Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Geanina Tăutu în Dosarul nr. 10.432/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.093D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, au fost transmise memorii în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, de către Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Asociaţia Procurorilor din România, precum şi de către un număr de procurori şi judecători, în calitate de amicus curiae. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Aceasta, deoarece se solicită, de fapt, adăugarea la lege prin includerea unei noi categorii în cadrul celor care pot fi considerate vechime pentru care se acordă pensie de serviciu în calitate de magistrat. Consideră că nu poate fi făcută o paralelă cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 262 din 5 mai 2016, întrucât prin aceasta a fost interpretată o noţiune care era deja prevăzută în lege. Mai arată că pensia de serviciu se acordă ca o garanţie a independenţei celui care a desfăşurat o anumită funcţie la un moment dat, or, această independenţă nu poate fi considerată ca fiind garantată la nivel constituţional pe perioada în care o persoană deţine funcţia de ofiţer de poliţie judiciară, singura reglementare din Legea fundamentală referitoare la ofiţerii de poliţie judiciară regăsindu-se în art. 131, care prevede că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea procurorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.432/99/2017, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Geanina Tăutu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Tribunalului Botoşani de a elibera o adeverinţă pentru stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 303/2004, în care să menţioneze că reclamanta îndeplineşte condiţiile de vechime în magistratură în vederea pensionării. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care nu se referă şi la ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice. Ţinând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior doar unei anumite categorii de magistraţi, care au deţinut anterior funcţiile enumerate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură şi cel al pensionării. 7. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, este lipsită de justificare obiectivă excluderea din calculul vechimii în magistratură utile pentru deschiderea drepturilor de pensie în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 a perioadei în care persoanele enumerate în cuprinsul textului menţionat au fost ofiţeri de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, deşi aceasta este considerată vechime în magistratură potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004 (astfel cum acesta prevedea la momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate). Se susţine că diferenţierea nu se poate justifica pe considerentul că activitatea pe care o desfăşoară ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice nu este apropiată de cea desfăşurată de judecători sau procurori. Dimpotrivă, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice desfăşoară o activitate similară cu cea a procurorilor şi mai apropiată decât cea desfăşurată de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecătorilor ori procurorilor financiari, de consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocaţi, personalul de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilieri juridici sau jurisconsulţi. Pentru a se demonstra similitudinea cu situaţia procurorilor, în ceea ce priveşte atribuţiile de serviciu şi controlul ierarhic, autoarea excepţiei invocă o serie de prevederi din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare şi din Codul de procedură penală, conchizând că atribuţiile ofiţerului de poliţie judiciară se suprapun de multe ori cu cele ale procurorului. De asemenea, arată că ofiţerii de poliţie judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de poliţişti, iar interdicţiile prevăzute de art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului sunt similare celor stabilite în sarcina judecătorilor şi procurorilor prin dispoziţiile art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Or, pensia de serviciu echivalează cu o compensaţie a rigorilor regimului special căruia trebuie să i se supună anumite categorii de salariaţi, printre care şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, ca urmare a interdicţiilor care li se aplică de-a lungul carierei, precum şi a responsabilităţilor şi riscurilor, regim special care nu se aplică avocaţilor, consilierilor juridici, jurisconsulţilor. 8. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 au fost modificate prin art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, fără a se schimba, în esenţă, soluţia legislativă, singura modificare constând în introducerea în enumerare a judecătorilor Curţii Constituţionale şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Constituţională. Textele de lege criticate au, în prezent, următorul conţinut normativ: - Art. 82 alin. (2) şi (3): "(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.“" 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că se critică neincluderea ofiţerilor de poliţie judiciară cu studii superioare juridice în enumerarea profesiilor a căror exercitare este asimilată vechimii în magistratură, durata perioadei în care acestea au fost exercitate, anterior admiterii în magistratură, putând fi luată în calcul pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu pentru judecători şi procurori înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani. 16. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale şi a altor forme de asistenţă socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, precum şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor. 17. Prin urmare, este opţiunea legiuitorului de a asimila sau nu exercitarea anumitor profesii juridice cu vechimea utilă în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu. De altfel, acest lucru este demonstrat şi de faptul că, deşi la momentul la care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcţia de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice era considerată, potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechime în magistratură, prin Legea nr. 242/2018 prevederile menţionate au fost modificate, eliminându-se această profesie (alături de altele, de altfel, şi anume cea de expert criminalist cu studii superioare juridice şi de personal de probaţiune cu studii superioare juridice). O astfel de reglementare nu pune în discuţie o eventuală discriminare, ţinând de viziunea legislativă a Parlamentului, adaptată realităţilor sociale existente. 18. Ca atare, Curtea Constituţională nu are competenţa de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce, aşa cum rezultă din cele de mai sus, aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, astfel că nu prezintă relevanţă constituţională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecinţă, faţă de critica formulată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 19. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, Curtea observă, pe de o parte, că autoarea acesteia nu motivează în niciun fel pretinsa neconstituţionalitate a acestora, astfel că excepţia nu întruneşte condiţia prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiţia legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din aceeaşi lege. Astfel, conţinutul normativ al art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 are în vedere situaţia în care judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani beneficiază de pensia de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, or, autoarea excepţiei, neîndeplinind criteriul vârstei, nu intră sub incidenţa textului de lege menţionat. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Geanina Tăutu în Dosarul nr. 10.432/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
