Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 9.946/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 902D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 712 din 9 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.946/99/2017, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Corneliu Căileanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unui act administrativ, respectiv anularea parţială a Hotărârii Senatului Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi referitoare la validarea concursului pentru ocuparea postului didactic de asistent universitar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât dau posibilitatea judecătorului să respingă acţiunea ca inadmisibilă, pe motiv că nu poate introduce în cauză persoanele interesate de actul respectiv. Se mai susţine, în acelaşi timp, că prevederile legale criticate dau posibilitatea judecătorului de a atribui, din oficiu, în mod arbitrar şi cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, calităţi procesuale diferitelor persoane participante în proces, în condiţiile în care calitatea procesuală este atribuită de lege, iar nu de către judecător, acesta putând doar verifica dacă persoanele din proces au calitate procesuală, ceea ce contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (2) privind preeminenţa legii şi art. 124 alin. (2) referitor la caracterul unic, imparţial şi egalitar al justiţiei. 6. Se mai susţine că este încălcat principiul disponibilităţii, coroborat cu principiul accesului liber la justiţie, dat fiind faptul că „reclamantul are dreptul să decidă cu cine doreşte să se judece, şi care se vede astfel obligat să se judece cu persoane cărora nu le reproşează nimic şi faţă de care nu are nicio pretenţie“. De asemenea, sunt încălcate aceste principii şi în raport cu persoana care ar trebui introdusă în cauză, „obligând-o pe aceasta să se judece în contradictoriu cu persoane în raport cu care nu şi-a exprimat în niciun fel dorinţa de a se judeca.“ În acest mod sunt încălcate şi principiile imparţialităţii justiţiei şi al independenţei judecătorului, precum şi principiul nediscriminării, prin faptul că judecătorul devine părtinitor în favoarea terţului pe care doreşte să-l introducă în cauză. 7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat este previzibil, respectând egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice a tuturor cetăţenilor, fără privilegii şi fără discriminări, aplicându-se uniform şi asigurând, în acelaşi timp, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Se mai apreciază că prevederile legale criticate sunt în acord cu principiul disponibilităţii, dar şi cu principiul rolului activ al judecătorului, consacrat de art. 22 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în virtutea căruia judecătorul poate propune lărgirea cadrului procesual în scopul asigurării unei soluţionări juste şi complete a cauzei. Acest din urmă principiu de bază al dreptului procesual are o semnificaţie complexă, fiind derivat din dispoziţiile cuprinse în art. 124 alin. (2) din Constituţie, care consacră trăsăturile ce trebuie întrunite de justiţie într-un stat de drept. Pentru a putea fi unică, egală şi imparţială, justiţia trebuie realizată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce priveşte depunerea tuturor diligenţelor în vederea stabilirii corecte şi cuprinzătoare a cadrului procesual. Se invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.567 din 7 decembrie 2010. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 78 alin. (2) - Condiţii. Termen cuprins în Cartea I - Dispoziţii generale, titlul II - Participanţii la procesul civil, cap. II - Părţile, secţiunea 3 - Alte persoane care pot lua parte la judecată, subsecţiunea 2 punctul IV Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.“ 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi a obligaţiilor, art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiţionare, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, sub aspectul admisibilităţii acesteia, Curtea reţine că prezenta excepţie a fost invocată după introducerea în cauză a intervenientului forţat, instanţa procedând în continuare la soluţionarea cauzei. Or, potrivit textului de lege criticat, dacă părţile nu sunt de acord cu introducerea în cauză a terţului, acesta nu va interveni în proces, însă, în măsura în care o atare introducere era necesară, instanţa va respinge acţiunea. Dimpotrivă, în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată, a fost lărgit cadrul procesual, prin introducerea în cauză a intervenientei forţate. Ca atare, în condiţiile în care principala critică de neconstituţionalitate constă în nemulţumirea autorului excepţiei legată de faptul că textul de lege criticat permite judecătorului să respingă cererea, fără a se pronunţa pe fond, atunci când apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, nu se relevă interesul direct al invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dat fiind faptul că instanţa a introdus în cauză terţul şi a continuat judecarea acţiunii, fiind, astfel, în mod evident depăşit momentul procesual al pertinenţei invocării acesteia. 14. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). Prin urmare, din această perspectivă, nefiind îndeplinită legătura cu soluţionarea cauzei, impusă de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 9.946/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
