Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, excepţie ridicată de Lucian Matei în Dosarul nr. 39.350/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 746D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.674D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 (forma în vigoare înainte de abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice), excepţie ridicată de Marius Viorel Ivan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, precum şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 30.776/3/2018 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.674D/2019 la Dosarul nr. 746D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 224 din 28 aprilie 2022 şi Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, deoarece aspectele esenţiale ale raportului de serviciu ale funcţionarilor publici se referă la statutul acestora şi respectă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Prin urmare, legiferarea salarizării nu este contrară Legii fundamentale şi nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (1). CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 39.350/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Excepţia a fost ridicată de Lucian Matei într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici statutari - drepturi salariale. 8. Prin Încheierea nr. 512/CFP din 8 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 30.776/3/2018, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 (forma în vigoare înainte de abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Excepţia a fost ridicată de Marius Viorel Ivan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, precum şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind funcţionarii publici. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 încalcă, pe de o parte, art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, întrucât salarizarea poliţiştilor ţine de regimul juridic al acestora şi trebuie stabilită, din perspectivă constituţională, prin lege organică, de către Parlament, nu printro ordonanţă simplă a Guvernului. De asemenea, se susţine încălcarea art. 115 alin. (1) şi (6) din Constituţie din care rezultă interdicţia de a se reglementa prin ordonanţe simple în domeniul rezervat legii organice, cu observaţia că salarizarea poliţiştilor reprezintă un domeniu rezervat legii organice prin dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 7 iunie 2005. 10. Referitor la admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, autorii arată că textul criticat are legătură cu soluţionarea cauzelor, întrucât, în ultimii 3 ani, salariile acestora (în ceea ce priveşte autorul excepţiei din Dosarul nr. 746D/2019 - numai până la data încetării raportului de serviciu) au fost calculate şi plătite prin luarea în considerare a valorii de referinţă de 197,33 lei, introdusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, fiind evident că această normă a ultraactivat, după abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 şi respingerea de către Parlament prin Legea nr. 49/2012. Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011 şi se susţine că normele privind salarizarea anterioare anului 2010 ultraactivează. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 201 din 7 aprilie 2016, paragrafele 29 şi 31. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă interdicţia reglementării prin ordonanţe emise de Guvern în domenii care fac obiectul legilor organice, interdicţie instituită prin prevederile art. 115 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcţionari ţine de statutul lor. 12. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, potrivit cărora: "„(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea de referinţă sectorială în baza căreia se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei. (2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei. (3) Soldele de funcţie şi de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcţia îndeplinită şi pentru gradul profesional deţinut de funcţionarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) şi (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.“" 17. Curtea observă că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, iar criticile formulate vizează aspecte extrinseci de neconstituţionalitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, în ansamblul său, şi, în special, ale art. II din acest act normativ. 18. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi art. 115 alin. (1) şi (6) privind delegarea legislativă şi limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 şi actul normativ în ansamblul său au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 224 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022, Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, şi Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, instanţa de contencios constituţional respingând excepţia de neconstituţionalitate. 20. Astfel, în ceea ce priveşte reglementarea prin lege organică a statutului poliţistului, funcţionar public cu statut special, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa, a reţinut că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestuia, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, şi Decizia nr. 90 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 4 mai 2018, paragraful 16). Statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă (Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragrafele 19 şi 21). În ceea ce priveşte reglementarea tuturor aspectelor esenţiale privind naşterea, executarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, Curtea a constatat că acestea constituie obiectul reglementării Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. 21. Or, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a avut ca obiect de reglementare, aşa cum reiese din însuşi titlul său, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, stabilind reguli privind valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile acestor funcţionari publici cu statut special. 22. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile strict şi limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, şi Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). 23. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, în ansamblul său, şi ale art. II din acest act normativ, în special, nu încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) şi nici art. 115 alin. (1) din Constituţie, impunându-se respingerea criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate. 24. Cu privire la susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie referitoare la limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, Curtea a constatat că invocarea acestor norme din Legea fundamentală nu are relevanţă în cauză, deoarece obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu îl constituie o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ci o ordonanţă simplă. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Matei în Dosarul nr. 39.350/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Marius Viorel Ivan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, precum şi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 30.776/3/2018 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în ansamblul său, şi, în special, ale art. II din acest act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
