Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.806/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.830D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.806/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Achim Ilarie într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recalculare a pensiei cuvenite în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 instituie o discriminare a poliţiştilor în raport cu militarii, deoarece pensiile militarilor au fost actualizate în raport cu procentul de 15% aplicat militarilor în activitate, în timp ce pensionarilor militari din poliţie nu le-a fost aplicată o astfel de majorare/actualizare, întrucât poliţiştilor în activitate nu le-a fost majorată solda/salariul de funcţie până la data modificării art. 60 din Legea nr. 223/2015. Or, şi unii şi alţii provin din cadrul aceleaşi familii ocupaţionale - Apărare, ordine publică şi securitate naţională şi sunt salarizaţi cu toţii prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 6. Referitor la dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că, potrivit acestora, începând cu data de 15 septembrie 2017, cuantumul pensiilor militare de stat nu se mai actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariu gradului profesional şi/sau solda de funcţie a militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor cu statut special aflaţi în activitate, iar, în raport cu dispoziţiile criticate, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a refuzat să procedeze la actualizarea pensiei sale militare, actualizare prevăzută de dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării intervenite prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Astfel, susţine că, în timp ce pensionarilor civili li se măreşte periodic punctul de pensie şi aceştia beneficiază şi de indexările anuale, pensionarilor militari nu li se mai actualizează pensiile militare ori de câte ori se majorează solda de grad/solda de funcţie a militarilor/poliţiştilor. 7. Totodată, arată că, spre deosebire de militari, cărora le-a fost abrogat dreptul de a li se actualiza cuantumul pensiei militare ori de câte ori se majorează solda de grad/salariu gradului profesional şi/sau solda de funcţie a militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor cu statut special, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu ale magistraţilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 din aceeaşi lege se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui magistrat în activitate. Astfel, caracterul discriminatoriu al anulării măsurii actualizării pensiilor militarilor, în comparaţie cu pensiile magistraţilor şi ale urmaşilor acestora, rezultă chiar din Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000. 8. Prin urmare, se susţine că dispoziţiile criticate instituie diferenţe de tratament juridic, fără a avea un motiv obiectiv şi raţional, ceea ce contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 9. În final, se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, la adoptarea acesteia, nu a existat o situaţie extraordinară, a cărei urgenţă să nu poată fi amânată, nu a existat un studiu de impact al măsurilor reglementate, nu au existat avizele ministerelor, iar avizul Consiliului Economic şi Social a fost negativ. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, reprezentând o punere în aplicare a marjei de apreciere recunoscută statului în materia pensiilor din domeniul public. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, ale art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi autorul acesteia indică şi art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, acesta critică, în realitate, art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 (care modifică art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015). Totodată, Curtea constată că autorul excepţiei critică, din punctul de vedere al neconstituţionalităţii extrinseci, întregul art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. VII, în ansamblul său, şi ale art. VII pct. 2 şi 3, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, precum şi ale art. 85 alin. (2), iar nu ale art. 84 alin. (2), din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: - Art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale următoarelor categorii de personal: [...] b) cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;“; – Art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»“;" – Art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.“. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea şi alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecţie socială, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele ale art. 26 privind egalitatea în faţa legii din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 16. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea reglementează actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi a pensiilor de urmaş, ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate. Obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate îl constituie cererea de recalculare a pensiei cuvenite în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Ţinând cont de conţinutul normativ al prevederilor criticate şi de obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În concluzie, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispoziţiile de lege care formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă. 17. Referitor la dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea s-a mai pronunţat, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 18 noiembrie 2020, Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 31 ianuarie 2022, analizând critici de neconstituţionalitate similare cu cele invocate în prezenta cauză. 18. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 35, şi prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 27, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, Curtea a reţinut că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că, „în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. Curtea a reţinut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile impuse de Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 19. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă ce vizează existenţa unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, supuşi reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, paragraful 14, că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea a constatat că cele două categorii de persoane comparate se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, paragraful 30, şi Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, paragraful 28). 20. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistraţii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Cât priveşte dispoziţiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Curtea reţine că autorul excepţiei invocă discriminarea dintre poliţişti şi militari referitoare la majorarea cuantumului brut al salariilor de bază/soldei. Or, Curtea observă că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 7 august 2017, s-a introdus alin. (5) al art. II din Legea nr. 152/2017, potrivit căruia „Începând cu data de 1 octombrie 2017 se majorează cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcţie ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile/instituţiile/structurile aflate în subordinea sa, cu excepţia celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016“. 23. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat cu valoare de principiu că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) şi că stabilirea principiilor şi a condiţiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). Ţinând cont de această jurisprudenţă, aplicată la conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate, Curtea constată că susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul având competenţa exclusivă de a stabili majorări ale cuantumului salariului de bază pentru personalul plătit din fonduri publice, în acest sens fiind atât dispoziţiile criticate, cât şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2017. 24. În final, cu privire la celelalte norme din Constituţie şi din actele internaţionale invocate, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a indicat motivele pentru care consideră că dispoziţiile de lege criticate ar contraveni acestor norme de referinţă, astfel încât nu se pot analiza criticile de neconstituţionalitate. Indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.806/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. VII, în ansamblul său, şi ale art. VII pct. 2 şi 3, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
