea magistraţilor să se realizeze în raport cu gradul instanţelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanţei/parchetului unde activează magistraţii constituie o încălcare a separaţiei puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuţie a legiuitorului. 66. În argumentarea interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în sensul că acestea nu ar trebui să permită salarizarea reclamanţilor din acţiunile în care s-a ridicat prezenta excepţie în funcţie de coeficientul de multiplicare al indemnizaţiilor procurorilor DNA şi DIICOT, autorul excepţiei invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 16 iunie 2009. Prin această decizie, Curtea a validat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 3 şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 care prevede salarizarea procurorilor DNA şi DIICOT la nivelul procurorilor care funcţionează în cadrul Parchetului General. Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că, în definirea cadrului juridic analizat, esenţială este stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează. Astfel, atât DNA, cât şi DIICOT funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care soluţionează cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală, Direcţiei Naţionale Anticorupţie). 67. În decizia menţionată, Curtea a statuat că deţinerea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri, DNA şi DIICOT, legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi de la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau de procuror. Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punctul de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că o atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau a instanţei de judecată, după caz. 68. De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Ministerul Justiţiei argumentează că nu poate fi adusă în sprijinul interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 pe care o consideră neconstituţională Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016. Astfel, apreciază autorul excepţiei, Curtea nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătoreşti - şi de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze şi personalul care nu era îndreptăţit ca efect direct al unei hotărâri judecătoreşti cu titlu executoriu -, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidenţă nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, grad, trepte, gradaţii, vechime în muncă şi în specialitate. În cauza soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în discuţie erau indexări (majorări) ale indemnizaţiei de încadrare aplicabile tuturor magistraţilor. 69. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. 70. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 2.269D/2021, consideră că excepţia este neîntemeiată, deoarece pune în discuţie interpretarea, şi nu constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 71. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în dosarele Curţii nr. 327D/2022, nr. 652D/2022 şi nr. 993D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată. 72. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în dosarele Curţii nr. 938D/2022, nr. 987D/2022, nr. 1.165D/2022 şi nr. 1.277D/2022, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece pune în discuţie interpretarea, şi nu constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 73. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 148D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 74. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 222D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată, fără a-şi motiva opinia. 75. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 101D/2023, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. 76. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, inclusiv în Dosarul Curţii nr. 319D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 77. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 3.426D/2021, apreciază că excepţia trebuie respinsă, întrucât sunt invocate motive de interpretare şi aplicare a legii. 78. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 683D/2022, apreciază că excepţia trebuie respinsă ca neîntemeiată. 79. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 2.271D/2021, consideră că excepţia este neîntemeiată, deoarece pune în discuţie interpretarea, şi nu constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 80. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 2.957D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată, fără a-şi motiva opinia. 81. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 943D/2023, apreciază că, ţinând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepţiei. 82. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată. 83. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. 84. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 2.615D/2021, consideră că excepţia este întemeiată. 85. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 942D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.203D/2022 şi nr. 96D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 86. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 2.057D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 87. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. 88. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 741D/2022, nr. 847D/2022 şi nr. 940D/2022, consideră că autorul excepţiei a ridicat probleme de interpretare, şi nu de constituţionalitate a normelor legale criticate. 89. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele Curţii nr. 2.480D/2022 şi nr. 811D/2023, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. 90. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. 91. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă consideră că excepţia este inadmisibilă, deoarece pune în discuţie interpretarea şi aplicarea, şi nu constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 92. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 612D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată. 93. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii nr. 1.119D/2023 şi nr. 1.120D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 94. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată, deoarece pune în discuţie interpretarea şi aplicarea, şi nu constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. 95. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 458D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 96. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, în dosarele Curţii nr. 541D/2022, nr. 662D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 308D/2023 şi nr. 504D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 97. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată. 98. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 2.665D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată. 99. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă apreciază că excepţia trebuie respinsă, întrucât sunt invocate motive de interpretare şi aplicare a legii. 100. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, Complet specializat de conflicte de muncă şi asigurări sociale, apreciază că excepţia trebuie respinsă ca neîntemeiată. 101. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 1.262D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 102. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 307D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 103. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că excepţia trebuie respinsă ca neîntemeiată. 104. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia trebuie respinsă ca neîntemeiată. 105. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 1.675D/2022, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. 106. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 1.768D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată. 107. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 1.923D/2022, consideră că excepţia este neîntemeiată. 108. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 2.380D/2022, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. 109. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 2.937D/2022, apreciază că, ţinând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepţiei. 110. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 460D/2023, apreciază că, ţinând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepţiei. 111. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 778D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 112. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 1.835D/2023, consideră că excepţia trebuie respinsă, întrucât ridică chestiuni de interpretare a normelor criticate. 113. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 147D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată, fără a-şi motiva opinia. 114. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 239D/2023, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 115. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii nr. 430D/2023 şi nr. 748D/2023, apreciază că excepţia este întemeiată, fără a-şi motiva opinia. 116. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 310D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 117. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 810D/2023, consideră că excepţia este neîntemeiată. 118. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii nr. 876D/2023, consideră că excepţia trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. 119. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 120. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.165D/2022, arată că excepţia este neîntemeiată, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 552 din 7 iulie 2020 şi nr. 908 din 16 decembrie 2020. 121. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Justiţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 122. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 123. Cu referire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au invocat, pe lângă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, şi excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016“, fără a preciza însă în mod concret care sunt aceste prevederi. Ca atare, Curtea reţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu vizează şi prevederile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, câtă vreme autorii excepţiei nu indică obiectul concret al sesizării, nefiind suficientă indicarea, vagă şi generică, „dispoziţii relevante“ pentru o legală sesizare a jurisdicţiei constituţionale. 124. Prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor care au următorul cuprins: - Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ 125. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la trăsăturile Statului Român, ale art. 142 alin. (1) referitoare la structura Curţii Constituţionale şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la deciziile Curţii Constituţionale. 126. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul a numeroase decizii prin care a constatat constituţionalitatea acestora. Cu toate acestea, se observă că autorii prezentei excepţii critică o anumită interpretare a acestor dispoziţii care, până în prezent, nu a mai fost examinată de Curtea Constituţională. Autorii excepţiei solicită pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei decizii intermediare interpretative, şi nu a uneia pure şi simple (a se vedea, pentru diferenţa dintre cele două categorii de decizii, Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, paragraful 50). Interpretarea pe care autorii o consideră neconstituţională este cea dată de o parte dintre instanţele judecătoreşti care au extins coeficientul de multiplicare 19 şi în privinţa stabilirii indemnizaţiei altor categorii de magistraţi decât procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). 127. În cauza de faţă autorii nu fac decât să argumenteze că instanţele judecătoreşti au interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi pe cele ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 128. Curtea reţine însă că excepţia astfel formulată are natura unei critici aduse manierei în care instanţele judecătoreşti au interpretat dispoziţiile legale invocate. Or, împrejurarea în care unele instanţe judecătoreşti ar interpreta în mod greşit dispoziţiile legale aplicabile situaţiei de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite Curţii Constituţionale să soluţioneze pe fond o excepţie invocată în aceste condiţii, întrucât ar încălca atribuţiile sale prevăzute de art. 146 din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea a reţinut că a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18). Din acest motiv, Curtea Constituţională, în numeroase ocazii, a respins, ca inadmisibile, excepţii de neconstituţionalitate prin care se critica modalitatea de interpretare a normelor legale pretins neconstituţionale. De pildă, prin Decizia nr. 199 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 31 august 2023, paragraful 18, Curtea a apreciat că pretinsele critici din respectiva cauză sunt, în realitate, chestiuni de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale care reglementează recursul împotriva încheierii de respingere a sesizării Curţii Constituţionale şi vizează o aplicare eronată de către instanţa de judecată a dispoziţiilor Codului de procedură penală pentru calculul termenului de depunere a recursului. 129. În sfârşit, Curtea observă că dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu fac nicio referire expresă la categoriile de personal bugetar din care fac parte şi reclamanţii din acţiunile în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi nici la categoriile de personal de ale căror indemnizaţii vor reclamanţii să beneficieze. Legătura dintre textele formal criticate, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi criticile efectiv formulate, adică soluţia concretă pe care reclamanţii o doresc de la instanţele judecătoreşti, este greu de decelat. Curtea Constituţională nu are competenţa de a exclude din ordinea de drept posibile interpretări ale unor norme legale care sunt străine de conţinutul normativ al acesteia. Între norma de drept primar, pe de o parte, şi interpretarea acesteia, pe de altă parte, există o legătură indisolubilă. Interpretarea, pentru a nu deveni un simplu procedeu retoric prin care, în fapt, se doreşte impunerea, cu ocolirea puterii legiuitoare, unor noi norme juridice, trebuie să vizeze în mod strict norme juridic în vigoare. Or, în prezenta cauză, autorii excepţiei nu aduc în discuţie un aspect ce vizează interpretarea, ca operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare, ci o chestiune de greşită înţelegere a textului criticat de către unele instanţe judecătoreşti care, prin utilizarea unui raţionament fals interpretativ, denaturează însuşi conţinutul actului normativ. Remediul îl constituie controlul judiciar şi nu controlul de constituţionalitate. 130. De altfel, Curtea reţine că art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au un caracter general, putând fi aplicate într-o multiplicitate indefinită de situaţii de către autorităţile învestite de către ordinea juridică în acest sens. Într-adevăr, Curtea a statuat că legea poate conţine reglementări generale, revenind administraţiei şi instanţelor judecătoreşti rolul de a le interpreta şi corela cu ansamblul legislaţiei (Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 29 iunie 2023, paragraful 173). Or, întrucât susţinerile autorilor prezentei excepţii, în mod similar cu cele ale autorilor sesizării din cauza soluţionată prin Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, precitată, reflectă o modalitate proprie de interpretare a acestora, se impune respingerea, ca inadmisibilă, şi în prezenta cauză a excepţiei de neconstituţionalitate. 131. Totodată se critică şi modalitatea în care aceleaşi instanţe au interpretat o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016. 132. O asemenea critică nu vizează conformitatea conţinutului unor dispoziţii legale, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu standardele constituţionale invocate în mod formal de către autorul excepţiei, ci chiar modalitatea de interpretare de către instanţele judecătoreşti a unei decizii a Curţii Constituţionale. Această împrejurare este similară celei reţinute în Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, paragraful 55, în care Curtea Constituţională a reţinut că şi criticile prin care este pusă în discuţie modalitatea în care instanţele judecătoreşti interpretează decizii ale Curţii Constituţionale sunt, prin analogie, calificate drept critici prin care se pune în discuţie modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţe. Astfel, Curtea a reamintit bogata sa jurisprudenţă potrivit căreia nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, şi Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14). 133. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în dosarele nr. 16/42/2021 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, nr. 2.961/120/2019, nr. 2.264/114/2020, nr. 6.372/120/2020, nr. 2.911/120/2020, nr. 5.113/120/2020 şi nr. 551/120/2021 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 şi nr. 2.499/86/2020 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 8.233/2/2018/a1 şi nr. 1.284/2/2020/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 872/30/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.463/107/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020, nr. 32.906/3/2019, nr. 2.356/109/2021 şi nr. 3.238/90/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 şi nr. 560/90/2022 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 1.828/102/2018 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 4.064/86/2020, nr. 1.434/86/2021, nr. 3.738/86/2021 şi nr. 1.517/86/2022 ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, nr. 3.608/111/2021 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, nr. 4.075/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, nr. 510/103/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, nr. 2.884/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 4.551/121/2021 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, nr. 499/88/2022 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, nr. 1.065/2/2021* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, nr. 1.749/87/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.160/99/2022 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 8.225/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 257/117/2021, nr. 2.930/117/2021/a1, nr. 3.841/117/2019/a1, nr. 732/117/2021/a1, nr. 5.065/117/2020, nr. 5.009/117/2020, nr. 233/117/2022 şi nr. 3.326/117/2022 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.910/40/2020 şi nr. 4.273/86/2020 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 315/120/2021 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, nr. 6.851/120/2020 şi nr. 6.286/120/2020 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 2.027/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 5.556/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 510/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 661/114/2021 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 3.918/107/2021, nr. 2.399/30/2020, nr. 4.577/107/2020 şi nr. 3.720/107/2022 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 648/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.265/86/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 2.986/120/2022 şi nr. 2921/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, nr. 3.287/85/2019 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, nr. 3.443/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 5.391/120/2020* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, nr. 7.074/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 6.245/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 3.192/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, nr. 6.912/63/2022 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.390/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 638/90/2021 şi nr. 2.394/90/2020* ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, nr. 418/107/2022 şi nr. 4.341/107/2022 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 4.459/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, nr. 142/102/2022 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 şi nr. 1.486/87/2022 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 19.443/3/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
