Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Violeta Şerban, în Dosarul nr. 240/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.009D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.010D-1.022D/2017 şi nr. 1.066D-1.107D/2017, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Adina Camelia Brotea în Dosarul nr. 242/3/2017, de Ponova Trandafir în Dosarul nr. 249/3/2017, de Mihaela Iordache în Dosarul nr. 251/3/2017, de Dorina Oana Marc în Dosarul nr. 253/3/2017, de Felicia Slăniceanu în Dosarul nr. 254/3/2017, de Florentina Săraru în Dosarul nr. 257/3/2017, de Monica Dumitriu în Dosarul nr. 258/3/2017, de Cristina Banu în Dosarul nr. 259/3/2017, de Liliana Ilie în Dosarul nr. 260/3/2017, de Maria Eleseiana în Dosarul nr. 285/3/2017, de Silvia David în Dosarul nr. 287/3/2017, de Liana Carmen Dorobanţu în Dosarul nr. 300/3/2017, de Alina Elena Costan în Dosarul nr. 337/3/2017, de Elena Constantinescu în Dosarul nr. 270/3/2017, de Sanda Stan în Dosarul nr. 271/3/2017, de Andra Ghiţulescu în Dosarul nr. 272/3/2017, de Sorin Căpitanu în Dosarul nr. 280/3/2017, de Bogdan Cristea în Dosarul nr. 312/3/2017, de Mihai Marineaţă în Dosarul nr. 314/3/2017, de Iulia Popa-Sângeorgean în Dosarul nr. 318/3/2017, de Aurelia Mogoşiu în Dosarul nr. 319/3/2017, de Claudia Troncea în Dosarul nr. 288/3/2017, de Amalia Târnoveanu în Dosarul nr. 290/3/2017, de Mihaela Stânescu în Dosarul nr. 291/3/2017, de Elena Daniela Chepa în Dosarul nr. 293/3/2017, de Florea Mocofan în Dosarul nr. 346/3/2017, de Iuliana Mărtinescu în Dosarul nr. 341/3/2017, de Elena Nina Georgescu în Dosarul nr. 342/3/2017, de Marius Bulumete-Iacob în Dosarul nr. 343/3/2017, de Viorel Crăciun în Dosarul nr. 344/3/2017, de Aurelian Iulian Sima în Dosarul nr. 345/3/2017, de Maria Cristina Ciulică în Dosarul nr. 321/3/2017, de Mihaela Vali Marcu în Dosarul nr. 322/3/2017, de Mădălina Andreea Ioniţă în Dosarul nr. 323/3/2017, de Ruxandra Magdalena Icobeţ în Dosarul nr. 324/3/2017, de Corina Moldoveanu în Dosarul nr. 325/3/2017, de Valer Saru în Dosarul nr. 26.293/3/2016, de Cicerone Stan în Dosarul nr. 244/3/2017, de Daniela Bejinariu în Dosarul nr. 246/3/2017, de Daniela Bohâlţea în Dosarul nr. 281/3/2017, de Mihaela Drăghici în Dosarul nr. 283/3/2017, de Ileana Stan în Dosarul nr. 286/3/2017, de Filipina Lăpuşneanu în Dosarul nr. 301/3/2017, de Gabriela Bizon în Dosarul nr. 302/3/2017, de Iulia Cristina Mihăilescu în Dosarul nr. 335/3/2017, de Clara Voicu în Dosarul nr. 336/3/2017, de Andreea Silvia Anghel în Dosarul nr. 304/3/2017, de Marilena Keles în Dosarul nr. 308/3/2017, de Nicoleta Şincai în Dosarul nr. 310/3/2017, de Alina Zurba în Dosarul nr. 311/3/2017, de Ioana Bondoc în Dosarul nr. 243/3/2017, de Mihaela Mihali în Dosarul nr. 348/3/2017, de Dorina Colţan în Dosarul nr. 350/3/2017, de Tania Cotruţă în Dosarul nr. 330/3/2017 şi de Marcel Radu Mogoşiu în Dosarul nr. 347/3/2017, ale aceleiaşi instanţe. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.010D-1.022D/2017 şi nr. 1.066D-1.107D/2017 la Dosarul nr. 1.009D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 967, pronunţată în Dosarul nr. 240/3/2017, Sentinţa civilă nr. 968, pronunţată în Dosarul nr. 242/3/2017, Sentinţa civilă nr. 974, pronunţată în Dosarul nr. 249/3/2017, Sentinţa civilă nr. 975, pronunţată în Dosarul nr. 251/3/2017, Sentinţa civilă nr. 976, pronunţată în Dosarul nr. 253/3/2017, Sentinţa civilă nr. 977, pronunţată în Dosarul nr. 254/3/2017, Sentinţa civilă nr. 978, pronunţată în Dosarul nr. 257/3/2017, Sentinţa civilă nr. 979, pronunţată în Dosarul nr. 258/3/2017, Sentinţa civilă nr. 980, pronunţată în Dosarul nr. 259/3/2017, Sentinţa civilă nr. 981, pronunţată în Dosarul nr. 260/3/2017, Sentinţa civilă nr. 996, pronunţată în Dosarul nr. 285/3/2017, Sentinţa civilă nr. 998, pronunţată în Dosarul nr. 287/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.006, pronunţată în Dosarul nr. 300/3/2017, Sentinţa civilă nr. 941, pronunţată în Dosarul nr. 337/3/2017, Sentinţa civilă nr. 984, pronunţată în Dosarul nr. 270/3/2017, Sentinţa civilă nr. 985, pronunţată în Dosarul nr. 271/3/2017, Sentinţa civilă nr. 986, pronunţată în Dosarul nr. 272/3/2017, Sentinţa civilă nr. 993, pronunţată în Dosarul nr. 280/3/2017, Sentinţa civilă nr. 920, pronunţată în Dosarul nr. 312/3/2017, Sentinţa civilă nr. 921, pronunţată în Dosarul nr. 314/3/2017, Sentinţa civilă nr. 923, pronunţată în Dosarul nr. 318/3/2017, Sentinţa civilă nr. 924, pronunţată în Dosarul nr. 319/3/2017, Sentinţa civilă nr. 999, pronunţată în Dosarul nr. 288/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.000, pronunţată în Dosarul nr. 290/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.001, pronunţată în Dosarul nr. 291/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.002, pronunţată în Dosarul nr. 293/3/2017, Sentinţa civilă nr. 950, pronunţată în Dosarul nr. 346/3/2017, Sentinţa civilă nr. 945, pronunţată în Dosarul nr. 341/3/2017, Sentinţa civilă nr. 946, pronunţată în Dosarul nr. 342/3/2017, Sentinţa civilă nr. 947, pronunţată în Dosarul nr. 343/3/2017, Sentinţa civilă nr. 948, pronunţată în Dosarul nr. 344/3/2017, Sentinţa civilă nr. 949, pronunţată în Dosarul nr. 345/3/2017, Sentinţa civilă nr. 926, pronunţată în Dosarul nr. 321/3/2017, Sentinţa civilă nr. 927, pronunţată în Dosarul nr. 322/3/2017, Sentinţa civilă nr. 928, pronunţată în Dosarul nr. 323/3/2017, Sentinţa civilă nr. 929, pronunţată în Dosarul nr. 324/3/2017, Sentinţa civilă nr. 930, pronunţată în Dosarul nr. 325/3/2017, Sentinţa civilă nr. 964, pronunţată în Dosarul nr. 26293/3/2016, Sentinţa civilă nr. 970, pronunţată în Dosarul nr. 244/3/2017, Sentinţa civilă nr. 971, pronunţată în Dosarul nr. 246/3/2017, Sentinţa civilă nr. 994, pronunţată în Dosarul nr. 281/3/2017, Sentinţa civilă nr. 995, pronunţată în Dosarul nr. 283/3/2017, Sentinţa civilă nr. 997, pronunţată în Dosarul nr. 286/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.007, pronunţată în Dosarul nr. 301/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.008, pronunţată în Dosarul nr. 302/3/2017, Sentinţa civilă nr. 939, pronunţată în Dosarul nr. 335/3/2017, Sentinţa civilă nr. 940, pronunţată în Dosarul nr. 336/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.009, pronunţată în Dosarul nr. 304/3/2017, Sentinţa civilă nr. 917, pronunţată în Dosarul nr. 308/3/2017, Sentinţa civilă nr. 918, pronunţată în Dosarul nr. 310/3/2017, Sentinţa civilă nr. 919, pronunţată în Dosarul nr. 311/3/2017, Sentinţa civilă nr. 969, pronunţată în Dosarul nr. 243/3/2017, Sentinţa civilă nr. 952, pronunţată în Dosarul nr. 348/3/2017, Sentinţa civilă nr. 953, pronunţată în Dosarul nr. 350/3/2017, Sentinţa civilă nr. 934, pronunţată în Dosarul nr. 330/3/2017, şi prin Sentinţa civilă nr. 951, pronunţată în Dosarul nr. 347/3/2017, toate din 15 februarie 2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Violeta Şerban, Adina Camelia Brotea, Ponova Trandafir, Mihaela Iordache, Dorina Oana Marc, Felicia Slăniceanu, Florentina Săraru, Monica Dumitriu, Cristina Banu, Liliana Ilie, Maria Eleseiana, Silvia David, Liana Carmen Dorobanţu, Alina Elena Costan, Elena Constantinescu, Sanda Stan, Andra Ghiţulescu, Sorin Căpitanu, Bogdan Cristea, Mihai Marineaţă, Iulia Popa-Sângeorgean, Aurelia Mogoşiu, Claudia Troncea, Amalia Târnoveanu, Mihaela Stânescu, Elena Daniela Chepa, Florea Mocofan, Iuliana Mărtinescu, Elena Nina Georgescu, Marius Bulumete-Iacob, Viorel Crăciun, Aurelian Iulian Sima, Maria Cristina Ciulică, Mihaela Vali Marcu, Mădălina Andreea Ioniţă, Ruxandra Magdalena Icobeţ, Corina Moldoveanu, Valer Saru, Cicerone Stan, Daniela Bejinariu, Daniela Bohâlţea, Mihaela Drăghici, Ileana Stan, Filipina Lăpuşneanu, Gabriela Bizon, Iulia Cristina Mihăilescu, Clara Voicu, Andreea Silvia Anghel, Marilena Keles, Nicoleta Şincai, Alina Zurba, Ioana Bondoc, Mihaela Mihali, Dorina Colţan, Tania Cotruţă şi Marcel Radu Mogoşiu, în cadrul soluţionării unor cauze de contencios administrativ, având ca obiect anularea ordinelor emise de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, privind încetarea majorării salariului de bază cu 25 de clase de salarizare succesive, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015, care a abrogat art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile criticate „sunt neconstituţionale, injuste şi, implicit, nelegale, încălcând în mod flagrant noţiunea de echitate“. Se arată că drepturile salariale puteau fi restrânse doar în baza unei legi, iar nu a unei ordonanţe, aşa cum greşit s-a procedat, astfel că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 trebuiau supuse dezbaterilor complexe din Parlament, pentru a se asigura buna administrare a legii şi pentru aplicarea unitară a acesteia categoriilor vizate. Prevederile art. 3 lit. d) şi ale art. 9 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 stabilesc, cu titlu de principiu, că salariile de bază aferente funcţiei publice nu pot decât să fie menţinute sau majorate în aplicarea prevederilor Statutului funcţionarului public, ce conferă acestuia dreptul la salariu. Astfel, salariile aferente funcţiei publice nu pot fi diminuate, ci doar menţinute, în cazul în care nu există resurse necesare pentru majorarea lor, ori majorate, în cazul în are aceste resurse există. În acest fel se reglementează şi principiile sistemului de salarizare unitară, folosindu-se sintagma „sustenabilitate financiară“, care se traduce „prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale.“ Prin urmare, regimul aplicabil sustenabilităţii financiare vizează legile anuale de salarizare, precum şi legile de rectificare a acestora, cum este şi cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015, care se referă la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi introduce, la art. 63, prevederi derogatorii de la legea anuală de salarizare din anul 2015, şi anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 nu se referă nici la legile anuale de salarizare şi nici la rectificarea bugetului de stat, ci la măsuri pentru realizarea de investiţii la operatori economici din industria de apărare „şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative“. Or, „dispoziţiile art. 53 din Constituţie sunt extrem de clare şi statuează, fără putere de tăgadă, faptul că o restrângere a drepturilor trebuie să se dispună numai prin lege şi numai dacă este necesară“. 9. Autorii excepţiei mai susţin că, aşa cum a statuat Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 294 din 1 noiembrie 2001 şi nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, dreptul la salariu derivă din dreptul la muncă şi din dreptul la un trai decent, drepturi ce sunt consfinţite prin prevederi constituţionale, respectiv art. 41 şi art. 47, fiind „drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent cetăţenilor“. Astfel, dreptul la salariu este un drept protejat chiar prin prevederi constituţionale şi orice restrângere a acestuia trebuie făcută numai când este strict necesar şi numai prin lege. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională, „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului“ (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006), iar „stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului“ (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007). Or, în speţă, aceste condiţii esenţiale nu au fost deloc respectate, întrucât o singură autoritate, omiţând a dezbate necesitatea şi proporţionalitatea măsurii, a procedat la restrângerea unui drept fundamental printr-o ordonanţă, iar nu prin lege. În concluzie, se susţine că măsurile dispuse de Guvern pe calea Ordonanţei de urgenţă nr. 51/2015 încalcă flagrant principii ale legislaţiei în vigoare şi dispoziţii din Constituţie. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care redă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 396 din 14 iunie 2016. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 396 din 14 iunie 2016. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actele de sesizare, îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 4 noiembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016. Analizând susţinerile autorilor excepţiei, Curtea reţine că aceştia critică atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015, în ansamblul său, cât şi, în special, dispoziţiile art. 10 din aceasta, care au următoarea redactare: „Articolul 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, se abrogă.“ Art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 prevedea următoarele: "(1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.(2) Acordarea claselor de salarizare prevăzute la alin. (1) se realizează prin majorarea salariului de bază, astfel cum a fost acordat pentru luna octombrie 2015, cu numărul de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului asimilat din punct de vedere al salarizării cu personalul din Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.(4) Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul prevăzut la art. 12 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna octombrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.(5) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili pe perioada în care acesta intră sub incidenţa art. 2 alin. (1) din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare." 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în: art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică, în esenţă, dispoziţiile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015, prin care s-au abrogat dispoziţiile art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015, prin care se acordau majorări salariale exclusiv unei categorii de bugetari, şi anume funcţionarilor publici şi personalului contractual din Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, care beneficiau de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută. Astfel, ca efect al abrogării art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015, această majorare salarială este înlăturată. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, această abrogare restrânge dreptul la salariu, fără respectarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, şi contravine astfel şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 afectează dreptul la salariu. Cu privire la aceste critici, Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, Decizia nr. 759 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 30 martie 2017, Decizia nr. 270 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 19 iulie 2017, Decizia nr. 790 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 5 aprilie 2018, şi prin Decizia nr. 843 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 17 aprilie 2018, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015. 19. La paragraful 26 al Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a arătat că, în mod incontestabil, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa, dreptul la salariu este un drept fundamental. În acest sens, prin Decizia nr. 169 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2015, paragraful 15, Curtea a arătat că dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecţia acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar şi de protecţia acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a amintit cele reţinute prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care a arătat că „salariul este o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat şi angajator se concretizează în obligaţii de ambele părţi, iar una dintre obligaţiile esenţiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată.“ 20. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, la paragrafele 29 şi 30 ale Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a reţinut că, analizând nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015, în ceea ce priveşte abrogarea dispoziţiilor art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015, adoptarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 apare ca fiind justificată, în esenţă, de două aspecte principale: unul dintre aspecte se referă la un eventual deficit bugetar, pe care aplicarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 l-ar genera, iar cel de-al doilea are în vedere necesitatea asigurării unui tratament juridic unitar pentru categoriile de personal din sectorul bugetar. Curtea a apreciat că aspectele invocate apar ca fiind justificate nu doar prin prisma oportunităţii şi utilităţii lor, dar şi sub aspectul caracterului obiectiv şi urgent al motivelor care au impus abrogarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015. Astfel, Curtea a observat că majorarea salarială prevăzută de acest din urmă text de lege a avut în vedere o categorie relativ restrânsă de funcţionari publici şi personal, creându-se un tratament juridic favorizant pentru aceştia, într-un context economic şi social marcat profund de multiple revendicări salariale, dar şi de o incapacitate a statului de a răspunde acestor solicitări, fără a crea diferenţe de tratament juridic cu caracter discriminator între diferitele categorii sociale. Aşa fiind, Curtea a apreciat că, în realitate, majorarea salarială prevăzută de art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 a fost o măsură care a creat o discriminare între diferitele categorii de funcţionari publici şi personal bugetar, efectele concrete ale acestei măsuri neîntârziind să apară sub forma unor justificate solicitări de creşteri salariale din partea sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din cadrul altor instituţii publice. Prin urmare, îndepărtarea efectelor discriminatorii, precum şi a consecinţelor financiare pe care le-a atras aplicarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 a impus în mod obiectiv şi justificat intervenţia promptă a Guvernului. În concluzie, la paragraful 31 al Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a constatat că, în măsura în care atingerea adusă unui drept fundamental, aşa cum este dreptul la salariu, s-a realizat pentru a combate, în fapt, afectarea, prin discriminare, a drepturilor fundamentale ale unui număr mult mai semnificativ de persoane, condiţia impusă de art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la interdicţia afectării prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, este respectată. 21. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 41 din Constituţie, la paragraful 32 al Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a reţinut că restrângerea adusă drepturilor ocrotite de acest text constituţional este rezonabilă, proporţională cu obiectivul urmărit şi nu transformă dreptul la salariu ori dreptul de proprietate într-unul iluzoriu/teoretic (în sensul precizat prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, şi Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30). Procedând la efectuarea unui test de proporţionalitate ce vizează limitarea unor drepturi fundamentale, Curtea a analizat dacă dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 sunt justificate printr-un scop legitim, dacă sunt adecvate acestui scop, necesare şi dacă se păstrează un just echilibru între drepturile şi interesele în concurs, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, la paragraful 34 al Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a reţinut că reglementarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 este impusă de necesitatea apărării drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, în sensul prevenirii unor discriminări între diferite categorii de persoane, sub aspectul remunerării muncii. De asemenea, măsura abrogării dispoziţiilor art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 este o măsură capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului avut în vedere de legiuitor şi necesară realizării acestui scop. Totodată, având în vedere raportul dintre persoanele la care se referă art. 63 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 şi cele care ar fi fost discriminate prin aplicarea acestei măsuri, Curtea a apreciat că măsura are un caracter proporţional cu situaţia care a determinat-o. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Violeta Şerban în Dosarul nr. 240/3/2017, de Adina Camelia Brotea în Dosarul nr. 242/3/2017, de Ponova Trandafir în Dosarul nr. 249/3/2017, de Mihaela Iordache în Dosarul nr. 251/3/2017, de Dorina Oana Marc în Dosarul nr. 253/3/2017, de Felicia Slăniceanu în Dosarul nr. 254/3/2017, de Florentina Săraru în Dosarul nr. 257/3/2017, de Monica Dumitriu în Dosarul nr. 258/3/2017, de Cristina Banu în Dosarul nr. 259/3/2017, de Liliana Ilie în Dosarul nr. 260/3/2017, de Maria Eleseiana în Dosarul nr. 285/3/2017, de Silvia David în Dosarul nr. 287/3/2017, de Liana Carmen Dorobanţu în Dosarul nr. 300/3/2017, de Alina Elena Costan în Dosarul nr. 337/3/2017, de Elena Constantinescu în Dosarul nr. 270/3/2017, de Sanda Stan în Dosarul nr. 271/3/2017, de Andra Ghiţulescu în Dosarul nr. 272/3/2017, de Sorin Căpitanu în Dosarul nr. 280/3/2017, de Bogdan Cristea în Dosarul nr. 312/3/2017, de Mihai Marineaţă în Dosarul nr. 314/3/2017, de Iulia Popa-Sângeorgean în Dosarul nr. 318/3/2017, de Aurelia Mogoşiu în Dosarul nr. 319/3/2017, de Claudia Troncea în Dosarul nr. 288/3/2017, de Amalia Târnoveanu în Dosarul nr. 290/3/2017, de Mihaela Stânescu în Dosarul nr. 291/3/2017, de Elena Daniela Chepa în Dosarul nr. 293/3/2017, de Florea Mocofan în Dosarul nr. 346/3/2017, de Iuliana Mărtinescu în Dosarul nr. 341/3/2017, de Elena Nina Georgescu în Dosarul nr. 342/3/2017, de Marius Bulumete-Iacob în Dosarul nr. 343/3/2017, de Viorel Crăciun în Dosarul nr. 344/3/2017, de Aurelian Iulian Sima în Dosarul nr. 345/3/2017, de Maria Cristina Ciulică în Dosarul nr. 321/3/2017, de Mihaela Vali Marcu în Dosarul nr. 322/3/2017, de Mădălina Andreea Ioniţă în Dosarul nr. 323/3/2017, de Ruxandra Magdalena Icobeţ în Dosarul nr. 324/3/2017, de Corina Moldoveanu în Dosarul nr. 325/3/2017, de Valer Saru în Dosarul nr. 26.293/3/2016, de Cicerone Stan în Dosarul nr. 244/3/2017, de Daniela Bejinariu în Dosarul nr. 246/3/2017, de Daniela Bohâlţea în Dosarul nr. 281/3/2017, de Mihaela Drăghici în Dosarul nr. 283/3/2017, de Ileana Stan în Dosarul nr. 286/3/2017, de Filipina Lăpuşneanu în Dosarul nr. 301/3/2017, de Gabriela Bizon în Dosarul nr. 302/3/2017, de Iulia Cristina Mihăilescu în Dosarul nr. 335/3/2017, de Clara Voicu în Dosarul nr. 336/3/2017, de Andreea Silvia Anghel în Dosarul nr. 304/3/2017, de Marilena Keles în Dosarul nr. 308/3/2017, de Nicoleta Şincai în Dosarul nr. 310/3/2017, de Alina Zurba în Dosarul nr. 311/3/2017, de Ioana Bondoc în Dosarul nr. 243/3/2017, de Mihaela Mihali în Dosarul nr. 348/3/2017, de Dorina Colţan în Dosarul nr. 350/3/2017, de Tania Cotruţă în Dosarul nr. 330/3/2017 şi de Marcel Radu Mogoşiu în Dosarul nr. 347/3/2017, toate ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 din aceasta, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
