Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Alin Iulian Havriş şi de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 şi nr. 708/86/2018 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.524D/2018 şi nr. 1.546D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 14 septembrie 2021, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor. La aceeaşi dată, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 5 octombrie 2021. La data menţionată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 19 octombrie 2021, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 3. Prin încheierile din 1 octombrie 2018 şi 2 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 709/86/2018 şi nr. 708/86/2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Alin Iulian Havriş şi Diana Marina Oanea (Florea) în cadrul soluţionării unor acţiuni de contencios administrativ având ca obiect obligarea la emiterea unor acte administrative. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că, având în vedere motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018, prevederile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât, prin decizia menţionată, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) şi (3) se realizează conform normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, sunt neconstituţionale. 5. Se afirmă că, mutatis mutandis, concursul la care au participat autorii excepţiei a fost organizat în baza unui act normativ - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, inferior Legii nr. 360/2002, iar condiţiile generale de participare trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia este viciată. Ca atare, condiţiile de participare la concurs reglementate de Ordinul nr. 665/2008 au devenit inaplicabile, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018. 6. Se apreciază, în esenţă, că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor/examenelor este neconstituţională, întrucât evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Statutul funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic reglementat prin lege organică şi care este distinct de regimul juridic contractual al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (a se vedea deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 17, nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 24, şi nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 17). 7. Se arată că funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. În consecinţă, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa anterior citată, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. 8. În final, se susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd că procedura organizării concursurilor şi examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă (în acelaşi sens pronunţându-se Curtea Constituţională prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 26). 9. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.524D/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată, în considerarea celor reţinute de Curtea Constituţională în motivarea Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018. În Dosarul nr. 1.546D/2018, instanţa nu îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, rezumându-se la constatarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, având în vedere notele scrise ale autorilor depuse în motivarea criticilor de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 74^1 lit. a) teza a doua, potrivit cărora: „Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la: a) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor prevăzute de prezenta lege;“. 14. Autorii excepţiei apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al obligativităţii respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei sale, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, aşa cum reiese din actele dosarelor, autorii excepţiei au candidat la concursurile din 23 noiembrie 2016 şi, respectiv, 28 noiembrie 2016, pentru ocuparea posturilor vacante de ofiţer specialist I şi specialist II la Serviciul Logistic - compartimentul administrativ din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ al Judeţului Suceava, prin recrutarea candidaţilor din sursă externă. 16. Relativ la cadrul legislativ referitor la serviciile de urgenţă, Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, „(3) Serviciile de urgenţă profesioniste se constituie în judeţe şi în municipiul Bucureşti ca servicii publice în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Inspectorat General. [...] (5) Inspectoratul General se înfiinţează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.“ 17. Cu privire la denumirea actuală a autorităţii administraţiei publice centrale, la care textul de lege menţionat face referire - Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Curtea a precizat că, în prezent, funcţionează Ministerul Afacerilor Interne, înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013 (paragraful 21). 18. Curtea observă că, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001, „În cadrul serviciilor publice comunitare, al Inspectoratului şi al unităţilor subordonate acestuia funcţionează structuri specializate, încadrate cu ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, militari angajaţi pe bază de contract, militari în termen, cu termen redus şi personal civil.“, iar potrivit alin. (3) „Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la alin. (2) li se aplică prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.“ De asemenea, potrivit art. 16 din aceeaşi ordonanţă, personalul serviciilor publice comunitare profesioniste, al Inspectoratului, al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri de protecţie civilă, pompieri şi specialişti, funcţionari publici calificaţi în specialităţile necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice, personal contractual operativ de execuţie, atestat în meseriile de protecţie civilă, pompieri şi alte specialităţi şi personal contractual auxiliar. 19. Sintetizând criticile autorilor excepţiei, Curtea reţine că aceştia susţin că, având în vedere motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018, normele de lege supuse controlului de constituţionalitate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât prevăd că procedura organizării concursurilor şi examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort, transmiţându-se astfel competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă. 20. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 şi 19 şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19), a statuat, cu valoare de principiu, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. 21. Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 şi a statuat că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate şi detaliate prin ordin al ministrului afacerilor interne. Ca urmare a pronunţării acestei decizii, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum şi Legea nr. 118/2017, de aprobare a acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispoziţiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menţionată a Curţii Constituţionale. Aşadar, Legea nr. 360/2002 a fost completată cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât şi la ocuparea posturilor de execuţie, prevederi introduse la secţiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II - „Cariera poliţistului“ a Legii nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34, „Postul de execuţie vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) şi (3) “. De asemenea, art. 27^36 conţine reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabileşte probele concursului sau examenului şi conţine prevederi referitoare la subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite, art. 27^41 şi art. 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor şi rezultatele finale, iar art. 27^44 stabileşte procedura de contestare a rezultatelor. 22. Cât priveşte ocuparea posturilor de execuţie de către poliţişti, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002 şi a statuat că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate şi detaliate prin ordin al ministrului. La paragraful 21 al acestei decizii, Curtea a reţinut că, în acea cauză, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul soluţionării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuţie, când aspectele esenţiale nu erau reglementate prin lege. 23. Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, potrivit căreia în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii, Curtea constată că, în prezent, aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor vacante sunt reglementate în secţiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II - „Cariera poliţistului“ a Legii nr. 360/2002 - lege organică, în acord cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate şi detaliate prin ordine ale ministrului de resort, potrivit textului de lege criticat în prezenta cauză. 24. Mai mult, aşa cum reiese din actele dosarelor, autorii excepţiei au candidat la concursurile din 23 noiembrie 2016 şi, respectiv, 28 noiembrie 2016, pentru ocuparea posturilor vacante de ofiţer specialist din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ al Judeţului Suceava, deci ulterior modificării şi completării Legii nr. 360/2002 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât şi la ocuparea posturilor de execuţie, şi anterior pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018. Aşa fiind, spre deosebire de cauza în care a fost pronunţată Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, în prezenta cauză concursul a fost organizat pe baza dispoziţiilor legale care au transpus Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. 25. Prin urmare, contrar susţinerilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat nu reglementează un element esenţial al raportului de serviciu al poliţistului, ci prevede că aspectele procedurale cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor prevăzute de lege se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Stabilirea aspectelor procedurale prin ordin al ministrului de resort nu constituie un „element esenţial“ în ceea ce priveşte raportul juridic de serviciu, în sensul celor reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa anterior menţionată. Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. 26. Curtea constată că aspectele de care sunt nemulţumiţi autorii excepţiei reprezintă, în realitate, critici ce vizează interpretarea şi aplicarea legii la situaţia concretă din speţă, iar nu probleme de neconstituţionalitate a textului criticat, potrivit căruia doar aspectele procedurale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului este inadmisibilă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Alin Iulian Havriş şi de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 şi nr. 708/86/2018 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
