Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul sintagmei „partea îndreptăţită potrivit legii civile“, excepţie ridicată de Marius Sergiu Pişchinţan în Dosarul nr. 3.532/176/2017/a1 al Judecătoriei Alba Iulia şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.893D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În susţinerea soluţiei solicitate, reţine că sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, este clară şi previzibilă, întrucât, în mod evident, părţile îndreptăţite să solicite introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, potrivit legii civile, nu pot fi decât părţile care au dreptul de a-şi recupera prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii. Apreciază că susţinerea autorului excepţiei în sensul definirii sau al suplimentării sferei părţilor care pot solicita introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente nu poate atrage neconstituţionalitatea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din data de 5 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.532/176/2017/a1, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul sintagmei „partea îndreptăţită potrivit legii civile“. Excepţia a fost ridicată de Marius Sergiu Pişchinţan, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Solicitarea inculpatului de introducere în cauză a părţii responsabile civilmente a fost respinsă de către instanţă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine, în esenţă, că nedefinirea, în concret, a „părţilor îndreptăţite potrivit legii civile“ să solicite introducerea unei părţi responsabile civilmente în proces determină lipsa de claritate şi previzibilitate a sintagmei criticate în dezacord cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, creează condiţiile unui echivoc legal nepermis, fiind lăsată la aprecierea instanţelor calitatea procesual activă cu privire la cererea menţionată, premise care generează situaţii de discriminare între părţile responsabile civilmente aflate în faţa unor instanţe diferite, afectează dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil al inculpatului şi al părţii responsabile civilmente. Susţine, totodată, că, în temeiul liberului acces la justiţie, inculpatul ar trebui să aibă dreptul de a solicita introducerea în proces a unei părţi responsabile civilmente, în măsura în care justifică un interes legitim procesual. Arată că sintagma criticată - „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“ - permite interpretarea prin care s-ar putea exclude posibilitatea oricărei alte părţi, în afara părţii civile, de a formula cerere de introducere în proces a părţii responsabile civilmente, în dezacord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 53. 6. Judecătoria Alba Iulia opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că sintagma „partea îndreptăţită potrivit legii civile“ este suficient de clară şi se referă la orice persoană care susţine ocazionarea unor prejudicii prin săvârşirea faptei ce face obiectul acţiunii penale, respectiv orice persoană vătămată prin infracţiune, indiferent dacă se constituie parte civilă în cauză odată cu cererea de introducere în proces a persoanei responsabile civilmente sau dacă, anterior acestui moment, a dobândit calitatea de parte civilă prin formularea de pretenţii civile în contradictoriu cu inculpatul sau cu o altă persoană ce a dobândit calitatea de parte responsabilă civilmente. Apreciază că opţiunea victimei de a exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat acesteia, beneficiu care rămâne supus condiţiilor prevăzute de legea civilă pentru exercitarea unei acţiuni civile în general. Reţine că, pe lângă o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal, manifestare de voinţă care poate exista sau nu faţă de conţinutul principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, este necesar ca persoana ce exercită o acţiune civilă în procesul penal să justifice, în egală măsură, calitatea sa în formularea pretenţiilor civile, calitatea persoanei împotriva căreia formulează astfel de pretenţii, precum şi interesul în exercitarea acţiunii civile. În aceste condiţii, instanţa apreciază că numai formularea de pretenţii civile împotriva persoanei responsabile civilmente este aptă a justifica introducerea acesteia în proces şi dobândirea calităţii de parte de către o astfel de persoană, căci parte este numai subiectul care exercită sau împotriva căruia se exercită o acţiune judiciară. Astfel, instanţa apreciază că numai persoana vătămată poate alege dacă se constituie sau nu parte civilă în cursul procesului penal, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte termenul, iar, dacă exercită acţiunea civilă, numai ea, subiect activ al unei astfel de acţiuni, poate alege în contradictoriu cu cine formulează pretenţiile sale civile. 7. Reţine instanţa că analiza temeiniciei pretenţiilor civile, formulate în contradictoriu cu unul sau altul dintre subiecţii procesuali, subiect ce devine astfel parte a acţiunii civile, excedează analizei admisibilităţii cererii de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente. În acest sens, arată că modul în care partea civilă înţelege să exercite drepturile sale, inclusiv prin stabilirea cadrului procesual în care se soluţionează acţiunea civilă, nu poate influenţa în niciun fel limitele pe care legea le impune drepturilor recunoscute persoanei vătămate. Aşadar, nu se poate considera că opţiunea părţii civile în privinţa stabilirii cadrului procesual poate determina pronunţarea unei soluţii dincolo de limitele impuse de lege ori de interpretările date legii prin decizii obligatorii în ceea ce priveşte persoanele ţinute la repararea prejudiciului produs prin săvârşirea unei infracţiuni. 8. În aceste condiţii, instanţa consideră că sintagma „partea îndreptăţită potrivit legii civile“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală nu contravine prevederilor constituţionale invocate de inculpat. Apreciază că prin invocarea accesului la justiţie nu se justifică recunoaşterea calităţii şi a interesului inculpatului în a solicita introducerea în proces a părţii responsabile civilmente, deci în a exercita el însuşi, cu ignorarea condiţiilor prevăzute de lege, acţiunea civilă aflată la dispoziţia exclusivă a părţii civile. 9. Referitor la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, instanţa consideră că recunoaşterea dreptului de a solicita introducerea în proces a persoanei responsabile civilmente, exclusiv în favoarea părţii civile, nu pune probleme din perspectiva principiului nediscriminării, întrucât inculpatul şi partea civilă nu pot fi considerate persoane aflate în situaţii şi poziţii procesuale similare. 10. Cu privire la dispoziţiile art. 24 din Constituţie, instanţa apreciază că nici acestea nu sunt nesocotite prin dispoziţiile legale criticate. În acest sens, arată că nu există incertitudine referitor la lipsa de calitate a inculpatului în a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente şi că, pe de o parte, exerciţiul dreptului la apărare al inculpatului cu privire la acţiunea penală nu poate fi condiţionat de formularea sau nu a unei acţiuni civile în procesul penal, iar, pe de altă parte, că inculpatul, dacă se formulează pretenţii civile împotriva sa, poate alege orice strategie de apărare în latura civilă a cauzei, exerciţiul dreptului său la apărare nefiind condiţionat de introducerea în cauză a unor subiecţi procesuali care nu sunt parte în proces. 11. Referitor la dreptul persoanei responsabile civilmente de a se apăra în procesul penal, reţine că aceasta poate deveni parte exclusiv în latura civilă a procesului penal, la iniţiativa părţii civile, în condiţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, sau poate formula apărări, în latura civilă a cauzei, dacă alege să intervină în proces în condiţiile art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală. În acest sens, instanţa consideră că instituirea de termene şi condiţii pentru formularea de către partea civilă a cererii de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente constituie garanţii pentru respectarea dreptului acesteia la apărare, iar nu îngrădiri ale acestui drept, întrucât, în caz de nerespectare, atrag consecinţe exclusiv pentru partea civilă care nu poate valorifica pretenţiile sale civile împotriva persoanei responsabile civilmente decât printr-o acţiune civilă separată. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 13. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul sintagmei „partea îndreptăţită potrivit legii civile“, sunt constituţionale. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 84 din 23 februarie 2016. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală cu referire la sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, care au următorul conţinut: „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1).“ Art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală stabileşte următoarele: „constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti“. 17. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesuale penale criticate, autorul invocă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată, invocă şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit normelor procesual penale criticate, introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cu privire la dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a pronunţat Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. 19. În motivarea soluţiei sale, Curtea a reţinut, printre altele, că, din punct de vedere substanţial, obiectul acţiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reţinut, totodată, că exerciţiul acţiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracţiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum şi întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-şi satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracţiunii. Acţiunea civilă alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces şi are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acţiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează şi temeiul acţiunii civile (paragraful 12). De asemenea, Curtea a reţinut că, în procesul penal, acţiunea civilă se declanşează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condiţiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. Acţiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau aceasta îi este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepţional, acţiunea civilă poate fi exercitată şi de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, exerciţiul acţiunii de către procuror fiind subsidiar, condiţionat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistenţa acestuia (paragraful 14). 20. Persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanşează acţiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acţiunea civilă alăturată acţiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilităţii. Principiul disponibilităţii este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existenţa acţiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanşarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci şi conţinutul acestei acţiuni, prin stabilirea cadrului procesual în privinţa părţilor şi a obiectului, precum şi din perspectiva apărărilor formulate (paragraful 15). 21. Curtea a reţinut, totodată, că formularea cererii de constituire ca parte civilă declanşează acţiunea civilă, în acelaşi timp luând naştere şi contraacţiunea (de apărare) a celui sau a celor împotriva cărora este îndreptată acţiunea civilă, subiect pasiv al acţiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. Cât priveşte partea responsabilă civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, „persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente“, calitatea de parte responsabilă civilmente fiind stabilită în condiţiile art. 1.372-1.374 din Codul civil, pentru atragerea răspunderii civile a persoanei care şi-a asumat responsabilitatea unei activităţi fiind necesară şi stabilirea existenţei unei vinovăţii. 22. De asemenea, Curtea a constatat că introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, în condiţiile art. 21 din Codul de procedură penală, „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din acelaşi cod. De asemenea, potrivit legii procesual penale în vigoare, atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al art. 21, cu respectarea termenului menţionat. Curtea a constatat că, prin introducerea sa în cauză sau datorită intervenţiei sale în proces, „persoana“ responsabilă civilmente devine „parte“ în acţiunea civilă din cadrul procesului penal şi, în această calitate, dobândeşte, implicit, drepturile procesuale inerente contraacţiunii pe care o are inculpatul cu privire la acţiunea civilă din cadrul procesului penal, aşadar ea poate invoca orice probe existente în dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretenţiile părţii civile sunt neîntemeiate (paragrafele 18-21). 23. În ceea ce priveşte partea civilă, Curtea a reţinut că, potrivit art. 84 din Codul de procedură penală, persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. În context, au fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, „în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenţii pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârşirii infracţiunii, aceasta cumulează două calităţi procesuale: calitatea de parte vătămată şi calitatea de parte civilă. Aceste două părţi ale procesului penal se află însă într-o situaţie identică, şi anume în situaţia de persoană lezată în drepturile sale prin săvârşirea infracţiunii, ceea ce justifică existenţa «interesului legitim», la care se referă art. 21 din Constituţie“ (paragraful 24). 24. Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părţi, însă este de natură a aduce atingere dreptului fundamental la apărare al părţii responsabile civilmente. Aşadar, Curtea a constatat că normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementând posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti“, nu sunt în măsură să menţină echilibrul între drepturi fundamentale aflate în concurs (paragrafele 30-33). Totodată, s-a statuat că cele constatate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ipoteza în care procurorul exercită acţiunea civilă, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, şi este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedură penală, să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al aceluiaşi articol (paragraful 34). 25. Aşadar, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 - examinând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată îşi poate exercita dreptul de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, cât şi cu privire la obligaţia procurorului care a exercitat acţiunea civilă de a cere introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente. 26. În prezenta cauză, autorul excepţiei susţine că sintagma „la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neclară, fiind, totodată, contrară dispoziţiilor constituţionale invocate. 27. Pentru început, Curtea observă că, anterior, legea procesual penală din 1968 prevedea că partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal la cerere sau din oficiu, actualul cod stabilind că acest lucru poate avea loc doar la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, consecinţă a eliminării rolului activ al instanţei de judecată în cadrul procesului penal. 28. Totodată, în acord cu jurisprudenţa precitată, Curtea reaminteşte că poate exercita acţiunea împotriva părţii responsabile civilmente doar acea persoană care, potrivit legii civile, are dreptul de a obţine de la aceasta despăgubiri pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului. Aşadar, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exerciţiu, doar ea poate promova acţiunea civilă în cadrul procesului penal şi doar ea poate solicita introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă norma procesual penală nefiind contrară dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie, dreptul părţilor la un proces echitabil şi dreptul la apărare. În acest sens, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată este în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie, care fac referire la existenţa unui drept, a unei libertăţi sau a unui „interes legitim“ al persoanei, ca o condiţie esenţială pentru a avea acces la justiţie, totodată aplicarea cerinţei procesului echitabil impunându-se în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului. Instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi reglementarea legitimării procesuale de a exercita acţiunea civilă sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. De altfel, inculpatul şi persoana vătămată care se constituie parte civilă în procesul penal nu pot fi considerate ca persoane aflate într-o poziţie procesuală similară, în condiţiile în care, astfel cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, partea responsabilă civilmente împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. 29. De asemenea, Curtea nu poate reţine că norma procesual penală criticată limitează exerciţiul dreptului la apărare al inculpatului care, potrivit intereselor sale procesuale, are posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Dreptul la apărare al inculpatului presupune participarea la şedinţele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepţiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale şi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. 30. În context, Curtea reţine că, în forma iniţial adoptată, noul Cod de procedură penală stabilea, în art. 21 alin. (1), că şi inculpatul ar avea dreptul să ceară introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal, soluţie legislativă eronată, atât timp cât legitimarea procesuală de a exercita acţiunea civilă poate reveni doar aceluia care valorifică un drept împotriva unei persoane. Ulterior, prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost modificat prin referirea la „partea îndreptăţită potrivit legii civile“, aşadar avându-se în vedere persoana care, potrivit legii civile, este îndreptăţită să obţină repararea prejudiciului, în speţă persoana vătămată care se constituie parte civilă în procesul penal. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Sergiu Pişchinţan în dosarul nr. 3.532/176/2017/A1 al Judecătoriei Alba Iulia şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală cu referire la sintagma "la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile" sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
