Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vali Grigoroiu în Dosarul nr. 8.859/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.584D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca nefondate, a criticilor de neconstituţionalitate. Astfel, cu referire la criticile raportate la art. 115 alin. (4) din Constituţie prin care se invocă lipsa urgenţei, menţionează Deciziile nr. 365 din 16 iunie 2020 şi nr. 622 din 10 octombrie 2019 prin care Curtea a statuat, în urma analizei preambulului său, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 satisface aceste exigenţe constituţionale. 4. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, arată că nu se poate reţine că statul-debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii de drept privat. 5. Mai departe, menţionează că nu este întemeiată nici critica raportată la art. 21 din Constituţie, întrucât nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci doar se stabileşte un termen rezonabil de executare care intră în marja de apreciere a statului. 6. În plus, este nefondată şi critica raportată la art. 44 din Constituţie, arătând că despăgubirea este, într-adevăr, un bun, însă prin adoptarea reglementării criticate nu se neagă existenţa şi întinderea acesteia, constatată printr-o hotărâre judecătorească şi nici nu se refuză punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 8 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.859/318/2018, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Vali Grigoroiu, intimat într-un litigiu având ca obiect contestaţie la executare silită. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că prevederile criticate încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu au fost adoptate în considerarea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a unor diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Aceasta reiese, în realitate, din faptul că se înregistrează creştere economică, precum şi din faptul că au fost luate numeroase măsuri de creşteri de salarii. Eşalonarea pe 5 ani a plăţii sumelor prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 este într-o vădită contradicţie cu creşterea salariilor şi a pensiilor. În sprijin sunt invocate jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la garanţiile constituţionale ale executării obligaţiilor constatate prin hotărâri judecătoreşti, precum şi, in extenso, cele reţinute prin opinia separată la Decizia Curţii Constituţionale nr. 188 din 2 martie 2010. Prin această decizie a fost constatată constituţionalitatea măsurii de eşalonare, în intervalul 2010-2012, a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009. Opinia separată a invocat, în principal, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia nu este permis autorităţilor statului de a se prevala de lipsa de fonduri sau a altor resurse ca scuză pentru a nu onora debitul stabilit prin hotărâre judecătorească; complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natură să exonereze statul de la obligaţia sa prevăzută de Convenţie de a garanta tuturor dreptul de a fi executate într-un termen rezonabil acele hotărâri judecătoreşti care sunt obligatorii şi executorii şi este obligaţia statelor contractante de a-şi organiza sistemul juridic în aşa fel încât autorităţile competente să îşi poată executa obligaţiile. 9. În final, autorul excepţiei menţionează că „acest debit reprezintă în fapt parte din salariul aferent muncii prestate care nu a fost acordat salariatului din motive de calcul greşit al componentelor salariale aferente domeniului specific de activitate, reglementate prin dispoziţii legale“. 10. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea acestora în aplicare. Ca atare, nu se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. 11. De asemenea, nici art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este încălcat. Astfel, nu se poate reţine existenţa discriminării între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 se aplică tuturor creditorilor care au creanţe de natură salarială împotriva statului. 12. Măsura contestată urmăreşte un scop legitim, adică stabilitatea economică şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere, executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic. 13. Instanţa judecătorească menţionează jurisprudenţa Curţii potrivit căreia eşalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii privind drepturi salariale nu este contrară art. 21 alin. (3), art. 53 şi art. 115 alin. (4) din Constituţie. Prin adoptarea măsurii criticate, s-a urmărit realizarea drepturilor salariale în aşa fel încât să nu fie afectat modul de îndeplinire a altor obligaţii financiare şi realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar din cauza insuficienţei fondurilor. În sfârşit, cu referire la critica întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate privată, instanţa arată că prin măsura criticată nu se neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu se refuză punerea acestora în aplicare. 14. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care are următorul cuprins: „(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.“ 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care pot fi adoptate ordonanţele de urgenţă. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai fost analizate prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020. Astfel, cu referire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a reţinut că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, se menţionează faptul că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 [... ] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum şi alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“ şi „luând în considerare faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017 s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 [... ], ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii pe personal“. Astfel, Curtea a precizat că „se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017“ (paragraful 18). 20. Având în vedere aceste precizări şi ţinând cont de jurisprudenţa sa referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a constatat că împrejurările menţionate în preambulul ordonanţei de urgenţă a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pun în pericol un interes public, şi anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017 (paragraful 18). 21. De asemenea, Curtea a statuat că urgenţa a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanţei de urgenţă criticate, menţionându-se că aceasta a fost adoptată ţinând cont că „prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 [...] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum şi alte măsuri fiscalbugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“ (paragraful 19). 22. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă aduse art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Curtea a amintit, în paragraful 21 al Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020, că a mai analizat reglementări cu un conţinut normativ identic, dar aplicabile anterior anului 2017. 23. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. În particular, Curtea a arătat că situaţia ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic (paragraful 23). 24. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, Curtea a constatat că prin dispoziţiile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, aceasta se recunoaşte şi legiuitorul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat (paragraful 24). 25. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea a reţinut că măsura criticată nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora, ci este, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată (paragraful 25). 26. Curtea a conchis că, având în vedere jurisprudenţa referitoare la dispoziţii cu conţinut normativ identic cu cel al art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, de exemplu Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, însă aplicabile altor perioade de timp, se impun aceleaşi considerente şi aceeaşi soluţie de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate (paragraful 26). 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vali Grigoroiu în Dosarul nr. 8.859/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
