Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 76 din Codul fiscal în legătură cu art. 61 lit. b) şi art. 137 lit. a) din Codul fiscal“, excepţie ridicată de Monica Trofin, Anca Groza, Emil Belean şi Petru Urs în Dosarul nr. 2.219/102/2016 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.786D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile autorilor excepţiei potrivit cărora normele de lege criticate nu sunt precise şi previzibile, întrucât este atribuţia legiuitorului să stabilească regimul fiscal aplicabil diferitelor categorii de despăgubiri. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, în contextul în care reglementarea criticată este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.219/102/2016, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 76 din Codul fiscal în legătură cu art. 61 lit. b) şi art. 137 lit. a) din Codul fiscal“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Monica Trofin, Anca Groza, Emil Belean şi Petru Urs cu prilejul judecării apelurilor declarate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Cluj împotriva Sentinţei civile nr. 179 din 3 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Mureş în Dosarul nr. 2.219/102/2016, într-o cauză privind un litigiu de muncă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că reglementarea cuprinsă în art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în legătură cu art. 62 lit. h) şi art. 137 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ este neconstituţională, sub aspectul includerii dobânzilor în cadrul veniturilor salariale supuse impozitării, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 56 alin. (2). 6. Astfel, în ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, arată că textele criticate nu sunt suficient de precise şi previzibile şi nu oferă securitate juridică destinatarilor, întrucât prin includerea dobânzilor în baza de calcul a impozitului şi a contribuţiilor sociale, în condiţiile în care dobânzile reprezintă tot despăgubiri, iar art. 62 din acelaşi Cod fiscal exclude din baza de calcul dobânzile, în realitate, în acelaşi act normativ, există două texte legale, cu valoare juridică egală, cu privire la despăgubiri, texte care sunt diametral opuse. Prin urmare, stabilirea unor reguli diferite pentru acelaşi tip de venit - despăgubiri - duce la interpretări diferite în practică, aducând atingere principiului securităţii juridice. 7. În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorii excepţiei susţin că prin impozitarea şi reţinerea contribuţiilor din dobânzile acordate în raport cu plata întârziată a drepturilor salariale, reclamanţii, ca toţi salariaţii, de altfel, sunt într-o situaţie defavorabilă în comparaţie cu celelalte persoane care beneficiază de despăgubiri în bani, în esenţă neputând fi identificată o justificare rezonabilă care să fundamenteze impozitarea despăgubirilor din dobânzi şi excluderea de la impozitare a altor despăgubiri. 8. În fine, autorii excepţiei apreciază că impozitarea dobânzilor acordate în legătură cu drepturile salariale contravine dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că despăgubirile acordate sub formă de dobânzi legale au ca scop repararea prejudiciului suferit ca urmare a plăţii cu întârziere a unor drepturi salariale. Or, prin impozitarea şi reţinerea contribuţiilor din dobânzi, nu se mai asigură integralitatea reparării prejudiciului, conform art. 1.530 din Codul civil, prejudiciu recunoscut de lege prin instituirea dobânzilor legale, potrivit art. 1.535 din Codul civil, prejudiciu prezumat de lege. Arată că, în mod distinct, art. 62 lit. h) din Codul fiscal stabileşte că nu sunt supuse impozitării despăgubirile în bani sau în natură primite de o persoană fizică drept urmare a unui prejudiciu material. În aceste condiţii, instituirea unei diferenţieri între despăgubirile de orice fel şi despăgubirile reprezentând dobânzi acordate în raport cu drepturile salariale neplătite la timp este nejustificată şi nu are o fundamentare logică. 9. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. Aşa fiind, instanţa apreciază că nu se poate susţine că normele legale criticate nu sunt precise şi previzibile, fiind atribuţia legiuitorului să stabilească regimul fiscal aplicabil diferitelor categorii de despăgubiri. În ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, instanţa apreciază că dispoziţiile de lege criticate de reclamanţi nu contravin acestor prevederi constituţionale, în contextul în care dispoziţiile art. 76 alin. (2) lit. p) din Codul fiscal sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, respectiv tuturor persoanelor care beneficiază de sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile „art. 76 din Codul fiscal în legătură cu art. 61 lit. b) şi art. 137 lit. a) din Codul fiscal“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepţiei, a considerentelor reţinute în încheierea de sesizare şi având în vedere obiectul litigiului, şi anume acela de a „se dispune obligarea (...) la restituirea sumelor reprezentând impozit şi contribuţii individuale reţinute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eşalonată a titlurilor executorii, până la remedierea acestei stări de fapt, cu actualizarea acestor sume“, Curtea apreciază că în ceea ce priveşte art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal au incidenţă în speţă numai prevederile alin. (2) lit. p) ale acestui articol, care au următorul conţinut normativ: "(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: (...) p) sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;" 14. De asemenea, din examinarea criticilor formulate, Curtea constată că invocarea prevederilor art. 62 lit. h) [şi nu a celor ale art. 61 lit. b), cum în mod eronat s-a reţinut de către instanţa de judecată în dispozitivul încheierii de sesizare] şi ale art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal este realizată de autorii excepţiei exclusiv pentru a-şi argumenta criticile formulate cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. 15. Referitor la celelalte prevederi de lege invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, "În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: (...) h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;“." De asemenea, potrivit art. 137, cu denumirea marginală „Categorii de venituri supuse contribuţiilor de asigurări sociale“: "(1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuţi la art. 136, datorează, după caz, contribuţia de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din România şi din afara României, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligaţia declarării în România: a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;“." 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 56 alin. (2) potrivit cărora „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale“. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că art. 76 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal defineşte veniturile din salarii ca fiind veniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o persoană fizică în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă ori de forma sub care se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. Veniturile din salarii pot fi obţinute de o persoană fizică rezidentă sau nerezidentă, iar activitatea poate fi desfăşurată şi în baza unui raport de serviciu sau act de detaşare. 18. Curtea reţine că în acord cu art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, legiuitorul a inclus în categoria veniturilor supuse contribuţiilor de asigurări sociale veniturile din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76 din acest act normativ. Curtea remarcă faptul că legiuitorul a preferat să enunţe în mod expres acele categorii de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cuprinsul art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, indicând că asigurările sociale de sănătate sunt datorate şi veniturilor realizate din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76. Aşadar, Codul fiscal a reglementat baza de calcul pentru plata contribuţiilor sociale individuale obligatorii ca fiind compusă atât din veniturile din salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, cât şi din orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor. Rezultă, deci, clar intenţia legiuitorului privind reţinerea contribuţiilor sociale inclusiv la sumele reprezentate de dobânzi acordate ca urmare a punerii în executare cu întârziere a unor titluri executorii constând în drepturi băneşti. 19. În ceea ce priveşte modul de impozitare a daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale aferente sumelor datorate ca urmare a plăţii cu întârziere a diferenţelor de drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, în practica instanţelor de judecată s-a reţinut că sumele achitate reclamanţilor cu titlu de dobânzi legale în temeiul unei hotărâri judecătoreşti reprezintă venituri impozabile, având în vedere dispoziţiile exprese şi neechivoce cuprinse în art. 76, art. 137 alin. (1) lit. a) şi art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. 20. Curtea subliniază că, deşi în speţă autorii excepţiei susţin că sumele acordate cu titlu de dobânzi legale nu reprezintă dobânzi în legătură cu salariile, ci o penalitate pentru repararea pierderii efectiv suferite, respectiv a prejudiciului cauzat de plata eşalonată a sumelor prevăzute de titlurile executorii, ceea ce prezintă relevanţă nu este denumirea ce poartă asupra sumelor care li se cuvin cu titlu de dobânzi legale - despăgubiri, penalităţi ori daune-interese -, ci faptul că aceste sume au fost acordate în cadrul unui litigiu de muncă. Or, Codul fiscal a reglementat baza de calcul pentru plata contribuţiilor sociale individuale obligatorii ca fiind compusă atât din veniturile din salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, cât şi din orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor. Astfel, art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prevede că sunt asimilate salariilor sumele reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii. Curtea reţine, de asemenea, că, urmare a modificării şi completării Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin Legea nr. 296/2020, sunt asimilate salariilor sumele reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept. 21. Prin urmare, regulile de impunere proprii salariilor sunt aplicabile şi veniturilor asimilate salariilor, printre care legiuitorul a stabilit în mod expres că se află şi veniturile constând în dobânzi acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, aceste dobânzi urmând a constitui, astfel, baza de calcul şi pentru contribuţiile sociale obligatorii, stabilite conform legii. 22. Curtea reţine că problema de drept în discuţie este aceea a reţinerii impozitului şi a contribuţiilor sociale pentru sumele reprezentând daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, obţinute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, adică executorii. Într-adevăr, în vreme ce, potrivit art. 62 lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, constituie venituri neimpozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de o persoană fizică drept urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daune morale, dispoziţiile art. 76 alin. (2) lit. p) din acelaşi act normativ includ în tipurile de venituri considerate asimilate salariilor în vederea impunerii şi sumele reprezentând dobânzi acordate în legătură cu salariile, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile. Curtea observă, însă, că sintagma referitoare la „dobânzi“ utilizată în art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal are o sferă de acoperire mai largă decât accesoriile drepturilor salariale, înţelegând că reglementarea fiscală are în vedere impozitarea oricărei sume care se află în legătură cu un drept salarial, aşa cum este şi cazul daunelorinterese moratorii sub forma dobânzii legale, obţinute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/executorii. 23. Mai mult, Curtea reţine că dobânzile, chiar având o funcţie penalizatoare şi fiind atrase de neexecutarea la timp a unor obligaţii de plată provenind dintr-o hotărâre judecătorească, sunt totuşi dobânzi acordate în legătură cu salariile sau diferenţele salariale în sensul art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, având natura unor venituri asimilate salariilor şi care se supun regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii, dobânzi acordate prin actualizarea lor cu indicele de inflaţie. Aşadar, debitul principal (salariul) imprimă dobânzilor acordate în legătură cu acesta un regim fiscal propriu, distinct de acela al despăgubirilor de la art. 62 lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, întrucât prin norma specială, şi anume art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, legiuitorul a asimilat salariilor aceste tipuri de dobânzi din perspectiva impunerii, indiferent care ar fi natura lor juridică din punct de vedere civil. 24. În fine, Curtea învederează faptul că aspectele invocate în speţă au constituit şi obiectul unor sesizări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, prin Decizia nr. 4 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 martie 2018, paragraful 76, şi Decizia nr. 63 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 26 noiembrie 2018, paragraful 83, a reţinut că „din examinarea hotărârilor judecătoreşti depuse la dosarul cauzei rezultă că există o practică consistentă şi unitară, fără excepţie, a instanţelor de apel, care consideră că dobânzile acordate pentru plata cu întârziere a unor drepturi salariale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi sumele rezultând din actualizarea cu indicele de inflaţie a diferenţelor salariale sunt supuse impozitului şi celorlalte contribuţii obligatorii prevăzute de lege, fiind venituri asimilate salariului, în sensul dispoziţiilor art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea nr. 571/2003, respectiv al dispoziţiilor art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015, fiind aşadar supuse impozitului pe venit“. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Monica Trofin, Anca Groza, Emil Belean şi Petru Urs în Dosarul nr. 2.219/102/2016 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
