Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, introdus prin art. I pct. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004, excepţie ridicată de Asociaţia Monitorilor de Schi Profesionişti din România în Dosarul nr. 34.744/299/2018 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 699D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Marius Damian-Burueană, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Federaţia Română de Schi Biatlon, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Federaţia Română de Schi Biatlon a transmis la dosar note scrise prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, sens în care susţine că modificarea prin ordonanţă a Guvernului a unei legi adoptate de Parlament reprezintă o practică neconstituţională, ce conduce la limitarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Depune note scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că Guvernul beneficiază de delegare legislativă, ceea ce îi permite, în condiţiile art. 115 din Constituţie să adopte ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă, acte normative egale ca forţă juridică cu legile. 6. Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepţiei invocă dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora modificarea actelor normative poate fi dispusă prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 34.744/299/2018, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, introdus prin art. I pct. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia Monitorilor de Schi Profesionişti din România într-o cauză având ca obiect dizolvarea Asociaţiei Monitorilor de Schi Profesionişti din România. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 şi dispoziţiilor din Constituţie cu privire la ierarhia legilor şi la modalitatea de elaborare a acestora, deoarece, prin modificările aduse Legii nr. 200/2004 de către Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 s-a stabilit că alături de Ministerul Tineretului şi Sportului, Federaţia Română de Schi Biatlon are calitate de autoritate competentă în ceea ce priveşte profesiile de monitor de schi, snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă. Or, asemenea competenţe aparţin în exclusivitate ministerului de resort. Autoarea susţine că o lege adoptată de Parlament nu poate fi modificată de Guvern decât prin încălcarea principiului separaţiei puterilor - legislativă şi executivă - în stat. 9. Judecătoria sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 73 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu este întrunită condiţia premisă. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015, prin care a fost introdus punctul 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004, nu modifică o lege organică, iar domeniile ce fac obiectul legilor ordinare pot fi reglementate prin ordonanţe simple ale Guvernului. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile pct. 56 din anexa nr. 3 „LISTA autorităţilor competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România“ la Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, modificată prin art. I pct. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 31 august 2015. Având în vedere că autoarea excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă cu privire la actul normativ modificator, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015, în ansamblul său, şi, în special, ale anexei nr. 3 lit. A) pct. 56 la Legea nr. 200/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2015, care au următorul cuprins: "A) Profesiile reglementate care necesită cel puţin 3 ani de studii superioare: (...) 56. Ministerul Tineretului şi Sportului - Federaţia Română de Schi Biatlon - monitor de schi, snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă." 14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi ale art. 73 privind categoriile de legi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, prin prisma criticii de neconstituţionalitate extrinsecă vizând încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, Curtea reţine că, potrivit art. 115 din Constituţie, delegarea legislativă este o instituţie specifică dreptului constituţional şi presupune transferul de atribuţii de la Parlament către Guvern în anumite condiţii prevăzute de legea de abilitare ori de Constituţie. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă îşi găseşte o justificare unanim acceptată ce izvorăşte din principiul separaţiei şi al colaborării puterilor în stat (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011). 16. Totodată, Curtea reţine că Legea fundamentală instituie prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) competenţa Guvernului de a emite ordonanţe simple, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. Exercitarea acestei competenţe se include tot în sfera puterii executive, deoarece prin emiterea de ordonanţe Guvernul aduce la îndeplinire legea de abilitare, cu specificul pe care îl implică o asemenea lege în ceea ce priveşte aprecierea limitelor abilitării acordate. De asemenea, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Din punctul de vedere al ierarhiei actelor normative, Curtea reţine că atât ordonanţele simple, cât şi ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvern au forţă juridică egală cu cea a legilor. Interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii există doar în cazul legilor organice şi priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie. În acelaşi timp, Constituţia nu interzice modificarea unei legi ordinare pe calea unei ordonanţe simple a Guvernului adoptate în condiţiile art. 108 şi art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. 17. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că reglementarea criticată şi normele pe care le modifică sunt circumscrise, sub aspectul domeniului de reglementare, legii ordinare, iar legiuitorul delegat a acţionat în temeiul şi limitele Legii nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 30 iunie 2015, care la art. 1 pct. IX.3 prevede modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare. 18. Pentru aceste considerente, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate în raport cu art. 1 alin. (4) şi art. 73 din Constituţie. 19. Curtea constată că susţinerea vizând pretinsa contrarietate între prevederile de lege criticate şi Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 nu poate fi reţinută, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Monitorilor de Schi Profesionişti din România în Dosarul nr. 34.744/299/2018 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, în ansamblul său, şi în special, ale anexei nr. 3 lit. A) pct. 56 din Legea nr. 200/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
